UK MAXX LONDON angajeaza vanzatoare pentru magazinul RASPBERRY din Buzau, Sos. Spatarului, nr. 14.
Cerinte:
– experienta intr-un post similar (vanzare imbracaminte, casa de marcat)
– aspect fizic placut, ingrijit
– seriozitate
Relatii la telefon: 0784 22 11 11
Doar 94.502 de firme aveau credite bancare sau la instituţii financiare nebancare (IFN) în derulare. Celelalte companii trăuiesc din credit furnizor sau credit comercial (amânarea la plată a facturilor) , fie au capitaluri proprii negative şi nu au cum să se califice pentru un împrumut bancar. Chiar dacă solvabilitatea firmelor este constant, economia reală este subfinanţată.
Din peste 608.200 de firme înregistrate în România, doar 94.502 aveau credite bancare sau la instituţii financiare nebancare (IFN) în derulare, potrivit Raportului de stabilitate financiară publicat de BNR. Adică doar 15,5% din firme se califică pentru accesarea unui credit, din care la bănci doar 11,2%.
Solvabilitatea firmelor s-a menţinut relativ constantă.
„Indicatorul de pârghie (calculat ca raport între datorii și capitaluri) a înregistrat o valoare de 1,6. Astfel, structura pasivului a rămas similară celor din exerciţiile financiare precedente, finanţarea activităţii firmelor fiind realizată preponderent prin intermediul datoriilor. Ponderea capitalurilor proprii totale şi cea a capitalului social subscris vărsat au rămas relativ constante la finalul primului semestru al anului 2016, comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent (la 38 la sută, respectiv la 16 la sută)”, precizează Raportul de stabilitate financiară.
Ca domenii de activitate, cele mai bune evoluţii au fost marcate în 2016 de către IMM-urile care activează în sectorul comerţ şi agricultură, pe fondul avansului consumului intern și al unui an agricol bun. La polul opus, industria extractivă a înregistrat cea mai mare scădere a profitului net (peste 30 la sută), fiind urmată de sectorul utilităților, respectiv de industria prelucrătoare.
Evoluțiile la nivelul industriei extractive, respectiv sectorului utilităţi pot fi explicate de reducerea prețului materiilor prime și a energiei în primele luni ale anului 2016, în timp ce, în cazul industriei prelucrătoare, factorul principal de influenţă a fost reprezentat de costurile salariale în creştere (care au crescut cu 11,6 la sută în perioada iunie 2015 – iunie 2016 față de 4,1 la sută în cazul celorlalte tipuri de cheltuieli).
Sursa economica.net
Legea comerțului alimentar, cea care prevede prezenta a cel puțin 51% produse românești pe raft și pentru care împotriva României s-a declanșat procedura de infringement, intra din nou în Parlament. Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților cu asociațiile de producători și retaileri vor purta miercuri dezbateri generale.
Dezbaterile despre legea privind 51% produse românești pe rafturile hypermarketurilor (Legea 150/2016 n.red) vor fi reluate miercuri, 7 iunie, în cadrul Comisiei pentru Agricultură din cadrul Camerei Deputaților, se arată pe ordinea de zi a instituției. Este pentru prima dată din februarie anul acesta când acesată lege intră oficial pe ordinea de zi a Camerei, de când Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pe motiv că normele naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare contravin legislației UE.
Dezbaterile la care vor participa, confom anunțului, atât reprezentanți ai Ministerului, ANSVSA, cât și ai asociaților de producători agricoli și rețele comerciale, au loc înainte de data limită până la care România poate trimite un răspuns Comisiei pentru a argumenta de ce este nevoie ca 51% dintre produsele de bază de pe raft să provină de pe lanțul alimentar scurt, așa cum prevede legea 150/2016. Aceasta în condițiile în care, după cum a scris ECONOMICA.NET, România a solicitat Bruxelles-ului amânarea cu două luni a perioadei până la care poate să trimită un răspuns la scrisoarea de punere în întârziere, până la 16 iunie.
