Cele 28 de judete din Romania cu depozite de deseuri municipale conforme

La nivelul municipiilor exista doar 35 de depozite de deșeuri municipale conforme, distribuite pe raza a 28 de județe, conform unui studiu InfoCons. Oare unde se vor duce deșeurile din resul țării?

InfoCons a realizat un studiu cu privire la situația depozitelor de deșeuri conform căruia a reieșit că, începând cu 16 Iulie 2017, 26 de depozite de deșeuri neconforme urmau, în conformitate cu H.G. nr. 349/21.04.2015, să își sisteze activitatea, după ce 9 alte depozite neconforme au fost închise la data de 16 iulie 2016.

Numărul depozitelor de deşeuri municipale conforme la data realizării studiului se ridica la 35.


SITUAȚIA DEPOZITELOR MUNICIPALE CONFORME
DECEMBRIE 2015
Nr. crt. Județ Depozit Operator depozit Autorizație de mediu
1 Bacău Bacău PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU AIM nr. 09/29.08.2011
2 Neamț Piatra Neamț S.C . BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A. AIM nr. 49/29.12.2006
3 Neamț Girov CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ AIM nr. 4 /31.08.2015.
4 Iași Tutora S.C. SALUBRIS S.A. AIM nr. 06/27.06.2011
5 Galați Tirighina SERVICIUL PUBLIC ECOSAL AIM nr. 02/12.06.2014
6 Brăila Muchea S.C. TRACON S.R.L. AIM nr. 02/06.10.2005
7 Buzău Galbinași S.C. RER SERVICII ECOLOGICE S.R.L. AIM nr. 24/02.11.2006
8 Constanța Ovidiu SC TRACON SRL AIM nr. 20/16.07.2007
9 Constanța Costinești SC IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRL AIM nr. 25/02.11.2006
10 Constanța Mangalia- Albești S.C. ECO GOLD INVEST S.A. AIM nr.13/04.05.2007
11 Constanța Incinta Port S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. AIM nr. 04/23.06.2008
12 Tulcea Vararie S.C. ECOREC S.A. AIM nr. 08/23.10.2008
13 Ialomița Slobozia S.C. VIVANI SALUBRITATEA S.A AIM nr.13/12.11.2007
14 Prahova Ploiești – Boldești S.C. VEOLIA SERVICII PENTRU MEDIU AIM nr.139/20.03.2007
15 Prahova Vălenii de Munte S.C. TERMOELECTRICA S.A. AIM nr.140/22.10.2007
16 Argeș Albota CONSILIUL JUDEȚEAN ARGEȘ AIM nr. 210/20.09.2010
17 Dâmbovița Aninoasa CONSILIUL JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA AIM nr. 223/23.12.2011
18 Dâmbovița Titu CONSILIUL JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA AIM nr. 224/23.12.2011
19 Teleorman Mavrodin CONSILIUL JUDEȚEAN TELEORMAN AIM nr. 225/29.12.2011
20 Dolj Mofleni S.C. ECOSUD S.R.L. BUCURESTI AIM nr. 50/17.03.2008
21 Gorj Tg. Jiu UEG MEDIU AUSTRIA AIM nr. 52/11.03.2009
22 Vâlcea Feteni PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RÂMNICU-VÂLCEA AIM nr. 57/11.01.2010
23 Mehedinți Halanga S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A. AIM nr. 62/20.06.2011
24 Arad Arad S.C. ASA ARAD SERVICII ECOLOGICE SRL AIM nr. 27/16.07.2007
25 Bihor Oradea S.C. ECOBIHOR S.R.L. AIM nr. 100/28.01.2008
26 Brașov Brașov S.C. FIN-ECO S.A. BRASOV AIM nr. 01/31.02.2005
27 Mureș Sighișoara S.C. SCHUSTER ECOSAL S.R.L AIM nr. 90/12.05.2008
28 Harghita CeKend – Odorhei S.C. AVEHARGHITA SALUBRITATE S.R.L. AIM nr. 99/04.05.2009
29 Sibiu Cristian S.C. TRACON S.R.L BRAILA AIM nr. 10/14.10.2005
30 București Chiajna S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT BUCUREŞTI AIM nr. 15/30.10.2007
31 Ilfov Glina  S.C. ECOREC S.A. AIM nr. 57/01.06.2007
32 Ilfov Vidra  S.C. ECO SUD S.R.L. AIM nr. 25/15.10.2007
33 Satu Mare Dobra CONSILIUL JUDEȚEAN SATU MARE AIM nr. 130/21.10.2011
34 Timiș Ghizela CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ AIM nr. 1/30.08.2012
35 Bistrița Năsăud Tarpiu – Dumitra S.C. VITALIA S.R.L. AIM nr. 1/23.11.2012

Informațiile au fost transmise în mod oficial de către Agenția Națională de Protecția Mediului.

Sursa dailybusiness.ro

/0 Comentarii/de

De la 1 august, angajatii cu contracte part time vor plati CAS si CASS cel putin la nivelul salariului minim

Contributiile la pensii si la sanatate platite la stat nu vor putea fi mai mici decat valoarea calculata la nivelul salariului minim brut pe economie, chiar daca salariatul are un contract part time sau cu plata in acord si este platit cu mai putin decat salariul minim.

Exista cateva exceptii de la aceasta regula:

  • elevi sau studenti cu varsta pana in 26 de ani;
  • ucenici in varsta de pana la 18 ani; persoane cu dizabilitati care, prin lege, au posibilitatea sa lucreze mai putin de opt ore pe zi;
  • pensionari pentru limita de varsta in sistemul publice de pensii, cu exceptia celor care beneficiaza de pensii de serviciu in baza unor legi/statute speciale, precum si a celor care cumuleaza pensia pentru limita de varsta cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
  • persoanele care cumuleaza venituri de cel putin nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata din mai multe contracte individuale de munca.

Noile reglementari urmeaza sa intre in vigoare la 1 august si sa se aplice incepand cu veniturile aferente lunii august 2017.

