Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi informează

A fost aprobat un nou model al formularului 208 “Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”.

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi informează notarii publici, că a fost aprobat un nou model al formularului 208 – “Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1886 / 2017 pentru modificarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularelor 208 Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi 209 Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016, publicat în Monitorul Oficial Nr. 518 din 4 iulie 2017.

Acest nou model al formularului 208 “Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” se utilizează pentru declararea informaţiilor privind tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal prin procedură notarială, încheiate începând cu data de 1 februarie 2017.

Informaţiile privind tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal prin procedură notarială, încheiate până la data de 1 februarie 2017, se declară utilizând formularul 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, în vigoare la data încheierii tranzacţiei.

Actualizarea formularului 208 şi a modului de completare al acestuia, prin OPANAF nr. 1886/2017, a fost realizată urmare modificărilor aduse Codului fiscal prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Principalele modificări constau în  :

– eliminarea informației referitoare la perioada de deținere a proprietății imobiliare întrucât cota de impozitare aplicabilă nu mai este determinată de acest indicator;

– introducerea informației referitoare la venitul impozabil, la nivelul tranzacției și pe beneficiari de venit;

– completarea informației privind actul notarial translativ al dreptului de proprietate, pentru toate tranzacțiile cuprinse în formular;

– introducerea informației privind cota deținută de beneficiarii de venit, din proprietatea imobiliară transferată.

Declaraţia 208 se completează şi se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, la organul fiscal central în a cărui evidenţă fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii.

Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă, care este pus la dispoziţia contribuabililor, gratuit, de unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu respectarea structurii de date (fişier XML).

Notarii publici au obligaţia depunerii declaraţiei la organul fiscal central competent, în format electronic (format PDF, cu fişier XML ataşat), pe suport optic, care va fi însoţit de exemplarul în format hârtie, semnat, potrivit legii. Formatul hârtie se listează prin funcţiile aplicaţiei informatice de asistenţă la completarea declaraţiei şi cuprinde situaţia centralizatoare a datelor declarate, pe beneficiari de venit şi pe tranzacţii prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi ale dezmembrămintelor acestuia, cuprinse în secţiunea C „Date informative privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” din formular.

Formatul hârtie se listează în două exemplare:

  • originalul se depune la organul fiscal central competent, în format hârtie, semnat, împreună cu formatul electronic al declaraţiei, fişierul XML ataşat;
  • copia se păstrează de către notarul public.

Declaraţia poate fi depusă şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, accesând adresa de internet www.e-guvernare.ro – Depunere declaraţii.

Informaţii privind depunerea on-line a declaraţiilor fiscale de către persoanele juridice se găsesc pe site-ul ANAF, www.anaf.ro, la secţiunea Servicii online→Declaraţii electronice→Informaţii depunere declaraţii persoane juridice.

Informaţii detaliate se pot obţine de la :

  • structurile pentru asistenţa contribuabililor din cadrul organelor fiscale;
  • telefonic la Centrul de asistenţă a contribuabililor, la nr. 0314039160;
  • accesând pagina de Internet, site-ul anaf.ro.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Legea prevenirii și programul de Internaționalizare: Când spune guvernul că se vor aplica

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a avansat, vineri, termenele pe care și le dorește pentru deschiderea aplicației la programul Internaționalizare și pentru intrarea în vigoare a Legea prevenirii, prin care firmele vor fi păsuite la sancțiunile date de ANAF și alte organe de control.

”Legea prevenirii este în Parlament iar dorința noastră este ca această lege să intre în vigoare la 1 octombrie” – a spus Laufer, la un eveniment aniversar al Consiliului Național al Întreprindeirlor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Întrebat de StartupCafe.ro când va fi deschisă sesiunea de înscriere a firmelor mici și mijlocii în noul program Internaționalizare, Laufer a răspuns:

”Sper ca în 2-3 săptămâni. Se lucrează intens, fac tot posibilul ca în trei săptămâni să lansăm aplicația”.

Referitor la programul Microindustrializare și la celelalte programe de sprijin pentru IMM-uri, el a spus că sunt ”parcurs și oricum o să ies în curând și cu ele”.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Românii lasă aproape 4 miliarde de lei pe an în cafenele şi baruri

Starbucks este lider, cu afaceri de 76 mil. lei în 2016, în creştere cu 40% faţă de anul anterior. 

