Guvernul schimbă radical Codul Muncii. Reguli mult mai dure pentru angajatori

Codul Muncii se va schimba radical în privinţa reglementării şi sancţionării muncii „la negru” şi „la gri”, potrivit unui proiect de lege aflat în dezbatere publică. Concret, angajatorii vor fi obligaţi să încheie contract individual de muncă salariatului cu o zi înainte de începerea efectivă a lucrului de către acesta, în caz contrar vor fi sancţionaţi pentru muncă la negru. Contractul de muncă încheiat în formă verbală va fi valabil şi considerat încheiat pe perioadă nedeterminată. Actul adiţional la contract va fi încheiat înainte de producerea efectelor juridice ale modificării pe care le aduce şi nu în 20 de zile lucrătoare după producerea modificării, cum se întâmplă acum.

De ce se schimbă Codul Muncii

În controalele făcute la angajatori, inspectorii de muncă se confuntă adesea cu situaţii de muncă nedeclarată care nu au putut fi încadrate ca atare şi, pe cale de consecinţă, nu au putut fi sancţionate, pentru că în Codul Muncii nu există o definiţie a muncii nedeclarate, iar actul normativ prevede sancţiune doar pentru fapta de a primi la muncă o persoană fără încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă anterior începerii activităţii, nu şi pentru munca nedeclarată parţial de angajator, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege pentru modificarea Codului Muncii.

Cum se schimbă Codul Muncii

Prima schimbare: o definire clară a muncii la negru şi a muncii la gri.

Munca nedeclarată se defineşte ca fiind:

  • primirea la muncă a unei persoane, fără încheierea contractului individual de muncă în ziua anterioară începerii lucrului.
  • neînregistrarea contractului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii lucrului.
  • primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat.
  • primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.

Conform proiectului de lege, angajatorii vor fi obligaţi să încheie contract individual de muncă salariatului cu o zi înainte de începerea efectivă a lucrului de către acesta, în caz contrar pot fi sancţionaţi pentru muncă nedeclarată.

A doua schimbare: contractul de muncă încheiat în formă verbală va fi valabil, echivalent cu cel încheiat în scris şi considerat încheiat pe perioadă nedeterminată.

Angajatorii vor putea fi sancţionaţi de Inspecţia Muncii dacă au angajaţi fără forme legale cărora le-au promis că le încheie contracte de muncă, dar nu au făcut-o.

Concret, ce schimbări sunt aduse Codului Muncii: contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.
Spre comparaţie, în prezent, Codul Muncii stipulează că „forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului de muncă”.

Guvernul spune că e necesară abrogarea prevederii potrivit căreia “forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului”, având în vedere că dovada existenţei raportului de muncă se poate face prin orice alt mijloc de probă.

În litigiile de muncă care vizează probarea faptului că un om a lucrat pentru o firmă care nu i-a încheiat în formă scrisă contract individual de muncă, instanţa de fond a luat în considerare orice probă administrată de către persoană, în condițiile legii, pentru a dovedi faptul că a prestat activitate pentru şi sub autoritatea angajatorului, în condiţiile specifice unui raport juridic de muncă, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

A treia schimbare adusă Codului Muncii: actul adiţional la contractul individual de muncă va fi încheiat înainte de producerea efectelor juridice ale modificării, nu în 20 de zile lucrătoare după producerea modificării, cum prevede acum Codul Muncii, efectele producându-se pentru viitor şi nu retroactiv, cum este stipulat în prezent.

A patra schimbare adusă Codului Muncii: Guvernul vrea să le acorde angajatorilor sancţionaţi pentru muncă nedeclarată posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii aplicate pentru muncă nedeclarată, dacă o plătesc în 48 de ore de la comunicare.

În acest sens, Guvernul propune completarea articolului 260 din Codul Muncii cu un nou alineat: „Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1) lit. e-e 3, inspectorul de muncă făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal”.
A cincea schimbare adusă Codului Muncii: amenzi pentru angajatorii care nu respectă noile reguli aduse de Codul Muncii, enumerate mai sus.