„Social, masura are rolul sa protejeze aceste categorii de salariati asigurandu-le dreptul la pensie si la servicii medicale in sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul sa limiteze situatiile in care contractele de munca cu timp partial sunt incheiate pentru evitarea impozitarii potrivit regulilor prevazute pentru contractele individuale de munca cu timp normal de lucru si, implicit, sa elimine inechitatile fata de angajatorii care incheie contracte individuale de munca cu timp normal si asigura salariul minim brut pe tara propriilor salariatilor”, precizeaza sursa citata.

Conform comunicatului, noile reglementari au fost stabilite in conditiile in care, potrivit datelor statistice si studiilor efectuate in acest sens, „exista circa 1,1-1,2 milioane de contracte de munca cu timp partial (…), 370.000 salariati activi au un singur contract de munca cu timp partial” si „aproximativ 710.000 asigurati cu contracte de munca cu timp partial au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016)”.

„O astfel de practica genereaza, de asemenea, inechitati fata de angajatorii care incheie contracte individuale de munca cu timp normal si asigura salariul minim brut pe tara propriilor salariati. Problematica este cu atat mai importanta cu cat in ultimii doi ani cu crestere economica ridicata, numarul locurilor de munca cu timp partial a crescut mai repede decat cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% in medie pe an fata de 2,1% in medie”, potrivit aceleiasi surse.

Totodata, Guvernul subliniaza ca practica subsalarizarii fortei de munca iese in evidenta si prin faptul ca in medie in fiecare luna circa 55.000 salariati sunt fara venituri declarate la Casa de Pensii, deci fara contributii care sa se regaseasca in pensiile viitoare.

Sursa ziare.com

/0 Comentarii/de

Românii cumpără de două ori mai multe BMW-uri vechi decât Dacii noi. La finalul anului, vom bifa 500.000 de noi „rable”

Stimulate de anularea timbrului mediu, cresc ambele pieţe auto: şi cea a autoturismelor noi, şi cea a celor second hand. Ritmul de creştere este însă inegal, iar explozia fenomenului second ar putea avea un final „rotund”: la finalul acestui an România va înregistra 500.000 de maşini second hand înmatriculate, dacă trendul se păstrează şi nu se pun taxe.

În primele şase luni ale acestui an au fost înmatriculate 45.000 de maşini noi, în creştere cu 27% faţă de acelaşi interval din anul trecut, potrivit datelor Poliţiei. Dacă vorbim însă de second hand, înmatriculările au crescut cu 86% în primele şase luni, peste pragul de un sfert de milion (253.000 de maşini).

Pe piaţa maşinilor noi, majoritatea mărcilor „de volum” au consemnat creşteri. Marca naţională este singura care a sărit pragul de 10.000 de maşini vândute (11.132 unităţi), dar creşterea a fost mai mică decât a pieţei, de doar 18%.

Iată evoluţia celor mai vândute mărci pe segmentul maşinilor noi: 

Dacia 11.132, creştere de 18% faţă de 2016

Volkswagen 4530, în creştere cu 50% faţă de 2016

Ford 4.098, creştere de 50%

Skoda 3.844, creştere de 11%

Renault 3.189, creştere de 23,4%

Opel 2.239, creştere de 41,8%

Mercedes 2.033, creştere de 27%

Toyota 1.829, creştere de 61%

Hyundai 1.703, creştere de 48%

Kia 1.477, creştere de 88%

BMW 1.311, scădere de 0,4%

Suzuki 1.058, creştere de 63%.

Piaţa second-hand a fost, însă, mult mai dinamică. Liderul a fost Volkswagen, cu înmatriculări de peste 66.000 de unităţi, adică cu aproape 50% mai mult decât numărul total al maşinilor noi înmatriculate. Creşterea a fost de 72%. Urmează Opel, cu circa 32.000 de unităţi, în creştere cu 44%, şi Ford, cu 23.500 de autoturisme înmatriculate (creştere de 63%).

Cea mai mare dinamică a fost înregistrată de mărcile de pe locul patru şi cinci: două mărci socotite de lux, Audi şi BMW, pentru care înmatriculările de autoturisme second hand au fost mai mult decît duble faţă de primele şase luni ale anului trecut. Românii au înmatriculat 22.000 de autoturisme BMW second-hand, în creştere cu 111%. Adică de două ori mai mult decât numărul de Dacii noi înmatriculate şi jumătate din numărul tuturor maşinilor noi înmatriculate în România în aceeaşi perioadă. Aproximativ aceeaşi situaţie şi în cazul Audi: 22.000 de maşini înmatriculate, cu 110% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

BANI PENTRU FIECARE COMUNĂ DIN BUZĂU! LISTA LOCALITĂȚILOR, SUMELE ȘI INVESTIȚIILE CARE SE VOR REALIZA

Suma totală a finanțării obiectivelor și proiectelor aprobate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 – PNDL II, în județul Buzău se ridică la 747,576,988.07 lei, reprezentând un total de 131 de proiecte. Prin acest program sute de mii de locuitori ai județului vor beneficia de condiții mai bune viață, odată cu finalizarea lucrărilor.

Banii alocați vizează cu prioritate rezolvarea nevoile comunităților privind construcția-modernizarea de creșe, grădinițe, școli și unități sanitare, alimentarea cu apă, rețeaua de canalizare, construcția, amenajarea ori modernizarea drumurilor.

