Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi informează

A fost aprobat un nou model al formularului 208 “Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”.

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi informează notarii publici, că a fost aprobat un nou model al formularului 208 – “Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1886 / 2017 pentru modificarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularelor 208 Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi 209 Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016, publicat în Monitorul Oficial Nr. 518 din 4 iulie 2017.

Acest nou model al formularului 208 “Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” se utilizează pentru declararea informaţiilor privind tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal prin procedură notarială, încheiate începând cu data de 1 februarie 2017.

Informaţiile privind tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal prin procedură notarială, încheiate până la data de 1 februarie 2017, se declară utilizând formularul 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, în vigoare la data încheierii tranzacţiei.

Actualizarea formularului 208 şi a modului de completare al acestuia, prin OPANAF nr. 1886/2017, a fost realizată urmare modificărilor aduse Codului fiscal prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Principalele modificări constau în  :

– eliminarea informației referitoare la perioada de deținere a proprietății imobiliare întrucât cota de impozitare aplicabilă nu mai este determinată de acest indicator;

– introducerea informației referitoare la venitul impozabil, la nivelul tranzacției și pe beneficiari de venit;

– completarea informației privind actul notarial translativ al dreptului de proprietate, pentru toate tranzacțiile cuprinse în formular;

– introducerea informației privind cota deținută de beneficiarii de venit, din proprietatea imobiliară transferată.

Declaraţia 208 se completează şi se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, la organul fiscal central în a cărui evidenţă fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii.

Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă, care este pus la dispoziţia contribuabililor, gratuit, de unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu respectarea structurii de date (fişier XML).

Notarii publici au obligaţia depunerii declaraţiei la organul fiscal central competent, în format electronic (format PDF, cu fişier XML ataşat), pe suport optic, care va fi însoţit de exemplarul în format hârtie, semnat, potrivit legii. Formatul hârtie se listează prin funcţiile aplicaţiei informatice de asistenţă la completarea declaraţiei şi cuprinde situaţia centralizatoare a datelor declarate, pe beneficiari de venit şi pe tranzacţii prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi ale dezmembrămintelor acestuia, cuprinse în secţiunea C „Date informative privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” din formular.

Formatul hârtie se listează în două exemplare:

  • originalul se depune la organul fiscal central competent, în format hârtie, semnat, împreună cu formatul electronic al declaraţiei, fişierul XML ataşat;
  • copia se păstrează de către notarul public.

Declaraţia poate fi depusă şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, accesând adresa de internet www.e-guvernare.ro – Depunere declaraţii.

Informaţii privind depunerea on-line a declaraţiilor fiscale de către persoanele juridice se găsesc pe site-ul ANAF, www.anaf.ro, la secţiunea Servicii online→Declaraţii electronice→Informaţii depunere declaraţii persoane juridice.

Informaţii detaliate se pot obţine de la :

  • structurile pentru asistenţa contribuabililor din cadrul organelor fiscale;
  • telefonic la Centrul de asistenţă a contribuabililor, la nr. 0314039160;
  • accesând pagina de Internet, site-ul anaf.ro.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Legea prevenirii și programul de Internaționalizare: Când spune guvernul că se vor aplica

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a avansat, vineri, termenele pe care și le dorește pentru deschiderea aplicației la programul Internaționalizare și pentru intrarea în vigoare a Legea prevenirii, prin care firmele vor fi păsuite la sancțiunile date de ANAF și alte organe de control.

”Legea prevenirii este în Parlament iar dorința noastră este ca această lege să intre în vigoare la 1 octombrie” – a spus Laufer, la un eveniment aniversar al Consiliului Național al Întreprindeirlor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Întrebat de StartupCafe.ro când va fi deschisă sesiunea de înscriere a firmelor mici și mijlocii în noul program Internaționalizare, Laufer a răspuns:

”Sper ca în 2-3 săptămâni. Se lucrează intens, fac tot posibilul ca în trei săptămâni să lansăm aplicația”.

Referitor la programul Microindustrializare și la celelalte programe de sprijin pentru IMM-uri, el a spus că sunt ”parcurs și oricum o să ies în curând și cu ele”.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Românii lasă aproape 4 miliarde de lei pe an în cafenele şi baruri

Starbucks este lider, cu afaceri de 76 mil. lei în 2016, în creştere cu 40% faţă de anul anterior. 