Ce se discută în Parlament
Oficial, pe 7 iunie, în Parlament se va discuta pe marginea a doua proiecte de acte normative introduse în circuitul legislativ anul trecut. Primul, inițiat de 10 senatori PNL, prevede ca principală schimbare a legii limitarea valorii serviciilor, dioscounturilor și oricăror alte obligații cerute de către comercianți producătorilor români de alimente la 5% din valoarea mărfurilor comercializate. De asemenea, o altă prevedere a proiectului menționeză că retailerii sunt obligați ca, pentru produse lactate, carne și produse din carne, fructe, legume, panificație, patiserie, cofetărie fabricate de producători din România, să asigure spații de expunere și vânzare de cel puțin 50% din suprafața existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. Proiectul a fost respins de către Senat și a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru industrii, dar favorabil din partea Comisiei juridice.
Al doilea proiect, o propunere a deputatului Ioan Cristina, și ea respinsă anul trecut de către Senat, prevede, de asemenea, discounturi de cel mult 5% din valoarea mărfii comercializate și un procent de 50% de pe raft pentru producătorii autohtoni.
Atât ministrul Agriculturii, Petre Daea, cât și oficiali ai parlamentului au declarat însă în repetate rânduri că vor să mențină prevederea referitoare la 51% produse românești pe raftul marilor magazine. De asemenea,din informațiile profit.ro, Parlamentul a elaborat o variantă potrivit căreia procentul de 51% se va menține, „produs românesc” va fi înlocuit cu „produs autohton”, iar produsele locale vor trebui să provină dintr-un „parteneriat direct”, din care sunt excluși intermediarii. Totodată, furnizorii vor fi taxați pentru o serie de servicii ale marilor comercianți.
Sursa economica.net
Start-up Nation Romania, programul prin care antreprenorii pot cere finantari de pana la 200.000 de lei pentru firme nou infiintate, deschide oficial aplicatia pentru depunerea online a dosarelor cu planuri de afaceri pe 15 iunie 2017. Data a fost anuntata oficial de ministrul pentru mediul de afaceri comert si antreprenoriat, Alexandru Petrescu si de secretarul de stat pentru IMM-uri Ilan Laufer, intr-o postare pe o retea de socializare. Dupa depunere, evaluarile dosarelor vor fi facute de angajati din 8 Oficii Teritoriale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (OTIMMC).
Start-up Nation este, de fapt, denumirea generica pentru o schema de ajutor de minimis valabilă până la 31 decembrie 2020. Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2017, aprobat prin Legea nr. 6/2017 a Bugetului de Stat pe anul 2017 este de 1.713.798.000 lei.
Finanțarea Start-up Nation se face din fonduri de la bugetul de stat și fonduri europene. Prin program statul va finanta implementarea planurilor de Afaceri care se califica pe baza unei grile de punctaj, in ordinea descrescatoare a punctelor obţinute.
Dupa inchiderea perioadei de depunere, dosarele vor fi evaluate de angajati din 8 Oficii Teritoriale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (OTIMMC), corespunzatoare celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Evaluatorii vor fi desemnati in comisii de evaluare, prin decizii administrative, de catre sefii Oficiilor Teritoriale.
Antreprenorii vor putea obtine maximum 200.000 lei/beneficiar, suma care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societățile neplatitoare) aferente proiectului. In anul 2017, statul estimează ca ar putea acordarda acest ajutor de minimis pentru maxim 10.000 de beneficiari.
StartupCafe.ro organizeaza pe 7 iunie 2017, de la 9.30, un eveniment cu participare gratuita, pentru antreprenorii care vor sa afle ultimele noutati despre Startup Nation Romania, inaintea deschiderii oficiale a perioadei de aplicatii pentru program.
Sursa startupcafe.ro
Angajatorii din Bucuresti si judetul Ilfov platesc cele mai mari salarii, iar cei din regiunea Sud-Est, cele mai mici, potrivit datelor prezentate de Comisia Nationala de Prognoza. La nivel national, salariul mediu net pe economie este estimat la 2274 lei pe luna in anul 2017.
Raportul CNP estimeaza ca, in anul 2017 , castigul salarial mediu net pe regiuni va fi urmatorul:
Pe judete, daca ar fi sa facem o comparatie intre nodurile antreprenoriale cele mai importante din Romania, municipiul Bucuresti (il punem aici, pentru ca este considerat unitate administrativa echivalenta cu judetul in Romania) este pe primul loc ca nivel salarial suportat de angajatori. Aici salariul mediu net ar uurma sa ajunga la 3.207 lei pe luna. la un astfel de salariu net, un angajator ar plati circa 5.700 lei, cu impozitul si cu contributiile sociale (salariul intreg).