Iată mai jos lista cu sumele alocate fiecărei comune în parte prin PNDL II:

TOTAL 747,576,988.07
1 AMARU Alimentare cu apă potabilă satele Lacu Sinaia şi Scorţeanca, comuna Amaru, judeţul Buzău 2,176,338.00
2 AMARU Asfaltare drumuri de interes local, sat Amaru, comuna Amaru, judeţul Buzău 3,355,152.00
3 BALTA ALBĂ Modernizarea străzilor în comuna Balta Alba, jud Buzău 9,589,226.41
4 BECENI Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare Şcoală, sat Gura Dimienii, jud Buzău 2,462,859.00
5 BECENI Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare dispensar medical în localitatea Mărgăriţi, comuna Beceni, judeţul Buzău 1,297,862.00
6 BERCA Modernizare reţea alimentare cu apă, extindere şi modernizare sistem canalizare şi staţie epurare în localitatea Berca, comuna Berca, judeţul Buzău 9,325,422.00
7 BISOCA Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în Comuna Bisoca, judeţul Buzău 4,533,577.00
8 BLĂJANI Modernizare drumuri de interes local în satele Blăjani şi Soreşti, comuna Blăjani, judeţul Buzău 1,003,501.00
9 BOLDU Extindere reţea canalizare în comuna Boldu judeţul Buzău 3,548,885.00
10 BRĂEŞTI Reabilitare Şcoala Gimnazială Brătileşti, comuna Brăeşti, judeţul Buzău 772,112.46
11 BRĂEŞTI Reabilitare drumuri de interes comunal în Comuna Brăești, judeţul Buzău 4,989,475.35
12 BREAZA Reabilitare şcoala cu clasele I-VIII Breaza , comuna Breaza, judeţul Buzău 731,604.00
13 BREAZA Modernizare drumuri de interes local în comuna Breaza, judeţul Buzău 10,293,392.00
14 BUDA Extindere sistem de alimentare cu apă şi canalizare, în satul Muceşti-Dănuleşti, Comuna Buda, judeţul Buzău 2,800,000.00
15 BUDA Consolidare, modernizare şi dotare grădiniţă cu program normal sat Buda, Comuna Buda, judeţul Buzău 883,000.00
16 BUDA Reabilitare, Extindere şi dotare Şcoala Gimnazială cu clasele I-VIII, sat Buda, Comuna Buda, judeţul Buzău 2,646,935.00
17 BUDA Modernizare şi dotare Dispensar uman în comuna Buda, judeţul Buzău 1,370,000.00
18 C.A. ROSETTI Lucrări Şcoală Gimnazială C.A. Rosetti 1,551,801.00
19 CALVINI Modernizare drumuri locale, Comuna Calvini, judeţul Buzău 9,579,762.00
20 CĂNEŞTI Reabilitare clădire dispensar medical uman cu extindere grup sanitar și centrală termică, comuna Cănești, județul Buzău 245,596.00
21 CĂNEŞTI Modernizare drumuri comunale, Comuna Cănești, Județul Buzău 5,024,867.00
22 CĂTINA Extindere sistem de alimentare cu apă, localitatea Cătina, județul Buzău 516,912.00
23 CĂTINA Refacerea rețelelor și a gospodăriei de apă în Cătunul, Cătun, sat Corbu, comuna Cătina, județul Buzău 475,998.00
24 CĂTINA Modernizare și extindere grădiniță Cătina, comuna Cătina, județul Buzău 448,134.00
25 CĂTINA Punct de asistența și educație medicală sat Zeletin, comuna Cătina, județul Buzău 268,888.00
26 CERNĂTEŞTI Modernizare drumuri locale în comuna Cernăteşti, judeţul Buzău 9,605,455.00
27 CERNĂTEŞTI Trecere peste Slănic-Zărneştii de Slănic- Căldăruşa, comuna Cernăteşti, judeţul Buzău 1,306,157.00
28 CHILIILE Reabilitare, modernizare dispensar uman, comuna Chiliile, judeţul Buzău 440,000.00
29 CHILIILE Reabilitare drum comunal nr.94, Suchea – Trestioara – Lacul Mocearu, km 0+000-9+600, comuna Chiliile, judeţul Buzău 7,867,093.00
30 CHIOJDU Dispensar în comuna Chiojdu, judeţul Buzău 912,420.00
31 CHIOJDU Modernizare drumuri locale, Comuna Chiojdu, judeţul Buzău 9,631,806.00
32 CILIBIA Prima înfiinţare sistem canalizare ape uzate şi staţie de epurare şi prima infiinţare reţea alimentare cu apă/împrejmuiri şi spaţii tehnice, satele Gara Cilibia şi satul Poşta, comuna Cilibia, judeţul Buzău 5,080,414.00
33 CISLĂU Îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local, comuna Cislău, județul Buzău 4,445,029.00
34 COCHIRLEANCA Extindere sistem de alimentare cu apă în satul Gara Boboc 1,009,154.00
35 COCHIRLEANCA Modernizare sistem de alimentare cu apă, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău – Construire staţie de tartare apă sat Boboc 392,734.99
36 COCHIRLEANCA Modernizare sistem de alimentare cu apă, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău – Construire foraj apă sat Boboc  Gara 494,343.61
37 COCHIRLEANCA Modernizare sistem de alimentare cu apă, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău – Construire foraj apă sat Cochirleanca 480,700.20
38 COCHIRLEANCA Modernizare sistem de alimentare cu apă, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău – Construire staţie de tratare apă sat Roşioru 349,127.91
39 COCHIRLEANCA Reţele de transport a apelor uzate, colectate de la U.M. 01838-Bobocu la staţia de epurare a comunei Cochirleanca, judeţul Buzău 1,573,413.90
40 COCHIRLEANCA Reabilitare Şcoala Gimnaziala, sat Boboc, comuna Cochirleanca, judeţul Buzău 1,596,232.00
41 COLŢI Asfaltarea drumurilor comunale săteşti şi a uliţelor de pe raza comunei Colţi, jud Buzău 7,540,000.00
42 COSTEŞTI Modernizare sistem public de iluminat stradal, comuna Costesti judeţul Buzău 483,815.51
43 COZIENI Modernizare drumuri locale în comuna Cozieni, judeţul Buzău 11,972,224.00
44 FLORICA Modernizare drumuri săteşti, sat Florica, comuna Florica, judeţul Buzău 8,334,042.00
45 GĂLBINAŞI Şcoală cu clasele I-VIII, comuna Gălbinaşi, judeţul Buzău 2,205,121.00