Concret, proiectul de lege prevede că:

  • primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă în ziua anterioară începerii activităţii de către aceştia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată de Inspecţia Muncii în această situaţie.
  • primirea la muncă a unei persoane fără înregistrarea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii angajatului se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană în această situaţie.
  • primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană în această situaţie.
  • primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată în această situaţie, în urma controalelor Inspecţiei Muncii.

A şasea schimbare adusă Codului Muncii: obligaţii şi reguli clare pentru angajatori privind evidenţa timpului lucrat efectiv de angajaţi.

Articolul 119 din Codul Muncii se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru”.

În prezent, articolul 119 din Codul Muncii spune că „Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat”.

De ce se schimbă:
În forma actuală a Codului Muncii lipsesc prevederi clare referitoare la modalitatea de întocmire, completare, modificare, păstrare şi prezentare a documentelor referitoare la evidenţa timpului lucrat de angajaţi, dar şi pârghiile legale coercitive care să oblige angajatorul la întocmirea acestor documente.

„Considerăm că este necesară o astfel de evidenţă pentru a exista posibilitatea verificării orelor de muncă prestate efectiv de către salariaţi, având în vedere că în multe situaţii evidenţa timpului de muncă prezentată de către angajator în urma controalelor Inspecţiei Muncii nu corespunde cu situaţia de fapt”, se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a Codului Muncii.

 

Sursa economica.net

 

/0 Comentarii/de

Nouă lege a internshipului: Tinerii pot începe la 16 ani, indemnizaţie de cel puţin 50% din salariul minim, primă de 1.000 de euro la angajare

Ministerul Muncii a elaborat un proiect de lege a internshipului, iar printre noutăţile relevante, se va stabili un nivel minim al indemnizaţiei pentru interni, se vor stabili noi obligaţii ale angajatorilor care au programe de internship şi se va acorda şi o primă de la stat pentru internii care devin angajaţi.

Legea, aflată la stadiul de proiect, reglementează modalitatea de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani. Iată care sunt principalele reglementări, care trebuie avute în vedere de orice firmă sau instituţie care organizează cursuri de internship, dar şi de tinerii care doresc să se înscrie în programele de internship.

Internii, maximum 5% din personal

“Pe parcursul unui an calendaristic, în funcție de numărul de salariați, organizația gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total al acestora”, scrie în proiect

Contractul este pe şase luni şi se consideră vechime în muncă

“Contractul de internship se încheie pe o durată de cel mult 6 (șase) luni, fără posibilitatea prelungirii. (…) Între intern și organizația gazdă nu pot fi încheiate mai mult de un contract de internship. (…) Încheierea unui contract de internship în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă pentru efectuarea activității respective este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute. (…) perioada în care internul a desfăşurat activitatea în baza contractului de internship se consideră vechime în muncă, și, după caz, vechime în specialitate, în funcție de tipul activității”, se arată în proiect

Internul va primi cel puţin 50% din salariul minim, timpul maxim de muncă este de şase ore pe zi

“Internul are dreptul la o indemnizație lunară netă de internship, din partea organizației gazdă, al cărei cuantum este stipulat în contractul de internship. (2) În situația prevăzută la alin. (1) indemnizația de internship a internului, stabilită prin contractul de internship, este egală cu cel puțin 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. (3) Activitatea unui intern, încadrat în baza unui contract de internship, este de 6 ore pe zi, în regim de maxim 30 de ore pe săptămână, timp de cinci zile urmate de două zile consecutive de repaus”, scrie în proiect.

Orele suplimentare sunt interzise.

La doi ani de la angajare, fostul intern primeşte de la stat o primă de 1.000 de euro

Odată încheiată perioada de internship, tânărul va primi un certificat de internship sau, în cazul fericit, va fi angajat în cadrul organizaţiei în care a fost intern. Dacă angajatorul nu este o instituţie şi încheie un contract de muncă cu fostul intern, va putea să ceară de la stat echivalentul a 1.000 de euro, dar doar dacă tânărul este angajat timp de cel puţin doi ani neîntrerupt, şi după expirarea celor doi ani. Banii vor fi acordaţi de Fondul pentru Acordarea Primei de Angajare, o instituţie nouă creată în acest scop.