Brandul american Starbucks a terminat anul trecut cu afaceri de 76,5 mil. lei în România, marcând o creştere de aproape 40% faţă de anul anterior. Lanţul cuprinde aproape 30 de unităţi şi are o cotă de 2% pe piaţa locală a barurilor şi cafenelelor, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

„Grupul Amrest (care deţine franciza Starbucks în România – n.red.) a fost liderul pieţei de cafenele şi baruri din România în 2016, cu o cotă de piaţă în valoare de 2%. Popularitatea brandului în rândul consumatorilor de toate vârstele şi expansiunea bran­dului în oraşele mari din ţară au contribuit la consolidarea aces­tei poziţii“, spun analiştii Euro­monitor.

În România, brandul american de cafenele este prezent de circa un deceniu, fiind deţinut de-a lungul timpului de mai mulţi acţionari. Începând cu primă­vara anului 2015 franciza Starbucks în România şi Bulgaria se află în portofoliul gru­pului polonez Amrest. Starbucks este liderul pieţei din România de mai mulţi ani, însă odată cu expansiunea rapidă îşi creşte şi cota de piaţă. Piaţa cafenelelor şi ba­rurilor din România este unul dintre cele mai fragmentate sectoare din eco­nomie.

„Piaţa de cafenele şi ba­ruri este aşteptată să crească în ur­mătorii ani. Creşterea PIB-ului se va re­flecta în portofelul consuma­torilor atât dato­rită creşterii salariului mi­nim, cât şi a celui mediu“, potrivit Euro­mo­nitor.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Oraşele din România unde este cel mai scump să faci piaţa

Un coş de cumpărături cu şapte alimente de bază cumpărat din pieţele agroalimentare poate costa, în medie, de la puţin peste 30 de lei la peste 53 de lei, în funcţie de reşedinţa de judeţ de unde a fost achiziţionat. Cel mai scump este să îţi faci cumpărăturile în Sfântu Gheorghe, iar cel mai ieftin la Piatra Neamţ. 

Românii cheltuiesc sume diferite de bani pentru acelaşi tip de alimente în funcţie de zona în care locuiesc. Influenţat fiind de nivelul cererii şi al ofertei, de puterea de cumpărare a locuitorilor, de distanţa faţă de furnizori, dar şi de competiţia dintre comercianţi, preţul unui coş de cumpărături poate diferi cu peste 20 de lei de la un oraş la altul, arată o analiză realizată de ECONOMICA.NET pe baza informaţiilor oferite de către Institutul Naţional de Statistică (INS).

Mai axact, din calculele ECONOMICA.NET care a luat ca punct de referinţă un coş format din şapte alimente (cartofi, ceapa verde,varză, morcovi, lapte proaspăt,branză de oaie, ouă), preţul mediu cel mai mic s-a regăsit în luna mai, conform ultimelor date disponibile, în Sfântu Gheorghe. Consumatorii care alegeau să cumpere din pieţele agroalimentare de acolo, au cheltuit pentru un astfel de coş, în medie, 53,3 lei.

Aproape la fel de scumpe (49,6 lei) au fost aceste produse şi pentru locuitorii din Piteşti, în timp ce clujenii au alocat în medie 46,5 lei pe aceste alimente de bază.

Tot peste 40 de lei (43,7) costă în medie şi un coş cu alimente achiziţionat din pieţele agroalimentare din Târgovişte, diferenţa fiind mică (42,7 lei) faţă de costul acestor cumpărături luate de data aceasta din Reşiţa.

În Bucureşti, costul unui astfel de coş din care lipsesc litrul de lapte şi un ou (pentru care INS nu are informaţii) se ridică la 41,5 lei

Urmează Sibiu în topul celor mai scumpe oraşe de unde să îţi faci piaţa, cu un preţ mediu de 39,8 lei pe coş, Deva şi Braşov cu 39,7 lei şi Slatina-39,2 lei.

La polul opus, se află pieţele din Piatra Neamţ (30,7 lei) şi Brăila (30,9 lei), cu menţiunea că nu pentru toate reşedinţele de judeţ s-a putut face un calcul exact, din lipsa tuturor datelor disponibile. Este cazul municipiilor Botoşani, Iaşi, Miercurea Ciuc,Suceava, Tulcea, Vaslui şi Zalău.