46 GHERĂSENI Modernizare străzi în satele Gherăseni și Sudiți, com. Gherăseni, jud. Buzău 7,021,000.00
47 GHERGHEASA Reabilitare şcoală cu clasele I-IV Sălcioara, comuna Ghergheasa, judeţul Buzău 1,318,624.00
48 GLODEANU SĂRAT Corecţia calităţii apei potabile distribuită în sistemul de alimentare cu apă al comunei Glodeanu Sărat, judeţul Buzău, prin dotarea cu o staţie de tratare 2,296,548.00
49 GLODEANU SĂRAT Reabilitare şi modernizare drumuri comunale şi sătești, comuna Glodeanu Sărat, județul Buzău 5,567,661.00
50 GLODEANU-SILIŞTEA Canalizare, apă uzată menajeră pentru satele Glodeanu Siliştea, Cotorca şi Satu Nou, comuna Glodeanu Siliştea, judeţul Buzău 21,584,292.00
51 GREBĂNU Modernizare Drum Comunal nr.114, comuna Grebănu, judeţul Buzău 8,469,604.00
52 GURA TEGHII Rebilitarea (Modernizarea) sistemului de alimentare cu apă (captare, tratare, înmagazinare-stocare, aducţiune şi distribuţie) în comuna Gura Teghii-sursele Izvorul Boului, Valea  Tainiţei şi Valea Păltinişului 5,213,761.76
53 JUDEŢUL BUZĂU prin CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU Modernizare DJ 204C, km 60+000-84+500, Lim. Judeţ Vrancea- Bisoca-Săruleşti-Vintilă Vodă, judeţul Buzău 98,595,529.00
54 JUDEŢUL BUZĂU prin CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU Reabilitare şi modernizare DJ 203L, Cozieni – Bozioru – Brăesti, km 29+400-50+000, judeţul Buzău 79,103,950.00
55 LOPĂTARI Înfiinţare sistem de alimentare cu apă şi gospodărie apă în satele Brebu şi Lopătari, comuna Lopătari, judeţul Buzău 3,575,148.00
56 LOPĂTARI Trecere peste pârâul Slănic, satul Terca, comuna Lopătari, judeţul Buzău 503,291.00
57 LUCIU Sistem de canalizare, stație de epurare, sat Caragele, comuna Luciu, județul Buzău 6,498,613.00
58 MĂGURA Înființare sistem de canalizare a apelor uzate menajere în comuna Măgura, județul Buzău 9,325,631.00
59 MĂGURA Modernizare școală în sat Ciuta, comuna Măgura, județul Buzău 1,195,675.00
60 MĂRĂCINENI Modernizare drumuri de interes local, în satele Potoceni, Căpățânești și Mărăcineni, comuna Mărăcineni, jud. Buzău 4,070,198.00
61 MĂRGĂRITEŞTI Asfaltare drumuri comunale şi săteşti, comuna Mărgăriteşti, judeţul Buzău 5,340,330.00
62 MÎNZĂLEŞTI Modernizare DC 107, comuna Mînzalesti, jud Buzău 4,500,000.00
63 MEREI Modernizare drumuri comunale DC 47 şi DC 226 în comuna Merei, judeţul Buzău 11,993,450.00
64 MIHĂILEŞTI Grădiniță cu program normal Mihăilești, Comuna Mihăileşti, judeţul Buzău 926,732.28
65 MOVILA BANULUI Realizare reţea de canalizare şi staţie epurare în Comuna Movila Banului, judeţul Buzău 6,784,927.84
66 MOVILA BANULUI Gradiniţă cu program normal, Comuna Movila Banului, judeţul Buzău 983,787.28
67 MUNICIPIUL BUZĂU Reabilitare integrală (rezistenţa, arhitectura, instalaţii) interior şi exterior corp 3, C5, C6, C7 24,964,543.00
68 MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT Modernizare şi extindere Şcoala Gimnazială „Dr. Ilie Pavel” Râmnicu Sărat 3,927,135.00
69 MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT Reabilitare/Restaurare Colegiul Naţional Alexandru Vlahuţă, Municipiul Râmnicu Sărat, judeţul Buzău 17,977,610.00
70 MURGEŞTI Construire podeț peste pârâul Harboca in extravilanul comunei Murgești, județul Buzău 875,565.00
71 NĂENI Modernizare infrastructură rutieră în comuna Năeni, judeţul Buzău 10,487,373.00
72 ORAŞ NEHOIU Modernizare drumuri/străzi de interes local în oraşul Nehoiu, judeţul Buzău 11,742,687.95
73 ORAŞ PĂTÂRLAGELE Construire grădiniţă cu program prelungit cu 4 săli de grupă, oraş Pătârlagele, judeţul Buzău 1,231,556.00
74 ORAŞ PĂTÂRLAGELE Modernizare străzi în orașul Pătârlagele și drum comunal DC 91, Oraș Pătârlagele, Jud. Buzău 5,539,738.00
75 ORAŞ POGOANELE Construire şcoală generală cu 9 săli de clasă şi sală de sport în satul Caldaresti,  oraşul Pogoanele, județul Buzău 5,975,094.96
76 PARDOŞI Asfaltare drumuri săteşti în satul Costomiru, comuna Pardoşi, judeţul Buzău 533,963.00
77 PĂNĂTĂU Reabilitare, modernizare şi dotare gradiniţa cu program normal Pănătău, comuna Pănătău, judeţul Buzău 814,915.00
78 PĂNĂTĂU Reabilitare, modernizare şi dotare şcoala gimnazială Pănătau, comuna Pănătău, judeţul Buzău 2,087,986.00
79 PĂNĂTĂU Reabilitare și modernizare dispensar medical în sat Sibiciu de Jos, comuna Pănătău, judeţul Buzău 945,984.00
80 PĂNĂTĂU Pod DC 72 peste râul Buzău, Comuna Pănătau, județul Buzău 7,778,169.74
81 PÎRSCOV Modernizare drumuri locale comuna Pîrscov, jud Buzău 9,754,097.00
82 PIETROASELE Reabilitare și extindere Corp A, Școala Gimnazială Pietroasele, comuna Pietroasele,județul Buzău 981,300.00
83 PIETROASELE Modernizare drumuri de interes local DC 254, DC 256, DC 260 şi DC 261 din comuna Pietroasele, judeţul Buzău 3,046,205.00
84 PODGORIA Extindere sistem reţea apă, sat Oratia, sat Tăbăcari, Comuna Podgoria, judeţul Buzău 1,356,000.00
85 PODGORIA Sistem de canalizare menajeră, localitatea Podgoria, comuna Podgoria, judeţul Buzău 5,656,732.56
86 PODGORIA Reabilitare Şcoala Gimnazială Coţatcu, comuna Podgoria, judeţul Buzău 970,000.00
87 PODGORIA Reabilitare Dispensar Medical, sat Oratia, Comuna Podgoria, judeţul Buzău 206,000.00