Salariul net prognozat in 2017 – cateva valori pe judete:
In schimb, judetul Harghita (Regiunea Centru) va avea cel mai mic salariu mediu net in anul 2017, estimat la 1.713 lei pe luna, de aproape doua ori mai mic decat in Bucuresti, care este varful pe tara.
Pe de alta parte, cei mai multi someri vor fi în Regiunea Sud – Muntenia: 70.000 în 2017. In schimb, cel mai mic număr de șomeri în 2017 va fi în București – Ilfov, 20.000. Rata somajuli in Caitala va fi de numai 1,5%, in timp ce in Regiunea Sud-Vest Oltenia se va atinge 7,4% in anul 2017, cel mai ridicat nivel procentual din tara.
Vezi toate datele in raportul Comisiei Nationale de Prognoza din mai 2017:
Sursa startupcafe.ro
Eugen Teodorovici, preşedintele comisiei de Buget-Finanţe din Senat a precizat, pentru MEDIAFAX, că va iniţia în Parlament o propunere pentru rambursarea TVA-ului în mod automat la cinci zile, iar din a şasea zi, dacă nu se face rambursarea, Statul să plătească penalităţi.
„Voi iniţia în Parlament o propunere pentru rambursarea TVA-ului în mod automat la cinci zile, iar din a şasea zi, dacă nu se face rambursarea, Statul să plătească penalităţi aşa cum şi firmele plătesc penalităţi de întârziere. Fără control prealabil şi fără o cerere prealabilă. Trebuie să existe un tratament egal între stat şi contribuabil. Sau, dacă guvernul nu va fi de acord cu acest mecanism de rambursare automată atunci trebuie să aplicăm cât mai repede mecanismul taxării inverse, care va diminua foarte mult evaziunea fiscală şi problemele cu TVA. Taxarea inversă pe toate zonele din economie, nu doar pentru anumite zone, aşa cum se aplică astăzi. Şi la nivel european se discută ca pentru tot ceea ce este peste 10.000 de euro. Sunt metode prin care economia poate fi ajutată”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Teodorovici, preşedintele comisiei de Buget-Finanţe din Senat.
Normele de aplicare a Codului fiscal stabilesc că taxarea inversă reprezintă o modalitate de simplificare a plăţii taxei. În acest sens, nu are loc nicio plată de TVA între furnizorul/prestatorul şi beneficiarul unor livrări/prestări, acesta din urmă fiind cel care datorează, pentru operaţiunile efectuate, taxa aferentă intrărilor. Iar, acesta are posibilitatea să deducă respectiva taxă.
Astfel, pentru simplificarea plăţii taxei, sunt emise facturi în care furnizorul/prestatorul nu înscrie TVA-ul, inclusiv pentru avansuri, acesta fiind calculat de către beneficiar şi înregistrat ca taxă colectată şi taxă deductibilă în decontul de TVA.
Sursa economica.net
Strategia de dezvoltare teritorială a României, un document-cadru care relaţionează în profil teritorial strategiile sectoriale naţionale şi orientările strategice pe termen lung, fundamentând planurile pe termen scurt şi mediu, a fost aprobată miercuri de Guvern, printr-un proiect de lege.
„Strategia include toate aspectele dezvoltării, problemele, tendinţele, potenţialul de dezvoltare şi riscurile, asigură suportul pentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al implementării exerciţiilor bugetare naţional şi al UE”, se arată într-un comunicat al Guvernului, remis AGERPRES.
Potrivit documentului elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), scenariul ‘România Policentrică’ urmăreşte, în perspectiva anului 2035, dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri (oraşe mari/ medii) şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.
„Actul normativ preia reglementări promovate prin proiectul de lege privind Strategia de dezvoltare teritorială a României, adoptat în şedinţa Guvernului din 5 octombrie 2016, dar clasat în conformitate cu prevederile Hotărârii Biroului permanent al Senatului din data de 27 decembrie 2016, în baza art. 63 alin. (5) din Constituţia României”, se precizează în comunicat.
Obiectivele generale pe care Guvernul şi le propune, în cadrul acestei strategii, vizează asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european, prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi şi broadband.
De asemenea, este vizată creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare şi a serviciilor publice, în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive, dar şi dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale şi formarea zonelor urbane funcţionale.
Totodată, strategia vizează protejarea patrimoniului natural şi construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială, dar şi creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.