Brandul american Starbucks a terminat anul trecut cu afaceri de 76,5 mil. lei în România, marcând o creştere de aproape 40% faţă de anul anterior. Lanţul cuprinde aproape 30 de unităţi şi are o cotă de 2% pe piaţa locală a barurilor şi cafenelelor, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

„Grupul Amrest (care deţine franciza Starbucks în România – n.red.) a fost liderul pieţei de cafenele şi baruri din România în 2016, cu o cotă de piaţă în valoare de 2%. Popularitatea brandului în rândul consumatorilor de toate vârstele şi expansiunea bran­dului în oraşele mari din ţară au contribuit la consolidarea aces­tei poziţii“, spun analiştii Euro­monitor.

În România, brandul american de cafenele este prezent de circa un deceniu, fiind deţinut de-a lungul timpului de mai mulţi acţionari. Începând cu primă­vara anului 2015 franciza Starbucks în România şi Bulgaria se află în portofoliul gru­pului polonez Amrest. Starbucks este liderul pieţei din România de mai mulţi ani, însă odată cu expansiunea rapidă îşi creşte şi cota de piaţă. Piaţa cafenelelor şi ba­rurilor din România este unul dintre cele mai fragmentate sectoare din eco­nomie.

„Piaţa de cafenele şi ba­ruri este aşteptată să crească în ur­mătorii ani. Creşterea PIB-ului se va re­flecta în portofelul consuma­torilor atât dato­rită creşterii salariului mi­nim, cât şi a celui mediu“, potrivit Euro­mo­nitor.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Oraşele din România unde este cel mai scump să faci piaţa

Un coş de cumpărături cu şapte alimente de bază cumpărat din pieţele agroalimentare poate costa, în medie, de la puţin peste 30 de lei la peste 53 de lei, în funcţie de reşedinţa de judeţ de unde a fost achiziţionat. Cel mai scump este să îţi faci cumpărăturile în Sfântu Gheorghe, iar cel mai ieftin la Piatra Neamţ. 

Românii cheltuiesc sume diferite de bani pentru acelaşi tip de alimente în funcţie de zona în care locuiesc. Influenţat fiind de nivelul cererii şi al ofertei, de puterea de cumpărare a locuitorilor, de distanţa faţă de furnizori, dar şi de competiţia dintre comercianţi, preţul unui coş de cumpărături poate diferi cu peste 20 de lei de la un oraş la altul, arată o analiză realizată de ECONOMICA.NET pe baza informaţiilor oferite de către Institutul Naţional de Statistică (INS).

Mai axact, din calculele ECONOMICA.NET care a luat ca punct de referinţă un coş format din şapte alimente (cartofi, ceapa verde,varză, morcovi, lapte proaspăt,branză de oaie, ouă), preţul mediu cel mai mic s-a regăsit în luna mai, conform ultimelor date disponibile, în Sfântu Gheorghe. Consumatorii care alegeau să cumpere din pieţele agroalimentare de acolo, au cheltuit pentru un astfel de coş, în medie, 53,3 lei.

Aproape la fel de scumpe (49,6 lei) au fost aceste produse şi pentru locuitorii din Piteşti, în timp ce clujenii au alocat în medie 46,5 lei pe aceste alimente de bază.

Tot peste 40 de lei (43,7) costă în medie şi un coş cu alimente achiziţionat din pieţele agroalimentare din Târgovişte, diferenţa fiind mică (42,7 lei) faţă de costul acestor cumpărături luate de data aceasta din Reşiţa.

În Bucureşti, costul unui astfel de coş din care lipsesc litrul de lapte şi un ou (pentru care INS nu are informaţii) se ridică la 41,5 lei

Urmează Sibiu în topul celor mai scumpe oraşe de unde să îţi faci piaţa, cu un preţ mediu de 39,8 lei pe coş, Deva şi Braşov cu 39,7 lei şi Slatina-39,2 lei.

La polul opus, se află pieţele din Piatra Neamţ (30,7 lei) şi Brăila (30,9 lei), cu menţiunea că nu pentru toate reşedinţele de judeţ s-a putut face un calcul exact, din lipsa tuturor datelor disponibile. Este cazul municipiilor Botoşani, Iaşi, Miercurea Ciuc,Suceava, Tulcea, Vaslui şi Zalău.

Menţionăm că aceste calcule au fost realizate pe baza preţurilor medii şi indicilor preţurilor la principalele produse vândute în pieţele agroalimentare din municipiile reşedinţă de judeţ în luna mai anul curent.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de