Se prelungește sesiunea de primire a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare aferentă submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, depunerea proiectelor pentru investiții în ferme mici se poate face până la data de 31 august 2017, ora 16.00.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 6.3 este de 100 milioane de euro. Depunerea proiectelor se face în limita a 200% din alocarea pentru sesiune. Până în prezent au fost depuse on-line 2.152 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 32,2 de milioane de euro. Dintre acestea, 676 de cereri de finanțare au fost depuse pentru zonă montană.

„Autoritatea de Management pentru PNDR a decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună pentru a asigura o sansă și celor care nu au reușit din motive independente de ei să termine de întocmit documentația pentru depunere până la această dată. De asemenea, faptul că această submăsură încă dispune de fonduri, iar punctajul este unul ușor de atins, va permite mai multor fermieri mici să obțină o finanțare care să le asigure un start bun spre o exploatație agricolă mai puternică, care să acceseze în viitor sprijin financiar mult mai consistent.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian –  Ionuț CHESNOIU.

Sprijinul acordat prin PNDR 2020 pentru dezvoltarea fermelor mici este 100% nerambursabil și este în valoare de 15.000 de euro pentru un proiect. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 – 31 august 2017 este de 15 puncte.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați să depună proiecte pentru dezvoltarea fermelor mici, prin sM 6.3, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Sursa AFIR

/0 Comentarii/de

HARTA Start-up Nation 2017: Unde se duc ajutoarele nerambursabile de max. 44.000 Euro

8.653 de firme au reușit punctaje finanțabile prin programul Start-up Nation 2017. StartupCafe.ro a realizat o hartă pe județe a acestor beneficiari, pentru o vizualizare a distribuirii ajutoarelor de maximum 200.000 de lei în teritoriu.

Cifrele Start-up Nation 2017:

  • Planuri de afaceri depuse: 19.296
  • Planuri de afaceri depuse corect: 19.026, în valoare totală de 3,75 miliarde de lei
  • Planuri de afaceri cu punctaje care le permit să se încadrează în buget: 8.653, cu fonduri nerambursabile solicitate in valoare totală de 1,713 miliarde de lei.
  • Punctaje finanțabile:

– 100 p – 3983 de planuri de afaceri depuse
– 95 p – 4566 de planuri de afaceri
– 90 p  – 104 planuri de afaceri

  • Proiecte punctate pentru inovație: 84% din cele 8.653  finanțabile.
  • Firme în mediul urban dintre cele finanțabile: 76,17%
  • Firme în mediul rural dintre cele finanțabile: 23,83%.

TOP 10 județe la depuneri de planuri de afaceri în Startup Nation 2017:

  1.     București – 2.926 (din care 1.399 finanțabili în limita bugetului)
  2.     Cluj – 2.289 (1.250)
  3.     Timiș – 885 (361)
  4.     Ilfov – 781 (351)
  5.     Iași – 770 (356)
  6.     Bihor – 738 (323)
  7.     Dolj – 716 (371)
  8.     Constanța – 662 (267)
  9.     Brașov – 622 (294)
  10.     Prahova – 530 (242)
Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Ce spun antreprenorii despre impozitul pe cifra de afaceri

În noul Programul de Guvernare 2017-2020 este menționată înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a realizat în perioada 10.07.2017-13.07.2017 un sondaj privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, la care au răspuns 385 de antreprenori care, din punctul de vedere al formei de organizare au prezentat următoarele caracteristici: microîntreprindere 52.4%, întreprindere mică 19.5%, întreprindere mijlocie: 19.5%, întreprindere mare 2.4%, ONG (asociaţie, fundaţie) 0.1%, altă formă juridică (patronat, etc.) 6.1%.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile din România începând cu 1 ianuarie 2018, 65.9% au răspuns “Nu”, 28% au răspuns “Da”, iar 6.1% au oferit alt răspuns. La întrebarea “În cazul în care se va înlocui impozitul pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile, ce cotă de impozit consideraţi că ar trebui avută în vedere?”, 78.3% au răspuns că aceasta ar trebui să fie de 1%,  12,5%, au considerat că aceasta să fie de 2%, iar restul de 9.2% au considerat că trebuie să fie de 3%.