Potrivit Guvernului, documentul orientează procesul de dezvoltare şi furnizează reperele strategice de dezvoltare a României pentru următoarele două decenii, stabilind o serie de acţiuni concrete, măsuri teritoriale la nivel naţional, măsuri teritoriale integrate la nivel zonal şi un plan de acţiuni prioritare pe termen scurt (3 ani), mediu (7 ani) şi lung (mai mult de 10 ani).
În cadrul MDRAPFE se va constitui o unitate de monitorizare şi evaluare a implementării strategiei, iar sistemul de monitorizare va fi verificat şi reactualizat anual, pentru a include noile reorientări strategice ori de politici, se mai arată în comunicat.
România ocupă locul patru în Europa în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016, conform ediţiei din 2017 a barometrului EY European attractiveness survey. Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe (în creștere de 32% față de anul precedent) care au generat 17.545 de noi locuri de muncă.
Marea Britanie este în fruntea clasamentului cu peste 43.000 de noi locuri de muncă, urmată de Polonia (cu 22.000) și de Germania, care a avut aproape 20.000 de noi locuri de muncă generate prin proiecte ISD.
În privința numărului de proiecte de investiții atrase în 2016, România se situează la mică distanță înaintea Cehiei și Ungariei în zona Europei Centrale și de Est și pe poziția a doisprezecea în topul general european.
Investiţiile străine directe în Europa
Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un nivel record în 2016, cu 5.845 de noi proiecte înregistrate (o creştere de 15% față de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui număr de de aproape 260.000 locuri noi de muncă (o creştere de 19%).
Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) şi Franţa (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinaţii europene pentru investiții în 2016, care au atras mai bine de jumătate (51%) din investiţiile străine directe. Spania şi-a consolidat poziţia a patra, în timp ce Polonia a urcat o poziţie în clasamentul ISD, devenind prima ţară din Europa Centrală care a intrat în primele cinci destinaţii de investiţii. România este pe locul 12 (cu132 proiecte, în creștere cu 35% față de 2015).
Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România, spune:
„În 2016, preocupările de natură geopolitică au fost prioritare pentru consiliile de administraţie, dar s-au continuat investițiile în cea mai mare piaţă unică din lume, unde PIB-ul Zonei Euro l-a depășit pe cel al Statelor Unite pentru prima dată după criza financiară din 2008. Creşterea lentă a multor pieţe emergente din 2016 pare să fi contribuit la atractivitatea europeană, iar investitorii globali văd forţa de muncă din Europa ca pe un activ foarte important. Robotica și inteligența artificială au contribuit, de asemenea, la consolidarea principalelor sectoare tradiționale de producție și de servicii de business din Europa.”
Din rândul primelor trei destinaţii pentru investiții, Franţa a cunoscut cea mai mare creştere, cu 30% mai multe proiecte faţă de anul precedent. Ea a fost urmată de Germania (creştere de 12%) şi Marea Britanie (creştere de 7%). Cu cele 1.063 de proiecte înregistrate, Germania şi-a întărit atacul la prima poziţie din clasament, deţinută de multă vreme de Marea Britanie în topul european al destinaţiilor ISD.
Doar Olanda (-5%), Belgia (-5%) şi Elveţia (-2%) au înregistrat creşteri globale negative, fapt ce marchează o încetinire faţă de 2015, când toate au înregistrat creşteri pozitive.
În ciuda unui an 2016 pozitiv pentru ISD în Europa – o regiune cu peste 500 milioane de consumatori şi 30 milioane de companii – provocările geopolitice şi macroeconomice au avut impact, pe termen scurt, asupra sentimentului privind investiţiile. Dintre cei 505 executivi de la nivel global intervievaţi în luna martie a acestui an, doar 28% intenţionează să-şi extindă operaţiunile europene în anul următor, ceea ce înseamnă o scădere de patru puncte procentuale faţă de nivelul de 32% din 2015.
Cu toate acestea, încrederea investitorilor în perspectivele europene pe termen mai lung a crescut semnificativ, dacă se ia în calcul procentul investitorilor care se aşteaptă la revenirea către o creştere economică stabilă, după cel puţin cinci ani de stagnare, procent care a ajuns la 56% faţă de 45% în 2015.