88 POŞTA CÎLNĂU Reabilitarea, Modernizarea, Extinderea şi Consolidarea Şcolii cu clasele I-VIII Constantin Ivănescu, judeţul Buzău 6,071,541.82
89 POŞTA CÎLNĂU Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna Poşta Cîlnău, judeţul Buzău 465,530.68
90 PUIEŞTI Reţea publică de canalizare a apelor uzate menajere şi staţie de epurare în localităţile Lunca, Măcrina, Plopi şi Puieştii de Sus , comuna Puieşti, judeţul Buzău 9,172,005.00
91 PUIEŞTI Consolidare, modernizare, extindere şi dotare Dispensar uman în satul Măcrina, comuna Puieşti, judeţul Buzău 587,236.00
92 PUIEŞTI Consolidare, modernizare, extindere şi dotare Dispensar uman în satul Puieştii de Jos, comuna Puieşti, judeţul Buzău 2,675,329.00
93 RACOVIŢENI Modernizare, reabilitare și dotare școala gimnazială în comuna Racovițeni, județul Buzău 777,116.00
94 RACOVIŢENI Construire două poduri peste râul Calnau în satul Racovițeni şi Petrișoru din comuna Racovițeni, Județul Buzău 2,566,485.00
95 RÎMNICELU Reabilitare reţele de distribuţie apă, strada Uliţa Mare şi strada Bisericii, localitatea Rîmnicelu, Comuna Rîmnicelu, județul Buzău 191,235.47
96 RÎMNICELU Modernizare și extindere Gradiniţa cu program normal nr.2, sat Rimnicelu, Comuna Rîmnicelu, județul Buzău 1,842,310.40
97 RÎMNICELU Modernizare drumuri de interes local în comuna Rîmnicelu și construire pod trafic ușor peste râul Rîmnicu Sarat în satul Stiubeiu, comuna Rîmnicelu , jud Buzău 11,444,189.91
98 ROBEASCA Modernizare drumuri de interes local în comuna Robeasca, satele Robeasca şi Moşeşti, județul Buzău 4,804,555.00
99 SĂGEATA Modernizare şcoală în localitatea Săgeata, comuna Săgeata, judeţul Buzău 4,387,186.00
100 SĂGEATA Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare şcoală sat Dâmbroca, comuna Săgeata, judeţul Buzău 1,673,179.00
101 SĂGEATA Constuire centru medical de permanenţă, sat Săgeata, comuna Săgeata, judeţul Buzău 1,303,911.00
102 SĂHĂTENI Construire Şcoală Generală cu clasele I-VIII sat Vintileanca, comuna Săhăteni, judeţul Buzău 2,394,891.80
103 SĂPOCA Reabilitare și modernizare școală gimnazială Săpoca, comuna Săpoca, județul Buzău 2,459,796.00
104 SĂRULEŞTI Modernizare sistem public de iluminat stradal, Comuna Săruleşti, judeţul Buzău 249,407.75
105 SCORŢOASA Reabilitare și modernizare clădire dispensar uman și extindere grup sanitar 359,910.00
106 SCORŢOASA Modernizare drum comunal DC 97, în satul Beciu, comuna Scorțoasa 453,796.93
107 SCUTELNICI Reabilitare, modernizare şi dotare grădiniţa Brăgăreasa, comuna Scutelnici, județul Buzău 949,163.00
108 SCUTELNICI Modernizare drumuri locale în comuna Scutelnici, județul Buzău 11,313,866.00
109 SMEENI Înființare rețele de canalizare și stație de epurare în satele Albești, Călțuna, Udați – Mânzu, Udați – Lucieni comuna Smeeni, județul Buzău 20,191,430.91
110 STÎLPU Amenajare şi reabilitare Şcoală corp C2, comuna Stîlpu, judeţul Buzău 1,021,898.00
111 STÎLPU Modernizare prin asfaltare drumuri de interes local comuna Stîlpu, judeţul Buzău 7,118,018.38
112 TISĂU Sistem de alimentare cu apă, sat Valea Salciilor, comuna Tisău, județul Buzău 1,626,705.00
113 TISĂU Reabilitare dispensar medical Grăjdana, comuna Tisău, județul Buzău 517,107.03
114 TISĂU Reabilitare dispensar medical Pădureni, comuna Tisău, județul Buzău 455,134.49
115 TOPLICENI Consolidare, extindere, modernizare şi dotare şcoală gimnazială în localitatea Deduleşti, comuna Topliceni, judeţul Buzău 2,553,058.00
116 TOPLICENI Consolidare, modernizare, extindere şi dotare dispensar în localitatea Topliceni, comuna Topliceni, Judeţul Buzău 659,907.00
117 ŢINTEŞTI Modernizare drum comunal nr.33, Maxenu – Odaia Banului – Frasinu, comuna Țintești, Județul Buzău 6,778,085.79
118 ULMENI Modernizare drumuri de interes local în comuna Ulmeni, judeţul Buzău 9,696,548.00
119 UNGURIU Reabilitare și dotare Şcoală Gimnazială ”Inginer Oprișan Iarca”, comuna Unguriu, judeţul Buzău 957,524.00
120 UNGURIU Construire și dotare dispensar medical satul Unguriu, comuna Unguriu, jud. Buzău 833,682.00
121 UNGURIU Modernizare străzi de inters local în satele  Unguriu si Ojasca, comuna Unguriu, jud. Buzău 5,138,924.00
122 VADU PAŞII Reabilitare şi Extindere Şcoala Gimnaziala Vadu Paşii, comuna Vadu Paşii, judeţul Buzău 4,034,267.00
123 VADU PAŞII Modernizare infrastructură rutieră în comuna Vadu Paşii, judeţul Buzău 4,561,582.00
124 VALEA RÎMNICULUI Modernizare infrastructură rutieră în comuna Valea Rîmnicului, judeţul Buzău 7,664,586.00
125 VALEA SALCIEI Modernizare drumuri de interes local în comuna Valea Salciei, judeţul Buzău 5,749,880.00
126 VERNEŞTI Modernizare drumuri locale în comuna Verneşti, judeţul Buzău 11,684,236.00
127 VINTILĂ VODĂ Reabilitare modernizare şi dotare centru de permanenţă 470,000.00
128 VINTILĂ VODĂ Pod din beton armat peste râul Slanic, comuna Vintilă Vodă, judeţul Buzău 4,626,299.00
129 VIPEREŞTI Modernizare drumuri locale în comuna Vipereşti, judeţul Buzău 6,130,233.00
130 ZĂRNEŞTI Reţea publică de canalizare a apelor uzate menajere şi statie de epurare în localitățile Zărnești, Fundeni și Vadu Sorești, Comuna Zărnești,Județul Buzău 20,030,175.00
131 ZIDURI Înființare rețele de alimentare cu apă în comuna Ziduri, județul Buzău 1,603,075.00