Persoanele juridice care în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de internship încheie un contract de muncă cu persoana care a desfășurat programul de internship, primesc, la cerere, din bugetul de stat prin bugetul asigurărilor pentru șomaj, o primă de promovare a angajării echivalentă cu 1.000 euro per angajat, sumă calculată la cursul Băncii Naționale a României de la data efectuării plății, după îndeplinirea obligației de menținere a raporturilor de muncă cu acesta pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 24 de luni. Acordarea primei de promovare a angajării se acordă în limita fondurilor alocate cu această destinație. (5) Prevederea de la art. 21 alin.(4) nu se aplică în cazul în care organizația gazdă este autoritate publică”, scrie în proiectul de act normativ.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Reindustrializarea României – cât de fezabil mai este acest proiect? Industria mai are 30% din angajaţii din economie. În anii ’90 jumătate din forţa de muncă a României lucra în sectorul industrial

Până în urmă cu 15 ani industria era responsabilă de cel puţin 40% din forţa de muncă din economie, însă de atunci şi mai ales după criza din 2008 ponderea salariaţilor din industrie în total angajaţi din economie nu mai reuşeşte să treacă de pragul de 30%.

Peste 1,37 milioane de oameni lucrau în industrie la sfârşitul anului 2016, respectiv 29% din numărul de salariaţi din economie, potrivit unei analize a ZF făcută pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deşi companiile au trecut de şocul crizei, locurile de muncă pierdute în perioada 2009-2010 nu au mai fost re­cuperate.

Businessul plăteşte însă acum costul programelor de restruc­tu­rare din urmă cu zece ani care au scos din câmpul muncii salariaţi cu experienţă, în timp ce mulţi tineri au plecat în afara ţării, acceptând munci sezoniere sau slab calificate. Nicu Durău, directorul de HR al Alro, unul dintre cei mai mari jucători din industrie, spunea recent pentru ZF că la toate acestea se adaugă problema demografică şi faptul că din urmă vin prea puţini tineri pregătiţi, prea puţini care se orientează către învăţarea unei meserii, astfel că marii angajatori se confruntă acum cu deficit de forţă de muncă.

În doi ani de la debutul crizei, perioada 2009-2010, industria a pierdut 370.000 de locuri de muncă, arată datele de la INS. Deşi din 2010 numărul de angajaţi a început să crească uşor, în special datorită industriei auto, în cinci ani au fost recuperate doar 100.000 de joburi, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la INS.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Companiile care creează locuri de muncă pot solicita finanţare de la stat începând de luni, 12 iunie

Companiile care creează locuri de muncă pot solicita bani de la buget pentru investiţii, începând de luni, 12 iunie şi până pe 23 iunie, conform informaţiilor postate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Bugetul alocat sesiunii este de 106,29 milioane de lei.

Condiţia pentru a obţine finanţare este ca firma să creeze minimum 10 noi locuri de muncă pentru aceeaşi locaţie a realizării investiţiei, dintre care minimum trei locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi, pe care trebuie să le păstreze timp de cinci ani, în cazul companiilor mari şi trei ani dacă este vorba despre IMM-uri.

Mutarea locaţiei într-o regiune în care intensitatea maximă a ajutorului de stat este mai mică decât cea aferentă regiunii în care întreprinderea a beneficiat de ajutor de stat atrage revocarea acordului pentru finanţare şi recuperarea ajutorului de stat acordat.

Obiectivul schemei de ajutor de stat îl reprezintă dezvoltarea regională prin sprijinirea învestiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă, prin acordarea de sume sub formă de granturi, de la bugetul de stat, precum cheltuieli eligibile de natura costurilor salariale.

Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documuntele justificative necesare în prima etapă de evaluare, se transmit prin poştă sau servicii de curierat, cu solicitarea confirmării de primire, sau se depun la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, menţionându-se pe plic: ”Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituite prin H.G. nr. 332/2014”.

Ministerul Finanţelor Publice finalizează prima etapă de evaluare a cererilor de acord pentru finanţare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data închiderii sesiunii de depunere şi publică pe site rezultatul procesului de selecţie.

Pentru firmele selectate Ministerul Finanţelor Publice finalizează a doua etapă de evaluare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care întreaga documentaţie este complete, conform prevederilor schemei de ajutor de stat.