Companiile americane sunt cel mai mare investitor în Europa
Cu un număr de 1.310 proiecte ISD, companiile americane reprezintă cel mai mare bloc de investitori în Europa, cumulând 22% din toate proiectele ISD europene în 2016. Proiectele ISD din Statele Unite au crescut în 2016 cu 10% faţă de anul anterior.
Cele mai multe investiţii străine directe în Europa au provenit, însă, din fluxuri intra-europene de ISD, care au crescut cu 18% în 2016. Germania și-a consolidat poziția de principal investitor transfrontalier, lansând 651 de proiecte în 2016 – cu 25% mai mult față de anul precedent. După Germania, primii cinci investitori intra-europeni, după numărul de proiecte ISD, au fost Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Italia.
Oraşele rămân atractive, în ciuda deteriorării sentimentului privind investiţiile
Zona metropolitană londoneză se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane după numărul de proiecte ISD din 2016 – atrăgând 40% din proiectele ISD din Marea Britanie. Este urmată de zona metropolitană pariziană.
Se înregistrează o creştere a atractivităţii zonelor germane Dusseldorf şi Oberbayern (Munchen), care au ocupat poziţiile trei şi patru, în timp ce regiunea spaniolă Catalonia (Barcelona) a urcat o poziţie, pe locul cinci, cu o creştere anuală de 5%.
În privința sentimentului legat de investiţii, Londra şi-a păstrat poziţia de cel mai atractiv oraş european. Paris şi Berlin au fost clasificate de investitori pe locurile doi şi trei drept cele mai atractive destinaţii pentru investiţii – deşi atractivitatea lor a scăzut comparativ cu anul anterior în favoarea altor oraşe europene, printre care Frankfurt, Munchen şi Amsterdam.
Analiza pe sectoare
Sectoarele de software şi servicii pentru afaceri au atras împreună un sfert din proiectele ISD în 2016, fapt care subliniază transformarea digitală a Europei. Producţia software a atras cele mai multe investiții străine directe în Europa în 2016, generând 780 de proiecte – o creştere de 12%.
Serviciile pentru afaceri au urmat pe locul al doilea, cu un număr în creștere de proiecte, de 47% în 2016.
Această creştere a fost alimentată de puternica activitate înregistrată în Marea Britanie, Franţa şi Spania. Irlanda şi Olanda s-au remarcat și ele prin creşteri impresionante ale numărului de proiecte ISD în servicii pentru afaceri, de 343%, respectiv 133%.
Sectorul de producţie european a atras peste 1.500 de proiecte ISD în 2016 – o creştere anuală de 6%, față de 29% din proiectele ISD (1.455) şi 53% din noile locuri de muncă în 2015.
Regiunea CEE se poziţionează din ce în ce mai mult ca „atelierul de producţie” al Europei. În 2016, regiunea CEE şi-a asigurat 755 de proiecte, marcând o creştere de 15% şi o cotă globală de 49% din totalul proiectelor ISD europene de producţie – în creştere faţă de 45% în 2015.
Activităţile de vânzări şi marketing au atras 46% din toate proiectele ISD în 2016, în creştere faţă de 41% în 2015. Este de remarcat faptul că firmele care au inițiat proiecte de investiții străine directe în afara Europei au cumulat 45% din proiectele ISD din vânzări şi marketing.
Privind înainte: viitorul Europei se bazează pe talent şi inovare
Întrebaţi despre impactul pe care l-ar putea avea Brexitul asupra operaţiunilor companiilor lor, 80% dintre investitorii stabiliţi în Europa au declarat că nu au planuri de schimbare sau de relocare. Cu toate acestea, au subliniat că au unele îngrijorări legate de posibilele consecinţe fiscale, administrative şi de reglementare.
Fără să nege incertitudinea legată de climatul geopolitic curent, 65% dintre investitorii intervievaţi au încredere în viitorul Uniunii Europene.
Datele arată că libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă pe cuprinsul celor 28 de state membre continuă să ofere un mediu suficient de atractiv în care afacerile să se dezvolte, se se adapteze şi să investească – generând astfel profit și noi locuri de muncă.
Educaţia şi urgența îmbunătăţirii abilităţilor profesionale din Europa sunt principalele motive pentru care investitorii acționează în regiune (37%, în creştere faţă de 29% în 2015), urmate de necesitatea de a susține sectorul high-tech şi inovaţia (34%).
Sursa dailybusiness.ro