 

Sursa reporterbuzoian.ro

/0 Comentarii/de

Românii cheltuie 2 mld. lei pe fast-food. În lupta cu McDonald’s, KFC şi shaormeriile locale se pregăteşte să intre şi gigantul american Taco Bell. Lider detaşat este McDonald’s, care “mănâncă” 30% din piaţă

Românii lasă anual în restauran­te­le de tip fast-food circa 2 mld. lei, piaţa fiind dominată la vârf de companii internaţionale pre­cum McDonald’s şi KFC, arată o analiză a ZF pe baza datelor Euromonitor. Cei doi jucătorii internaţionali se luptă atât cu alte lanţuri străine mai mici precum Subway, cât şi cu afaceri locale precum lanţurile de shaormerii.

„Segmentul de fast-food a atras atenţia con­sumatorilor români datorită activităţii bran­durilor internaţionale precum McDonald’s şi KFC care au reuşit să aducă mai aproape stilul de viaţă occidental“, spun analiştii Euromo­ni­tor.

Creşterea puterii de cumpărare i-a deter­mi­nat pe români să iasă mai des în oraş, iar restau­rantele de tip fast-food au avut de câştigat de pe urma acestei situaţii. Shaormeriile şi restau­rantele au devenit locuri de întâlnire pentru consumatorii de toate vârstele şi profesiile.

„Piaţa restaurantelor fast-food creşte, vedem o dezvoltare în ultimii ani“, afirmă Daniel Boaje, directorul general şi acţionarul minoritar al McDonald’s România.

Compania este controlată de maltezii de la Premier Capital în proporţie de 90% şi de Daniel Boaje cu 10%. Americanii de la McDonald’s au vândut franciza lanţului de restaurante în decembrie 2015, până atunci grupul fiind prezent local în mod direct. Acum, la fel ca Subway sau KFC, şi McDonald’s este prezent în sistem de franciză.

„Premier Restaurants România este liderul incontestabil al acestei pieţe, prin intermediul McDonald’s România controlând 29% din piaţă în valoare şi 31% în volum (număr de tranzacţii)“, potrivit Euromonitor.

Pe locul secund se află lanţul american KFC. Fiecare dintre cele două lanţuri are circa 65-70 de localuri în România, iar afacerile lor cumulate sunt de circa 1 mld. lei, adică jumătate din piaţă. Ambele branduri au intrat pe piaţa locală acum mai bine de două decenii, când România abia învăţa ce înseamnă capitalismul.

În anii care au urmat au mai venit şi alte branduri, respectiv Burger King, sau Subway. Primul, lanţul Burger King, mai este prezent local doar cu un restaurant în aeroport, după ce com­pa­nia care opera celelalte unităţi a intrat în insolvenţă în criză şi a tras obloanele. Restaurantul din aeroport este operat de o altă companie, care administrează acest brand în mai multe aeroporturi din lume, conform datelor ZF. Subway a venit local în 2012 şi s-a extins rapid, însă businessul este departe de cel al liderilor.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Încăsările bugetare realizate la nivelul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi în primul semestru al anului 2017

    Referitor la nivelul încăsărilor bugetare realizate la nivelul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi în primul semestru al anului 2017, Compartimentul Comunicare, Relaţii Publice şi Mass Media este în măsură să vă ofere următoarele informaţii:

Urmare implementării măsurilor de îmbunătăţire a colectării şi conformării voluntare, la nivelul structurilor subordonate D.G.R.F.P. Galaţi ( şase administraţii judeţene ale finanţelor publice şi Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii ), totalul încasărilor la bugetul general consolidat în semestrul I al anului 2017 se ridică la valoarea de 4.569,25 milioane lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 0,84%, respectiv cu 37,85 milioane lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, situaţia detaliată regăsindu-se în tabelul de mai jos:                                                                                                                                                                                                      – mil. lei –

 

 

Unitatea fiscală

Situaţia comparativă a încasărilor cumulate

pe primul semestru 2016 şi 2017

 
       Sem I 2016     Sem I 2017          %
AJFP Brăila 374,72 385,93 102,99
AJFP Buzău 506,03 509,99 100,78
AJFP Constanţa 1.268,18 1.127,19 88,88
AJFP Galaţi 762,57 681,58 89,38
AJFP Vrancea 364,40 369,53 101,41
AJFP Tulcea 255,57 270,79 105,96
Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii 999,93 1.224,24 122,43
 

ACTIVITATEA FISCALĂ (TOTAL)

 4.531,40 4.569,25 100,84

Sunt elaborate şi furnizate, în mod operativ, situaţii cu privire la derularea execuţiei bugetare, pe structura clasificaţiei bugetare, necesare în procesul decizional, în principal pentru:

În cadrul Activităţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică, în semestrul I al anului 2017 s-au efectuat 1.925.051 operaţiuni de încasare, din care 800.262 operaţiuni în numerar si 1.124.789 operatiuni prin virament, concretizate valoric în venituri încasate de 10.977 milioane lei, precum şi 1.356.152 operaţiuni de plăţi, din care 70.116 operaţiuni în numerar şi 1.286.036 operaţiuni prin virament, concretizate valoric în plăţi efectuate de 15.322 milioane lei.