Cererile de acord pentru finanţare înregistrate în afara perioadei 12-23 iunie 2017 se restituie întreprinderilor, fără a fi considerate ulterior în procesul de analiză.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Propunere de modificare a Codului fiscal: Reducere substantiala a taxei pe munca pentru micile afaceri care angajeaza someri tineri si mai in varsta

​Firmele mici si mijlocii (IMM) ar urma sa beneficieze de reduceri substantiale ale contributiilor sociale pe partea angajatorului daca vor angaja tineri absolventi sau someri mai in varsta, potrivit unei propuneri de lege initate de parlamentari liberali.

Conform propunerii legislative de modificare a Codului fiscal, microintreprinderile si firmele mici si mijlocii (IMM) vor putea beneficia de o derogare de la taxarea actuala a muncii, „in functie de numarul de persoane angajate in ultimul an fiscal din categoriile someri, tineri absolventi intre 15 si 35 de ani, ori persoane intre 55 si 65 de ani care nu lucreaza de minimum 3 luni, dupa cum urmeaza:

In conditii normale de munca, o crestere a numarului de angajati in cadrul societatii intre 20%-49% ar reduce contributia datorata de angajator de la 15,8% la 10%, iar cresterea numarului de angajati intre 50% – 100% ar presupune reducerea contribuiei la 5,8%.

In condiii speciale de munca, o crestere a numarului de angajati din categoriile mai sus mentionate in cadrul societatii intre 20-49% ar reduce contributia datorata de angajator de la 20,8% la 15,8% iar cresterea numarului de angajati cu 50%-100% ar presupune reducerea contributiei la 10,8%.

Initiativa legislativa este semnata de 4 deputati PNL (opozitie) care sustin ca masura propusa de ei ar fi „un factor de sustinere a capitalului romanesc, reprezentat mai ales de sectorul IMM, tot acest sector economic, conform datelor ANAF,  fiind un real bun platnic in comparatie cu alti competitori externi”.

Ei mai arata ca, desi reducerea propuse pune presiune pe bugetul asigurarilor sociale, pana la urma statul va putea recupera acest „prejudiciu” prin faptul ca va creste ocuparea in randul somerilor si a tinerilor absolventi, cu doua efecte directe: reduceri la cheltuielile cu somajul si cu asistenta sociala si cresterea numarului contribuabililor la asigurarile sociale.

Depusa la Senat, zilele trecute, initiativa legislativa are un drum lung de parcurs pentru a ajunge lege, Camera Deputatilor fiind for decizional. De asemenea, fiind initiatia de parlamentari din opozitie, propunerea are sanse reduse de a strange o majoritate la votul din plen.

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Ministerul Agriculturii încearcă să-i convingă pe fermierii din judeţul Buzău să se asocieze pentru a putea livra în supermaketuri

Secretarul general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), George Sava, s-a întâlnit astăzi cu fermierii din zonele legumicole şi pomicole din judeţul Buzău pentru a-i încuraja să se asocieze în cooperative, demers care îi va ajuta să obţină bani europeni mai uşor şi să îşi valorifice mai bine producţiile, potrivit reprezentanţilor MADR.

„În cadrul întâlnirii s-a pus accent pe încurajarea asocierii producătorilor agricoli şi înfiinţarea de cooperative agricole, grupuri de producători, organizaţii de producători, în vederea unei valorificări mai eficiente a producţiei realizate şi accesarea mai facilă a fondurilor europene, precum şi sprijinirea construirii în bazinele legumicole şi pomicole a unor centre de colectare, procesare legume-fructe şi depozite frigorifice”, se arată în comunicatul emis de MADR care subliniază că prin asociere „se pot încheia contracte cu marile reţele de magazine”.

Una dintre cele mai mari cooperative agricole din România este Dobrogea Sud,  care a ajuns vânzări totale de 80,5 milioane de lei (17,9 mil. euro) în 2016, din tranzacţionarea a circa 100.000 de tone de cereale, potrivit reprezentanţilor companiei. Cooperativa Doborgea Sud este formată din 42 de membri care produc grâu, orz, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui.

