Statul a luat dividende-record de 2,5 miliarde de lei de la companiile energetice, în anul 2016. Care au fost cele mai bune „vaci de muls”

Statul român a primit, în anul 2016, de la societăţile la care este acţionar prin Ministerul Economiei, dividende în valoare de 2,48 miliarde de lei, cu 58% peste nivelul înregistrat în exerciţiul financiar anterior, potrivit unui raport al Ministerului Energiei.

2.483.898.168 de lei. Aceasta este valoarea totală a dividendelor obţinute de statul român, prin Ministerul Energiei, din profiturile companiilor energetice la care statul este acţionar. Iată topul primelor cinci companii care au plătit cele mai mari dividende, cu menţiunea că aici nu sunt incluse Transgaz şi Transelectrica, operatorii sistemelor naţionale de transport de gaze şi energie electrică, ce nu se află însă la Ministerul Energiei:

1. Romgaz (statul este acţionar cu 70%) a plătit statului dividende în valoare de 1,03 miliarde de lei la un profit de 1,02 miliarde de lei în 2016.

2. Hidroelectrica (statul este acţionar cu 80%) a plătit statului dividende în valoare de 829 de milioane de lei din profitul de 4,48 miliarde aferent anului 2016.

3. OMV Petrom (statul, prin Ministerul Energiei, mai deţine 20% din acţiuni) a plătit statului dividende de 175 de milioane de lei din profitul de 1,03 miliarde realizat în anul 2016.

4. Electrica (statul mai deţine 48% din acţiuni) a plătit statului dividende totale de 125 de milioane de lei din profitul de 265 de milioane de lei aferent anului 2016.

5. Conpet (statul mai are 58% din capital, prin Ministerul Economiei) a plătit statului dividende totale de 84 de milioane de lei, la un profit net de 76 de milioane de lei, realizat în 2016.

Pentru exerciţiul financiar 2016, în premieră, companiile la care statul este acţionar majoritar sunt obligate să vireze sub formă de dividende cel puţin 90% din profit, conform unei reglementări intrate în vigoare în acest an. În plus, companiile de stat pot distribui sub formă de dividende şi rezervele financiare constituite în anii anteriori din banii nerepartizaţi acţionarilor.

Valoarea dividendelor plătite de companiile energetice în care Ministerul Energiei deţine acţiuni statului român în anul 2015 a fost de doar 1,57 miliarde de lei, aşadar suma totală vărsată anul trecut a fost cu aproape 58% mai mare decât cea din exerciţiul financiar anterior.

În total, dividendele plătite de companiile la care statul deţine acţiuni prin Ministerul Energiei s-au ridicat la 8,49 miliarde de lei, în cei cinci ani ai periodei 2012-2016. Iată defalcarea lor pe ani:

2012: 1,34 miliarde de lei
2013: 1,48 miliarde de lei
2014: 1,60 miliarde de lei
2015: 1,57 miliarde de lei
2016: 2,48 miliarde de lei

 

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Guvernul înființează Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare

Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, o structură informatică ce ar urma să unifice toate bazele de date legate de fiscalitate, cu susţinerea STS, va fi constituit, potrivit unui memorandum adoptat joi de Guvern.

Potrivit unui comunicat al Executivului, măsura are scopul să contribuie la îmbunătăţirea relaţiei cetăţenilor cu administraţia fiscală, prin creşterea gradului de informatizare şi, implicit, simplificarea procedurilor administrative.

„Acest Centru va fi înfiinţat în aparatul central al Ministerului Finanţelor Publice, până la 1 septembrie 2017, prin comasarea tuturor structurilor din minister şi instituţiilor subordonate cu atribuţii în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (structuri din MFP, ANAF – aparat central şi direcţii generale regionale, Agenţia Naţională de Achiziţii Publice şi Comisia Naţională de Prognoză)”, se spune în comunicat.

Guvernul mai precizează că acest Centru va fi dezvoltat conform unui plan de măsuri stabilit prin memorandum.

Pentru perioada 2017 – 2018, planul de măsuri include: desemnarea şi tratarea Sistemului Informatic al MFP ca infrastructură critică de interes naţional; elaborarea unei strategii unitare de dezvoltare şi menţinerea în funcţiune a Sistemului Informatic al MFP; stabilirea necesarului de resurse şi alocarea de fonduri necesare pentru servicii de menţinere şi pentru înnoirea etapizată a infrastructurii hardware şi software a Sistemului Informatic al MFP.

Tot pentru 2017 – 2018, planul de măsuri include angajare de personal de specialitate TIC la nivel central şi local şi implementarea mai multor proiecte în curs (factura electronică, centralizarea sistemului de administrare a creanţelor bugetare etc.).