În cursul primului semestru al anului 2017, au fost verificate lunar, din punct de vedere al coerenţei şi al corectitudinii, execuţiile bugetare ale celor 1776 de instituţii publice din cadrul regiunii, premergător publicării acestora pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice la adresa www.transparenta-bugetara.qov.ro, unde se află informaţii despre activitatea financiar-bugetară a tuturor instituţiilor publice din ţară.

S-a asigurat coordonarea acţiunilor de elaborare şi execuţie a bugetelor celor 396 unităţi administrativ teritoriale precum şi a instituţiilor subordonate acestora.

Referitor la activitatea Serviciului de Inspecţie Economico–Financiară, în primul semestru au fost efectuate 152 acţiuni de control, urmare cărora au fost constatate diferenţe de natură patrimonială, financiară şi bugetară în sumă totală de 1.381.558 mii lei. De asemenea au fost aplicate 75 sancțiuni contravenţionale în valoare de 42,5 mii lei.

Activitatea de Inspecţie Fiscală, în primul semestru a efectuat 2.562 de inspecţii fiscale, din care 1.805 la persoane juridice şi 757 la persoane fizice, urmare cărora au fost constatate sume suplimentare în cuantum  de 399.386 mii lei ( din care 376.924 mii lei la persoane juridice şi 22.462 mii lei la persoane fizice). De asemenea, au fost aplicate 480 amenzi contravenţionale în valoare de 1.245 mii lei.

-derularea procesului de colectare a veniturilor bugetare datorate bugetului general consolidat;

-urmărirea execuţiei cheltuielilor bugetare la nivelul fiecărui ordonator de credite şi încadrarea acestora atât în prevederile bugetare cât şi în creditele bugetare deschise şi repartizate;

-monitorizarea creditelor deschise şi utilizate de către ordonatorii de credite.

Începând cu anul 2016 Trezoreria oferă servicii de încasare prin intermediul cardului bancar de la persoane fizice. Până în prezent s-au înregistrat 12.808 operaţiuni prin card, valoarea totală a acestora fiind de 10,98 mii. lei, reprezentând 5.00% din totalul încasărilor în numerar de la aceşti contribuabili.

În perioada 01.01.2016 – 30.06.2016, activitatea DRV Galaţi şi a birourilor vamale subordonate, în domeniul supravegherii şi controlului vamal, atât pe componenta fiscală cât şi pe cea nefiscală  s-a desfăşurat în sensul programelor de activitate stabilite, obţinându-se următoarele rezultate:

Au fost întocmite 320 procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, valoarea amenzilor aplicate fiind de 1.020.500 lei. În acelaşi timp au fost reţinute bunuri în vederea confiscării în valoare totală  de 34.736.218 lei.

Referitor la contrabanda de ţigări, în această perioadă au fost confiscate 14.473.200 ţigarete (723.660 pachete) în valoare estimată de 7.236.600 lei, iar 10 autovehicule utilizate în traficul de ţigarete au fost indisponibilizate.

În cadrul activităţii de control ulterior, inspectorii vamali din cadrul DRV Galaţi au efectuat 64 acţiuni de control ulterior la sediul agenţilor economici iar la nivelul birourilor vamale s-a realizat activitatea de reverificare a declaraţiilor vamale depuse în procedură normală sau simplificată de vămuire şi s-au reverificat 3200 declaraţii vamale.

Sumele constatate suplimentar (diferenţe de drepturi vamale, alte taxe) prin titluri de creanţă emise în primul semestru al anului 2017 la nivelul întregii structuri a DRV Galaţi  sunt de 15.583.452 lei.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Se prelungește sesiunea de primire a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare aferentă submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, depunerea proiectelor pentru investiții în ferme mici se poate face până la data de 31 august 2017, ora 16.00.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 6.3 este de 100 milioane de euro. Depunerea proiectelor se face în limita a 200% din alocarea pentru sesiune. Până în prezent au fost depuse on-line 2.152 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 32,2 de milioane de euro. Dintre acestea, 676 de cereri de finanțare au fost depuse pentru zonă montană.

„Autoritatea de Management pentru PNDR a decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună pentru a asigura o sansă și celor care nu au reușit din motive independente de ei să termine de întocmit documentația pentru depunere până la această dată. De asemenea, faptul că această submăsură încă dispune de fonduri, iar punctajul este unul ușor de atins, va permite mai multor fermieri mici să obțină o finanțare care să le asigure un start bun spre o exploatație agricolă mai puternică, care să acceseze în viitor sprijin financiar mult mai consistent.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian –  Ionuț CHESNOIU.

Sprijinul acordat prin PNDR 2020 pentru dezvoltarea fermelor mici este 100% nerambursabil și este în valoare de 15.000 de euro pentru un proiect. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 – 31 august 2017 este de 15 puncte.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați să depună proiecte pentru dezvoltarea fermelor mici, prin sM 6.3, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Sursa AFIR

/0 Comentarii/de

HARTA Start-up Nation 2017: Unde se duc ajutoarele nerambursabile de max. 44.000 Euro

8.653 de firme au reușit punctaje finanțabile prin programul Start-up Nation 2017. StartupCafe.ro a realizat o hartă pe județe a acestor beneficiari, pentru o vizualizare a distribuirii ajutoarelor de maximum 200.000 de lei în teritoriu.