În contrast, BayWa – cea mai mare cooperativă din Germania – deţine un business de 15,4 mld. euro în 2016 şi tranzacţionează în jur  de 25 mil. tone de cereale şi seminţe oleaginoase într-un sezon.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Amenzile de la ANAF, Inspectia muncii si de la alte controale de care vor putea scapa firmele

​O lista de 105 puncte cuprinzand amenzi si alte sanctiuni contraventionale este cuprinsa in proiectul oficial al Legii prevenirii, adoptat de Guvern si intrat in dezbatarea Parlamentului. Viitoarea lege ar urma sa scape de aceste sanctiuni firmele aflate la prima abatere.

Firmele depistate penru prima data cu anumite nereguli, de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Inspectia Muncii sau alte institutii de control,  ar urma sa aiba la dispozitie 90 de zile pentru a remedia situatia, fara a fi sanctionate efectiv, prevede proiectul ofcial al Legii prevenirii, adoptat de Guvern si intrat, miercuri, la Senat pentru dezbatere.

Dupa expirarea termenului de remediere, autoritatile respective vor demara obligatoriu, in termen de inca 10 zile, un nou control la firmele in cauza, in urma caruia vor aplica sanctiunile daca nu s-au indreptat neregulile, se mai arata in proiect.

De asemenea, daca firma mai face aceeasi abatere in termen de 3 ani, este sanctionata direct, nemaibeneficiind de pasuirea de 90 de zile inca o data.

Proiectul de lege cuprinde o lista de 105 puncte de articole din diferite legi privind sanctiuni in mai multe domenii, care vor fi supuse acestor pasuiri.

Proiectul de lege se numea initial „legea preventiei”, insa a fost modificat de Guvern inainte de a-l transmite la Parlament in „Legea prevenirii”, intrucat prima forma a cuvantului „preventie” se refera la arestul preventiv, masura care nu are nicio legatura cu viitoarele dispozitii lagale. Proiectul de lege a primit aviz favorabil cu unele observatii de la Consiliul Legislativ, pe 30 mai 2017. (Descarca de AICI avizul Consiliului Legislativ)

Mai departe, pentru ca firmele din Romania sa poata beneficia de aceste pasuiri, este nevoie ca legea sa treaca de Senat si apoi de Camera Deputatilor, ca for decizional, sa fie promulgat de presedintele Iohannis si sa fie publicat in Monitorul Oficial. Viitoarea lege va putea intra in vigoare dupa 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

In plus, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a legii, „autoritatea administratiei publice centrale cu atributii de coordonare la nivel national a domeniului mediul de afaceri (Ministerul pentru Mediul de Afaceri – n.r.) are obligatia de a dezvolta si opera un portal dedicat oferirii in mod centralizat de servicii onlie si resurse in vederea informarii in ceea ce priveste” legislatia in vigoare, drepturile si obligatiile firmelor, contraventiile supuse prevenirii etc. Toate acestea vor fi centralizate de la institutiile de control cuprinse in lege.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

INS confirma ca economia a crescut cu 5,7% in primul trimestru

Institutul National de Statistica (INS) a anuntat ca economia Romaniei a crescut cu 5,7% in primul trimestru. Sectorul IT, serviciile, comertul si industria au sustinut cresterea PIB, insa constructiile si sistemul financiar au scazut.

INS a confirmat astfel estimarile publicate la jumatatea lunii mai privind cresterea produsului intern brut (PIB) din primul trimestru al acestui an si a furnizat detalii legate de contributia sectoarelor economice la avansul economiei.

In 16 mai, primele estimari publicate de catre INS indicau ca produsul intern brut, principalul indicator care masoara dimensiunea unei economii, a urcat in primul trimestru cu 5,7% fata de aceeasi perioada din 2016, pe serie bruta, si cu 1,7% fata de trimestrul anterior.

Datele arata o accelerare a cresterii economice fata de ultimul trimestru din 2016, cand PIB-ul Romaniei a crescut cu 4,8% fata de aceeasi perioada a anului anterior, pe serie bruta, si cu 1,5% fata de trimestrul precedent.

In date ajustate sezonier, PIB-ul Romaniei a urcat cu 5,6% in primul trimestru din acest an fata de aceeasi perioada din 2016, dupa un avans de 5% in trimestrul IV din 2016, de 4,5% in trimestrul III si de 5,7% in al doilea trimestru al anului trecut.