Menţionăm că aceste calcule au fost realizate pe baza preţurilor medii şi indicilor preţurilor la principalele produse vândute în pieţele agroalimentare din municipiile reşedinţă de judeţ în luna mai anul curent.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Statul a luat dividende-record de 2,5 miliarde de lei de la companiile energetice, în anul 2016. Care au fost cele mai bune „vaci de muls”

Statul român a primit, în anul 2016, de la societăţile la care este acţionar prin Ministerul Economiei, dividende în valoare de 2,48 miliarde de lei, cu 58% peste nivelul înregistrat în exerciţiul financiar anterior, potrivit unui raport al Ministerului Energiei.

2.483.898.168 de lei. Aceasta este valoarea totală a dividendelor obţinute de statul român, prin Ministerul Energiei, din profiturile companiilor energetice la care statul este acţionar. Iată topul primelor cinci companii care au plătit cele mai mari dividende, cu menţiunea că aici nu sunt incluse Transgaz şi Transelectrica, operatorii sistemelor naţionale de transport de gaze şi energie electrică, ce nu se află însă la Ministerul Energiei:

1. Romgaz (statul este acţionar cu 70%) a plătit statului dividende în valoare de 1,03 miliarde de lei la un profit de 1,02 miliarde de lei în 2016.

2. Hidroelectrica (statul este acţionar cu 80%) a plătit statului dividende în valoare de 829 de milioane de lei din profitul de 4,48 miliarde aferent anului 2016.

3. OMV Petrom (statul, prin Ministerul Energiei, mai deţine 20% din acţiuni) a plătit statului dividende de 175 de milioane de lei din profitul de 1,03 miliarde realizat în anul 2016.

4. Electrica (statul mai deţine 48% din acţiuni) a plătit statului dividende totale de 125 de milioane de lei din profitul de 265 de milioane de lei aferent anului 2016.

5. Conpet (statul mai are 58% din capital, prin Ministerul Economiei) a plătit statului dividende totale de 84 de milioane de lei, la un profit net de 76 de milioane de lei, realizat în 2016.

Pentru exerciţiul financiar 2016, în premieră, companiile la care statul este acţionar majoritar sunt obligate să vireze sub formă de dividende cel puţin 90% din profit, conform unei reglementări intrate în vigoare în acest an. În plus, companiile de stat pot distribui sub formă de dividende şi rezervele financiare constituite în anii anteriori din banii nerepartizaţi acţionarilor.

Valoarea dividendelor plătite de companiile energetice în care Ministerul Energiei deţine acţiuni statului român în anul 2015 a fost de doar 1,57 miliarde de lei, aşadar suma totală vărsată anul trecut a fost cu aproape 58% mai mare decât cea din exerciţiul financiar anterior.

În total, dividendele plătite de companiile la care statul deţine acţiuni prin Ministerul Energiei s-au ridicat la 8,49 miliarde de lei, în cei cinci ani ai periodei 2012-2016. Iată defalcarea lor pe ani:

2012: 1,34 miliarde de lei
2013: 1,48 miliarde de lei
2014: 1,60 miliarde de lei
2015: 1,57 miliarde de lei
2016: 2,48 miliarde de lei

 

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Guvernul înființează Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare

Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, o structură informatică ce ar urma să unifice toate bazele de date legate de fiscalitate, cu susţinerea STS, va fi constituit, potrivit unui memorandum adoptat joi de Guvern.

Potrivit unui comunicat al Executivului, măsura are scopul să contribuie la îmbunătăţirea relaţiei cetăţenilor cu administraţia fiscală, prin creşterea gradului de informatizare şi, implicit, simplificarea procedurilor administrative.

„Acest Centru va fi înfiinţat în aparatul central al Ministerului Finanţelor Publice, până la 1 septembrie 2017, prin comasarea tuturor structurilor din minister şi instituţiilor subordonate cu atribuţii în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (structuri din MFP, ANAF – aparat central şi direcţii generale regionale, Agenţia Naţională de Achiziţii Publice şi Comisia Naţională de Prognoză)”, se spune în comunicat.

Guvernul mai precizează că acest Centru va fi dezvoltat conform unui plan de măsuri stabilit prin memorandum.