De asemenea, respondenţii au considerat că, în cazul în care se va înlocui impozitul pe cifra de afaceri, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradiţional rulaje mari şi margini de profit mai scăzute (75.3%), întreprinderile care trebuie să îşi modernizeze dotările şi să facă  investiţii (48.1%), întreprinderile care exportă, majorarea de impozit regăsindu-se în preţurile produsului final şi afectând competitivitatea lor (35.8%) sau întreprinderile nou înfiinţate (22.2%).

În ceea ce priveşte sectoarele cele mai afectate de înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul (75.6%) va avea cel mai mult de suferit confirm antreprenorilor intervievaţi, urmat de sectorul transporturilor (28.2%) şi sectorul turismului (23.1%). În plus, sectorul sănătate şi asistenţă socială (34.9%) şi cel al tranzacţiilor imobilare (34.9%) vor înregistra reduceri ale poverii fiscale din inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Conform răspunsurilor antreprenorilor, în domeniul fiscal, aceştia consideră strict necesar pentru ei şi pentru mediul de afaceri din România, asigurarea următoarelor:

 –    Predictibilitatea impunerii, stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii,  pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”: 74.1%;

–    Reducerea fiscalităţii: 70.4%;

–    Asigurarea informării din timp a contribuabililor, cu modificarea/completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”: 35.8%.

Poziţia CNIPMMR

CNIPMMR consideră că este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări ample şi dezbateri cu toate părţile interesate. Aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri generează dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blochează înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale, poate crea discrepanţe concurenţiale importante pentru întreprinzătorii români comparativ cu întreprinzătorii din celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

CNIPMMR solicită ca pentru reformele fiscale să fie respectate principiile fiscalităţii,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor şi contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”. Principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţi luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 – 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

 Pentru reformele fiscale este necesară consultarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare: dispoziţiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, coroborate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
“Deşi înainte de a lansa orice propunere de modificare legislativă cu impact asupra mediului de afaceri, guvernul ar trebui să realizeze Testul IMM, acest lucru nu se întâmplă. Astfel, CNIPMMR, tratând profesionist şi responsabil acest subiect, a decis să realizeze un test IMM sub forma unui studiu care să reflecte percepţia antreprenorilor din România cu privire la această modificare. Rezultatele sondajului au reflectat faptul că, cvasitotalitatea antreprenorilor intervievaţi se opun introducerii impozitului pe cifra de afaceri”, spune Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR.
Sursa capital.ro
/0 Comentarii/de

Contribuţiile CAS şi CASS vor fi transferate în sarcina angajaţilor, dar vor continua să fie reţinute la sursă

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a dat asigurări ieri, după şedinţa coaliţiei de guvernare, că, după ce contribuţiile CAS şi CASS vor fi transferate în sarcina angajaţilor, aceştia nu se vor prezenta personal la ANAF pentru plata acestora, banii urmând să fie plătiţi de firme în contul angajaţilor:

„Nu se pune problema ca vreun cetăţean român angajat undeva să meargă singur să-şi plătească singur contribuţia CAS şi CASS. Tot angajatorul, tot firma va face aceste plăţi. Da, le vom face în contul angajatului, adică angajatul va avea o contribuţie la sănătate şi o contribuţie la pensie mai mare, dar nu el va face acest ordin de plată, ci tot firma. Pentru că au apărut informaţii că vor merge oamenii la ANAF. Nu este adevărat“.

Fostul ministru al finanţelor publice Viorel Ştefan a anunţat în primăvară transferul CAS şi CASS în sarcina angajatului.

„Acum contribuţia pentru fondul de pensii şi pentru sănătate au nişte valori. Ele vor fi mai mari. Asta înseamnă că în contul fiecăruia dintre noi, atât la pensii cât şi la sănătate, vor fi sume mai mari pe care le va plăti efectiv firma, dar în contul nostru, pentru noi. Contribuţia la sănătate va merge până la 25% şi la pensii 10%“, a mai explicat Liviu Dragnea.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de