Analistii se asteaptau la o mentinere a unei rate inalte de crestere economica in primul trimestru, dar primele date publicate de INS au depasit semnificativ estimarile.

Cum au evoluat sectoarele de activitate

INS a publicat miercuri si detalii privind evolutia sectoarelor economice, care arata ca, in primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contributie determinanta la cresterea economica.

Astfel, activitatea din sectorul informatii si comunicatii a crescut cu 15,3% fata de primul trimestru din 2016, iar activitatile profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport – categorie care cuprinde cele mai multe servicii – au urcat cu 9,1%.

De asemenea, sectorul comertului a crescut in primul trimestru cu 7,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce industria – sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB – a avansat cu 6,7%.

Statisticile oficiale arata ca, in primul trimestru, doua sectoare au fost pe minus: constructiile au inregistrat un declin de 0,6% fata de primul trimestru din 2016, iar sectorul intermedierilor financiare (ce include in special bancile, asigurarire si pensiile private) a scazut cu 0,7%.

Sursa business24.ro

/0 Comentarii/de

TOPUL celor mai valoroase branduri din lume. Tehnologia conduce clasamentul

Gigantii din tehnologie, Google, Apple, Microsoft, Amazon si Facebook, ocupa primele 5 pozitii in Topul BrandZTM 2017 al celor mai valoroase 100 de branduri la nivel mondial, dat publicitatii astazi de catre WPP si Kantar Millward Brown.

Amazon inregistreaza cea mai mare crestere in valoare nominala dintre brandurile din Top 100, ajungand printr-un plus de $40.3 miliarde (+41%) la o valoare de $139.3 miliarde, care ii asigura locul 4 in clasament. Gigantul din retail a continuat sa se concentreze asupra ecosistemului sau tehnologic construit pentru a raspunde unei varietati de nevoi ale consumatorilor, cum ar fi cele de cumparare online, livrare rapida si entertainment, si a introdus noi servicii bazate pe inteligenta artificiala cum ar fi livrarea alimentelor si Asistentul Personal Inteligent Alexa.

Google, Apple si Microsoft isi pastreaza primele trei pozitii, crescandu-si valoarea cu +7% pana la $245.6 miliarde, +3% pana la $234.7 miliarde, respectiv +18% pana la $143.2 miliarde in ultimul an, in timp ce Facebook, ocupantul locului 5, creste cu +27%, ajungand la valoarea de $129.8 miliarde. Valoarea cumulata a primelor 5 branduri din Top 100 BrandZ reprezinta 25% din valoarea totala a celor 100 de marci din clasament, ceea ce confirma pozitia lor dominanta in cadrul contextului actual de business.

„Clasamentul global BrandZ din acest an continua sa demonstreze faptul ca marcile puternice produc un randament superior pentru actionari, chiar si in situatiile in care climatul extern este unul turbulent. Supranumiti ‘Cei Cinci Teribili’ de catre unii, gigantii tehnologiei care conduc clasamentul sunt mai degraba ‘Cei Cinci Neinfricati’ din punctul de vedere al competitorilor lor, tinand cont de puterea impresionanta a brandurilor lor si de pozitia lor aparent inexpugnabila pe piata”, afirma David Roth, CEO EMEA si Asia in cadrul The Store WPP.

Printre aspectele interesante din clasamentul acestui an se numara si intrarea in Top 10 a marcii chineze Tencent (locul 8, cu o valoare de $108.3 miliarde), in urma unei cresteri de +27% – a carei platforma de socializare WeChat devine din ce in ce mai utilizata.

Adidas este brandul cu cea mai mare crestere procentuala (+58%, $8.3 miliarde), urmat de brandul chinez de alcool premium Moutai (+48%, $17 miliarde).