Pentru perioada 2017 – 2018, planul de măsuri include: desemnarea şi tratarea Sistemului Informatic al MFP ca infrastructură critică de interes naţional; elaborarea unei strategii unitare de dezvoltare şi menţinerea în funcţiune a Sistemului Informatic al MFP; stabilirea necesarului de resurse şi alocarea de fonduri necesare pentru servicii de menţinere şi pentru înnoirea etapizată a infrastructurii hardware şi software a Sistemului Informatic al MFP.

Tot pentru 2017 – 2018, planul de măsuri include angajare de personal de specialitate TIC la nivel central şi local şi implementarea mai multor proiecte în curs (factura electronică, centralizarea sistemului de administrare a creanţelor bugetare etc.).

 Pentru perioada 2018 – 2020, acest Centru are mai multe obiective, printre care implementarea proiectului de interconectare a caselor de marcat şi centralizarea sistemului informatic al Trezoreriei statului şi diversificarea serviciilor oferite.

Pentru aceeaşi perioadă este prevăzută şi implementarea unor măsuri de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor.

În acest caz, sunt prevăzute mai multe măsuri: extinderea utilităţii şi utilizării „Spaţiului Privat Virtual” la nivelul celorlalte instituţii publice centrale şi locale; furnizarea către cetăţeni a informaţiilor privind bunurile impozabile luate în calcul la stabilirea obligaţiilor fiscale ale acestora, colectate şi consolidate la nivelul sistemului informatic securizat „PatrimVen”; furnizarea către cetăţeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale „IMPTAX”; crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice pentru a facilita interacţiunea cu statul în ceea ce priveşte sistemul financiar, fiscal şi de asigurări sociale; standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relaţia cu cetăţeanul.

Tot pentru perioada 2018 – 2020 este prevăzută dezvoltarea serviciilor informatice de analiză complexă a masivelor de date pentru: urmărirea cheltuirii fondurilor publice, cu accent pe investiţii şi asigurări sociale; evaluarea impactului financiar a iniţiativelor de modificare legislativă pentru venituri şi cheltuieli; gestionarea riscurilor în colectarea veniturilor şi în execuţia bugetară.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Decizie ISTORICĂ pentru Buzău | Se înființează Banca Națională de Gene

O decizie extrem de importantă pentru viitorul agriculturii românești, dar și pentru alte sectoare ale economiei naționale a fost luată aseară, la Buzău, de către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea. La propunerea primarului Constantin Toma, Daea a decis ca, până în luna septembrie, să fie îndeplinite toate formalitățile pentru înființarea Băncii Naționale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante aromatice și medicinale. Banca va lua ființă prin Ordonanță de Urgență, iar banii necesari vor fi acordați de Guvernul României.

Decizia ministrului Agriculturii, sosit aseară la Buzău alături de mai mulți directori din ministerul de resort, se sprijină pe o propunere făcută de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma. Edilul de la Palatul Comunal a dezvăluit că, la sfârșitul săptămânii trecute, a avut o întâlnire cu ministrul Petre Daea chiar în biroul vicepremierului Marcel Ciolacu. A fost momentul în care, înțelegând importanța cercetării legumicole de la Buzău, ministrul a decis să viziteze orașul:

„Ne-am întâlnit cu domnul ministru Petre Daea în biroul viceprim-ministrului României, domnul Marcel Ciolacu. I-am povestit despre situația dezastruoasă în care se află Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău și despre faptul că baza de semințe de legume a României este depozitată, spre păstrare, în saci și pungi. Este vorba despre soiurile românești obținute ca urmare a cercetării din ultimii 70 de ani.”, a  declarat primarul municipiului Buzău.

  • Constantin Toma: „S-ar putea ca 13 iulie să fie o zi istorică pentru legumicultura buzoiană și românească.”

În urma discuției, din biroul lui Ciolacu, ministrul Daea a venit ieri la Buzău, alături de responsabili de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), de președintele Academiei de Științe Agricole, profesorul Gheorghe Sin, și de vicepreședintele Academiei, fostul ministru Valeriu Tabără.

Timp de câteva ore, s-au efectuat vizite în solarii și pe teren și s-a discutat aplicat despre posibilitățile pe care le oferă cercetarea buzoiană. Impresionat de nivelul cercetării buzoiene, ministrul a stabilit un plan de măsuri pentru revigorarea Stațiunii. Totul va culmina însă cu înființarea, până în luna septembrie, a Băncii Naționale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante aromatice și medicinale. Aici ar urma să se păstreze toate soiurile de legume românești obținute ca rezultat al cercetării.