 Pentru perioada 2018 – 2020, acest Centru are mai multe obiective, printre care implementarea proiectului de interconectare a caselor de marcat şi centralizarea sistemului informatic al Trezoreriei statului şi diversificarea serviciilor oferite.

Pentru aceeaşi perioadă este prevăzută şi implementarea unor măsuri de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor.

În acest caz, sunt prevăzute mai multe măsuri: extinderea utilităţii şi utilizării „Spaţiului Privat Virtual” la nivelul celorlalte instituţii publice centrale şi locale; furnizarea către cetăţeni a informaţiilor privind bunurile impozabile luate în calcul la stabilirea obligaţiilor fiscale ale acestora, colectate şi consolidate la nivelul sistemului informatic securizat „PatrimVen”; furnizarea către cetăţeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale „IMPTAX”; crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice pentru a facilita interacţiunea cu statul în ceea ce priveşte sistemul financiar, fiscal şi de asigurări sociale; standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relaţia cu cetăţeanul.

Tot pentru perioada 2018 – 2020 este prevăzută dezvoltarea serviciilor informatice de analiză complexă a masivelor de date pentru: urmărirea cheltuirii fondurilor publice, cu accent pe investiţii şi asigurări sociale; evaluarea impactului financiar a iniţiativelor de modificare legislativă pentru venituri şi cheltuieli; gestionarea riscurilor în colectarea veniturilor şi în execuţia bugetară.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Decizie ISTORICĂ pentru Buzău | Se înființează Banca Națională de Gene

O decizie extrem de importantă pentru viitorul agriculturii românești, dar și pentru alte sectoare ale economiei naționale a fost luată aseară, la Buzău, de către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea. La propunerea primarului Constantin Toma, Daea a decis ca, până în luna septembrie, să fie îndeplinite toate formalitățile pentru înființarea Băncii Naționale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante aromatice și medicinale. Banca va lua ființă prin Ordonanță de Urgență, iar banii necesari vor fi acordați de Guvernul României.

Decizia ministrului Agriculturii, sosit aseară la Buzău alături de mai mulți directori din ministerul de resort, se sprijină pe o propunere făcută de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma. Edilul de la Palatul Comunal a dezvăluit că, la sfârșitul săptămânii trecute, a avut o întâlnire cu ministrul Petre Daea chiar în biroul vicepremierului Marcel Ciolacu. A fost momentul în care, înțelegând importanța cercetării legumicole de la Buzău, ministrul a decis să viziteze orașul:

„Ne-am întâlnit cu domnul ministru Petre Daea în biroul viceprim-ministrului României, domnul Marcel Ciolacu. I-am povestit despre situația dezastruoasă în care se află Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău și despre faptul că baza de semințe de legume a României este depozitată, spre păstrare, în saci și pungi. Este vorba despre soiurile românești obținute ca urmare a cercetării din ultimii 70 de ani.”, a  declarat primarul municipiului Buzău.

  • Constantin Toma: „S-ar putea ca 13 iulie să fie o zi istorică pentru legumicultura buzoiană și românească.”

În urma discuției, din biroul lui Ciolacu, ministrul Daea a venit ieri la Buzău, alături de responsabili de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), de președintele Academiei de Științe Agricole, profesorul Gheorghe Sin, și de vicepreședintele Academiei, fostul ministru Valeriu Tabără.

Timp de câteva ore, s-au efectuat vizite în solarii și pe teren și s-a discutat aplicat despre posibilitățile pe care le oferă cercetarea buzoiană. Impresionat de nivelul cercetării buzoiene, ministrul a stabilit un plan de măsuri pentru revigorarea Stațiunii. Totul va culmina însă cu înființarea, până în luna septembrie, a Băncii Naționale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante aromatice și medicinale. Aici ar urma să se păstreze toate soiurile de legume românești obținute ca rezultat al cercetării.

  • Constantin Toma: „Locuri de muncă, salarii, de ce nu și o filială a USAMV”

Primarul Constantin Toma s-a arătat extrem de mulțumit de hotărârea luată aseară:

„Domnul Petre Daea este primul ministru al Agriculturii care vizitează Buzăul, iar decizia pe care a luat-o va contribui masiv la dezvoltarea legumiculturii buzoiene și românești. În felul acesta, se vor crea noi locuri de muncă, vom putea revigora activitatea SCDL, vom putea vinde genetică și, de ce nu, în perspectivă, să putem aduce la Buzău o filială de Horticultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. În același timp, vom dezvolta forță umană înalt pregătită și, la fel de important, vom obține produse românești, sănătoase.”, a mai arătat primarul Constantin Toma.

La Buzău, cercetarea în legumicultură începe în mod oficial în 1957, însă activitatea în acest domeniu există de la 1867, odată cu venirea cultivatorilor bulgari, considerați unii dintre cei mai iscusiți legumicultori.

Sursa reporterbuzoian.ro

/0 Comentarii/de