In acest an, valoarea cumulata a brandurilor din Top 100 a crescut cu +8%, ajungand la $3.64 trilioane, comparativ cu cresterea de +3% obtinuta in 2016, iar numarul marcilor care valoreaza mai mult de $100 miliarde a crescut de la sase la noua. Valoarea totala a marcilor din clasament a crescut cu +152% din 2006 (prima editie a clasamentului), pe masura ce in structura sa au capatat o pondere mai mare marcile inovative, din tehnologie, orientate catre consumatori, cu o adresabilitate si o putere extrem de mare. Primele 10 clasate din BrandZ in 2017 valoreaza aproape cat valorau, insumat, toate marcile din Top 100 in 2006 ($1.42 trilioane vs. $1.44 trilioane) si au crescut cu +249% ca valoare, comparativ cu cresterea de +152% a intregului clasament.

Clasamentul din 2017 arata ca balanta puterii a inclinat catre brandurile din tehnologie orientate catre consumatori, care creeaza ecosisteme menite sa satisfaca mai multe nevoi, simplificand lucrurile in timp ce, in general, gradul de complexitate creste. Marcile legate de tehnologie (o definitie care cuprinde domeniul telecomunicatiilor si retailul online), contribuie cu mai mult de jumatate la valoarea cumulata a brandurilor din Top 100, fata de anul 2006, cand aportul lor era de o treime. Aceleasi marci au crescut, in medie, cu +16% in ultimul an, comparativ cu o crestere medie de +4% a brandurilor care nu sunt din domeniul tehnologiei.

Noua dintre marcile din Top 10 sunt branduri legate de tehnologie, la fel cum sunt si sapte dintre proaspat clasatele in Top 100: XFinity, YouTube, Hewlett Packard Enterprise, Salesforce, Netflix, Snapchat si Sprint.

Categoria cu cea mai mare crestere este retail-ul, care inregistreaza un plus de 14% in valoare in ultimele 12 luni, stimulat de branduri de e-commerce cum ar fi Amazon sau Alibaba care, la fel ca multe dintre companiile nascute pe internet, au continuat sa isi extinda prezenta fizica. Per ansamblu, valoarea retailerilor pur online a crescut cu +388% din 2006, in timp ce valoarea retailer-ilor traditionali a scazut cu -23%, luandu-le mai mult timp sa includa zona online in canalele lor de distributie. Categoria Tehnologie a crescut cu +13%, in timp ce categoria fast food a fost a treia ca ritm de crestere (+7%), cele mai mari branduri introducand alimente proaspete, meniuri accesibile si inovatii legate de punctele de interactiune care intensifica experienta cu brandul.

Din punct de vedere regional, marcile din Statele Unite domina clasamentul, cu 54 branduri in top 100, care insumeaza 71% din valoarea totala a clasamentului. In ultimul an, aceste marci au crescut cu +12%. In acelasi timp,  marcile originare din restul lumii au inregistrat un declin de -1%, cu exceptia Chinei, unde cresterea medie – excluzand companiile detinute de stat – a fost de +11%.

Primele 20 de marci B2B au crescut cu 11%. Microsoft ramane pe prima pozitie, crescand cu +10% la $143,2 miliarde, in timp ce Shell are cea mai accelerata crestere dintre marcile B2B (+23% pana la valoarea de $18.23 miliarde). Clasamentul mai arata si faptul ca, pe masura ce internetul faciliteaza suprapuneri intre mediile de business si cele adresate consumatorilor, granita dintre B2B si B2C dispare, dand nastere unor branduri B2H (Business to Human).

Tendinte

Printre tendintele-cheie care se evidentiaza in clasamentul BrandZ al celor mai valoroase 100 brand-uri de anul acesta se numara:

  • Ecosistemele tehnologice orientate catre consumator ajuta marcile sa devina indispensabile. Consumatorii pot realiza din ce in ce mai multe activitati, de la achizitii online la vizionarea de programe TV, de pe mai multe dispozitive, prin intermediul unei singure marci. Asigurarea acestui confort pentru consumatori le permite celor mai puternice marci sa micsoreze riscul ca oamenii sa treaca la alte branduri.
  • Din ce in ce mai multe marci au adresabilitate globala inca de la inceput, ceea ce le ajuta sa creasca rapid. Tehnologia le permite companiilor sa isi lanseze o oferta globala chiar din prima zi. Acest lucru contribuie la dezvoltarea unui nou tip de antreprenor, neincorsetat de barierele geografice sau sectoriale care obisnuiau sa limiteze viteza si amploarea cresterii.
  • Marcile traditionale, care nu sunt din domeniul tehnologiei, adopta tehnologia pentru a inova si a deveni mai atractive pentru consumatori. De exemplu, Adidas, brandul cu cea mai rapida crestere, a folosit posibilitatea de imprimare 3D pentru a produce incaltaminte, iar marca de fast food Domino’s Pizza le ofera consumatorilor facilitatea de a urmari stadiul comenzii lor in timp real.
  • Marcile din top 100 BrandZ intineresc. Varsta medie a unei marci este acum de 67 ani, in timp ce in 2006 era de 84 ani, ceea ce reflecta intrarea in clasament a marcilor mai tinere din domeniul tehnologiei si aparitia brandurilor din China.
  • Marcile care transmit clar modul in care imbunatesc vietile consumatorilor, cum ar fi Huawei si Toyota, au crescut de trei ori mai mult fata de medie in ultimii 12 ani (cele din prima treime a clasamentului pe aceasta dimensiune au crescut cu +170% comparativ cu cele din ultima treime, care au crescut cu +57%).
  • Realizarea unei comunicari foarte bune ofera un avantaj marcilor. Brandurile cu cea mai buna comunicare (printre care McDonald’s si L’Oreal Paris) au crescut cu 196% in valoare, in timp ce brandurile cu cea mai slaba comunicare au crescut cu 47%. Acest lucru se datoreaza faptului ca, prin intermediul comunicarii, primele au amplificat diferentierea pe care au construit-o.

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Domeniile in care patronii au platit mai mult la salariile angajatilor in primele 3 luni ale anului 2017

Costul orar cu forta de munca a crescut in primul trimestru al anului 2017, insa in sectorul privat numai in anumite domenii patronii au resimtit plati mai mari la salariile angajatilor, reiese din datele comunicate marti de Institutul National de Statistica (INS).

În totalul economiri romanesti, in trimestrul I 2017 costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 2,92% faţă de trimestrul IV al anuli 2016 şi de 17,24% faţă de primele trei luni al anului 2016.

Scumpirea fortei de munca nu a fost resimtita atat in sectorul privat cat in cel public, salariile bugetarilor fiind majorate, de la jumatatea anului 2016 si din 2017, in educatie sau in alte domenii sub efectul unor acte normatve mai vechi, care fusesera prorogate. Rezultatul: in administraţie publică şi apărare costul orar cu forta de munca (suportat de stat de la contribuabili) s-a majorat in trimestrul I 2017 cu 14,04 fata de trimestrul IV 2016 si cu 21,89% fata de trimestrul I 2016 (forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare). In Sănătate şi asistenţă socială cresterile au fost de 12,66%, respectiv 37,86%, iar in invatamant au fost de 7,25%, respectiv 22,36%.

Dar si in sectorul privat a crescut salariul minim pe economie cu 16%, de la 1.250 de lei brut la 1.450 de lei brut, de la 1 februarie 2017.

Astfel, in sectorul privat se observa cresteri usoare ale costului orar cu forta de munca in domenii cunoscute pentru utilizarea lucratorilor incadrati su salariul minim sau sezoneri:

  • Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: 6,18% fata de triestrul IV 2016 si 17,3% fata de triestrul I 2016.
  • Hoteluri şi restaurante: 2,41%, respectiv 17,4%

Cresteri ale costului orar cu forta de munca au fost si in Intermedieri financiare şi asigurări in triesttrul I al anului 2017: 6,10% fata de trimestrul IV al anului 2016 si 9,28% fata de trimestrul I 2016. Forta de munca s-a mai scumpit si in Informaţii şi comunicaţii: cu 1,40%, respectiv 12,69%.

In schimb au fost domenii in care s-au inregistrat scaderi ale costului cu forta de munca in trimestrul I al anului 2017 comparativ cu precedentele 3 luni:

  • Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-7,37%),
  • Tranzactii imobiliare (-3,23%),
  • Industria extractiva (-3,95%)
  • Transport şi depozitare (-2,52%),
  • Constructii (-1,25%).

Aceste cresteri de costuri cuprind cheltuielile cu salariul si contributiile sociale.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de