  • Constantin Toma: „Locuri de muncă, salarii, de ce nu și o filială a USAMV”

Primarul Constantin Toma s-a arătat extrem de mulțumit de hotărârea luată aseară:

„Domnul Petre Daea este primul ministru al Agriculturii care vizitează Buzăul, iar decizia pe care a luat-o va contribui masiv la dezvoltarea legumiculturii buzoiene și românești. În felul acesta, se vor crea noi locuri de muncă, vom putea revigora activitatea SCDL, vom putea vinde genetică și, de ce nu, în perspectivă, să putem aduce la Buzău o filială de Horticultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. În același timp, vom dezvolta forță umană înalt pregătită și, la fel de important, vom obține produse românești, sănătoase.”, a mai arătat primarul Constantin Toma.

La Buzău, cercetarea în legumicultură începe în mod oficial în 1957, însă activitatea în acest domeniu există de la 1867, odată cu venirea cultivatorilor bulgari, considerați unii dintre cei mai iscusiți legumicultori.

Sursa reporterbuzoian.ro

/0 Comentarii/de

Valoarea fuziunilor şi achiziţiilor din România s-a dublat în al doilea trimestru al anului. Care au fost cele mai mari tranzacţii

Piața de fuziuni și achiziții din România s-a ridicat la 889 milioane euro în al doilea trimestru al anului, conform surselor publice, mai mult decât dublu față de trimestrul precedent, potrivit unei analize realizate de Deloitte România, se arată într-un studiu al Deloitte.

Numărul de tranzacții relevante a fost de 19. Comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, anul acesta a avut loc o tranzacție în plus, dar valoarea a crescut de trei ori, spun cei de la Deloitte.

„Am asistat la un trimestru foarte bun în piața de fuziuni și achiziții din România, în linie cu așteptările, determinat de contextul macroeconomic favorabil și de rezultatele solide înregistrate de companiile românești. Vedem efervescență în multe sectoare de activitate, în principal în servicii financiare, retail si bunuri de larg consum, sănătate, industrial. În continuare ne așteptăm ca în piața de M&A, activitatea să se mențină într-un ritm susținut și în perioada următoare”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanță în fuziuni și achiziții Deloitte România, în comunicat.

Valoarea medie a unei tranzacțiii în acest trimestru a fost de 68 milioane EUR, datorită impactului deosebit de mare al celor trei tranzacții din top. În urma analizei tranzacțiilor a căror valoare nu a fost dezvăluită sau estimată public, estimarea Deloitte cu privire la piața totală de M&A în trimestrul II 2017 se situează în intervalul 950 milioane – 1 miliard euro.

Cele mai mari tranzacţii din trimestrul doi

Cea mai mare tranzacție a trimestrului, care a influențat semnificativ datele, dar nu a atins dimensiunea necesară pentru a fi clasificată ca megatranzacție, a fost tranzacția de 401 milioane euro prin care Enel a achiziționat pachete de câte 13,6% în E-Distributie Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma finalizării arbitrajului internațional privind privatizarea Electrica Muntenia Sud.

A doua tranzacție ca importanță a fost anunțul achiziției clădirilor de birouri AFI Park de către Dedeman, cu o valoare totală estimată de 164 milioane euro. Topul tranzacțiilor este încheiat de vânzarea a 50% din proprietățile Iulius Holding către Atterbury Romania. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea acestei tranzacții este în jurul a 150 milioane de euro, pe baza valorii estimate a activelor de 300 milioane euro.

Cumulat, în prima jumătate a anului, piața de M&A din România a atins valoarea de 1,28 miliarde EUR, nivel dublu comparativ cu primul semestru din 2016. În acest an au fost anunțate 49 de tranzacții față de 38 în primele șase luni din 2016.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Fonduri UE: 25.000 Euro pentru șomeri și inactivi, să-și deschidă mici afaceri

Noi fonduri europene de până la 25.000 de euro ar urma să fie acordate unor șomeri sau persoane inactive din orașe mici și sate, pentru a-și deschide mici afaceri, potrivit unei linii de finanțare propuse de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPE).

Vorbim despre propunerea de gid al solicitantului „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate din zona rurală și/ sau în orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori”, din cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020.