Cifrele Start-up Nation 2017:

  • Planuri de afaceri depuse: 19.296
  • Planuri de afaceri depuse corect: 19.026, în valoare totală de 3,75 miliarde de lei
  • Planuri de afaceri cu punctaje care le permit să se încadrează în buget: 8.653, cu fonduri nerambursabile solicitate in valoare totală de 1,713 miliarde de lei.
  • Punctaje finanțabile:

– 100 p – 3983 de planuri de afaceri depuse
– 95 p – 4566 de planuri de afaceri
– 90 p  – 104 planuri de afaceri

  • Proiecte punctate pentru inovație: 84% din cele 8.653  finanțabile.
  • Firme în mediul urban dintre cele finanțabile: 76,17%
  • Firme în mediul rural dintre cele finanțabile: 23,83%.

TOP 10 județe la depuneri de planuri de afaceri în Startup Nation 2017:

  1.     București – 2.926 (din care 1.399 finanțabili în limita bugetului)
  2.     Cluj – 2.289 (1.250)
  3.     Timiș – 885 (361)
  4.     Ilfov – 781 (351)
  5.     Iași – 770 (356)
  6.     Bihor – 738 (323)
  7.     Dolj – 716 (371)
  8.     Constanța – 662 (267)
  9.     Brașov – 622 (294)
  10.     Prahova – 530 (242)
Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Ce spun antreprenorii despre impozitul pe cifra de afaceri

În noul Programul de Guvernare 2017-2020 este menționată înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a realizat în perioada 10.07.2017-13.07.2017 un sondaj privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, la care au răspuns 385 de antreprenori care, din punctul de vedere al formei de organizare au prezentat următoarele caracteristici: microîntreprindere 52.4%, întreprindere mică 19.5%, întreprindere mijlocie: 19.5%, întreprindere mare 2.4%, ONG (asociaţie, fundaţie) 0.1%, altă formă juridică (patronat, etc.) 6.1%.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile din România începând cu 1 ianuarie 2018, 65.9% au răspuns “Nu”, 28% au răspuns “Da”, iar 6.1% au oferit alt răspuns. La întrebarea “În cazul în care se va înlocui impozitul pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile, ce cotă de impozit consideraţi că ar trebui avută în vedere?”, 78.3% au răspuns că aceasta ar trebui să fie de 1%,  12,5%, au considerat că aceasta să fie de 2%, iar restul de 9.2% au considerat că trebuie să fie de 3%.

De asemenea, respondenţii au considerat că, în cazul în care se va înlocui impozitul pe cifra de afaceri, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradiţional rulaje mari şi margini de profit mai scăzute (75.3%), întreprinderile care trebuie să îşi modernizeze dotările şi să facă  investiţii (48.1%), întreprinderile care exportă, majorarea de impozit regăsindu-se în preţurile produsului final şi afectând competitivitatea lor (35.8%) sau întreprinderile nou înfiinţate (22.2%).

În ceea ce priveşte sectoarele cele mai afectate de înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul (75.6%) va avea cel mai mult de suferit confirm antreprenorilor intervievaţi, urmat de sectorul transporturilor (28.2%) şi sectorul turismului (23.1%). În plus, sectorul sănătate şi asistenţă socială (34.9%) şi cel al tranzacţiilor imobilare (34.9%) vor înregistra reduceri ale poverii fiscale din inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Conform răspunsurilor antreprenorilor, în domeniul fiscal, aceştia consideră strict necesar pentru ei şi pentru mediul de afaceri din România, asigurarea următoarelor:

 –    Predictibilitatea impunerii, stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii,  pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”: 74.1%;

–    Reducerea fiscalităţii: 70.4%;

–    Asigurarea informării din timp a contribuabililor, cu modificarea/completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”: 35.8%.

Poziţia CNIPMMR

CNIPMMR consideră că este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări ample şi dezbateri cu toate părţile interesate. Aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri generează dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blochează înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale, poate crea discrepanţe concurenţiale importante pentru întreprinzătorii români comparativ cu întreprinzătorii din celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

CNIPMMR solicită ca pentru reformele fiscale să fie respectate principiile fiscalităţii,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor şi contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”. Principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţi luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 – 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

 Pentru reformele fiscale este necesară consultarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare: dispoziţiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, coroborate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
“Deşi înainte de a lansa orice propunere de modificare legislativă cu impact asupra mediului de afaceri, guvernul ar trebui să realizeze Testul IMM, acest lucru nu se întâmplă. Astfel, CNIPMMR, tratând profesionist şi responsabil acest subiect, a decis să realizeze un test IMM sub forma unui studiu care să reflecte percepţia antreprenorilor din România cu privire la această modificare. Rezultatele sondajului au reflectat faptul că, cvasitotalitatea antreprenorilor intervievaţi se opun introducerii impozitului pe cifra de afaceri”, spune Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR.
Sursa capital.ro
/0 Comentarii/de

Contribuţiile CAS şi CASS vor fi transferate în sarcina angajaţilor, dar vor continua să fie reţinute la sursă

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a dat asigurări ieri, după şedinţa coaliţiei de guvernare, că, după ce contribuţiile CAS şi CASS vor fi transferate în sarcina angajaţilor, aceştia nu se vor prezenta personal la ANAF pentru plata acestora, banii urmând să fie plătiţi de firme în contul angajaţilor:

„Nu se pune problema ca vreun cetăţean român angajat undeva să meargă singur să-şi plătească singur contribuţia CAS şi CASS. Tot angajatorul, tot firma va face aceste plăţi. Da, le vom face în contul angajatului, adică angajatul va avea o contribuţie la sănătate şi o contribuţie la pensie mai mare, dar nu el va face acest ordin de plată, ci tot firma. Pentru că au apărut informaţii că vor merge oamenii la ANAF. Nu este adevărat“.

Fostul ministru al finanţelor publice Viorel Ştefan a anunţat în primăvară transferul CAS şi CASS în sarcina angajatului.

„Acum contribuţia pentru fondul de pensii şi pentru sănătate au nişte valori. Ele vor fi mai mari. Asta înseamnă că în contul fiecăruia dintre noi, atât la pensii cât şi la sănătate, vor fi sume mai mari pe care le va plăti efectiv firma, dar în contul nostru, pentru noi. Contribuţia la sănătate va merge până la 25% şi la pensii 10%“, a mai explicat Liviu Dragnea.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de