Viitorul apel de proiecte va avea la dispozitie peste 105 milioane de euro, din care 2,8 milioane de euro vor fi pentru județul Ilfov și 103 milioane de euro pentru restul țării.

Banii nu vor ajunge nici dirct și nici prea curând la antreprenorii aspiranți.

Mai întâi vor depune proiecte în această linie de finanțare autoritățile locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii sociali relevanți sau furnizori de servicii sociale, precum și entități relevante pentru implementarea proiectelor.

Aici vorbim de autorități locale și centrale, organizații non-guvernamentale, furnizori de servicii de ocupare a forței de muncă etc.

Aceste entități vor puta obține fonduri europene de până la 1 milion de euro pe proiect. În aceste proiecte vor face activități de formare profesională și încadrare în muncă pentru persoanele afectate de sărăcie și șomaj.

Abia aici, în cadrul acestor activități, opțional, organizațiile care vor erula proiectele vor putea eventual să includă și o activitate atreprenorială (Activitatea principală 4 – Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, așa cum e prevăzută în ghid).

În acdrul acestei activități se va derula subactivitatea de susținere a antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont-propriu, în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi (subvenții), precum și a serviciilor de consiliere/consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin (mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post-înființare.

Entitatea responsabilă cu implementarea acestei activități/ subactivități va derula activități prin care va acorda sprijin persoanelor din grupul țintă (persoane apte de muncă aflate în risc de sărăcie și excluziune socială) sub forma unor servicii personalizate de sprijin, de ex. consiliere/ consultanță/ mentorat/ formare profesională antreprenorială,  sprijin pentru elaborare plan de afaceri etc., analiza și selectarea planurilor de afaceri viabile.

Planurile de afaceri vor fi supuse aprobării unei comisii de selecţie, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finanţării nerambursabile, în cadrul unui proces  transparent şi nediscriminatoriu.

Comisia de selecţie a ideilor de afaceri va include obligatoriu un număr impar de membri din care o parte pot fi reprezentanţi ai:

  • Mediului de afaceri;
  • Patronatelor din aria de implementare a proiectului.

Doar persoanele fizice aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitatea marginalizată (șomeri, inactivi) ale căror planuri de afaceri sunt aprobate de către această comisie vor beneficia de sprijin sub formă de micro-granturi (subvenție) pentru înființarea firmei/ afacerii/ exploatarea ideii de business, precum şi post-înfiinţare afacere (ex. oferirea de servicii de contabilitate primară, servicii financiare, de marketing, antreprenorii vor fi instruiți în dezvoltarea planului de afaceri, management resurse umane, identificare oportunități de finanțare pentru dezvoltarea activității independente).

Subvenția maximă pentru un plan de afaceri aprobat este de 25.000 euro/ plan de afaceri. Acești bani vor face obiectul unei scheme de ajutor de minimis.

Afacerile înființate trebuie să funcționeze minimum 12 de luni pe perioada implementării proiectului și să asigure o perioadă de sustenabilitate de minimum 12 luni. Perioada de sustenabilitate presupune continuarea funcționării afacerii și poate fi contabilizată pe perioada implementării proiectului sau după finalizarea implementării.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Producţia industrială a crescut în mai cu 17,3% faţă de luna similară din 2016

Producţia industrială a crescut în luna mai în ritm anual cu 17,3% ca serie brută şi cu 15,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, iar faţă de luna precedentă a urcat atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 16,1%, respectiv cu 3,5%, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date miercuri publicităţii.

În primele cinci luni ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2016, producţia industrială a fost mai mare cu 7,8% ca serie brută, respectiv cu 8,4%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

În luna mai 2017, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 16,1%, datorită creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+17,9%) şi industria extractivă (+12,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 4,0%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 3,5%. Industria extractivă şi industria prelucrătoare au crescut cu 7,5%, respectiv 5,6%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,1%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 17,3%, susţinută de creşterile tuturor sectoarelor industriale: industria prelucrătoare (+18,6%), industria extractivă (+13,9%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,1%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 15,3%, ca efect al creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+16,1%), industria extractivă (+13,2%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,0%).

În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2017, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2016, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 7,8%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+8,4%), producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+3,2%) şi industriei extractive (+1,1%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele cinci luni din 2017, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a crescut cu 8,4%, ca efect al creşterilor industriei prelucrătoare (+8,1%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+4,0%). Industria extractivă a scăzut cu 0,1%.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de