În curând încep asfaltările! Peste 50 de străzi vizate plus Bariera Ploiești! Primarul Toma a anunțat azi noutățile!

La începutul anului, primarul Constantin Toma a promis că în 2017 vor fi asfaltate toate cele 54 de străzi de pământ din municipiul Buzău:

„E obiectivul meu principal ca la sfârșitul anului să nu mai avem în oraș străzi de pământ”.

Banii, peste 94 de miliarde de lei vechi, sunt în contul Primăriei. Dezideratul primarului a făcut ieri un important pas înainte:

„Sunt deja pe SEAP cele 5 loturi care cuprind 43 de străzi de pământ din municipiu. Deci, aproape nouă străzi pentru fiecare lot. Firmele de asfaltări pot deja aplica pentru a câștiga licitația. Am impus condiția ca lucrările să înceapă imediat pentru fiecare lot, chiar dacă se va întâmpla ca o singură firmă mare să câștige toate cele cinci loturi. Singurul lucru de care mă tem e să nu existe contestații, caz în care promisiunea mea ar putea să nu se realizeze. Sunt numai 43 de străzi, întrucât celelalte 6-7 le-am lăsat firmei noastre, Urbis Serv. Cel mai important e că avem bani pentru toate aceste străzi, peste 2 milioane de euro ”, a anunțat azi primarul Constantin Toma.

134 de miliarde și pentru modernizarea zonei Bariera Ploiești

De asemenea, a fost trimisă la SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) documentația și pentru modernizarea întregii zone denumite Bariera Ploiești. Vor fi lucrări ample (asfaltare, iluminat public cu leduri, spații verzi, cabluri subterane, trei sensuri giratorii) astfel ca această poartă de intrare în oraș să fie una la nivel european. Zona Unirii Sud va cunoaște o amplă dezvoltare după ce în acest an sunt programate aici și inaugurările unor supermarketuri Kaufland și Lidl. Peste câteva zile, după avizarea documentelor, firmele vor putea consulta actele și depune ofertele. Este cea mai importantă lucrare de investiții din ultimii zece ani ei Primăriei Buzău. Nu mai puțin de 134 de miliarde de lei au fost alocați acestui proiect.

Sursa buzoienii.ro

/0 Comentarii/de

Noi cheltuieli pentru firme: Analiza de risc la securitate si amenzi de pana la 20.000 RON. Patron revoltat: Le mai dam o chiftea ofiterilor iesiti la pensie

Toate firmele din Romania, inclusiv cele infiintate inainte de 16 iunie 2012, ar urma sa fie obligate sa-si asigure paza si in plus sa-si faca si o analiza de risc la securitate, contra cost, printr-o hotarare de guvern care va intra in vigoare de la 1 iulie 2017 – atrage atentia principala organizatie a patronilor cu afaceri mici si mijlocii din Romania. Depistate  fara analiza de risc, firmele ar risca sa plateasca amenzi de 10.000 – 20.000 de lei. Consiliul National al IMM-urilor cere Guvernului sa aborge hotararea privind normele de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, micii patroni acuzand totodata ca fostii ofiteri care au firme de specialitate sunt singurii care vor profita de pe urma acestora.

Nota: Juristul Consiliului National al IMM a venit cu precizari si clarificari dupa comunicatul organizatiei patronale.

Antreprenorii IMM sunt nemultumiti de Hotararea de guvern 301/2012, privind normele de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Aceste norme sunt deja invigoare de aproape 5 ani pentru firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012.

In schimb, pentru societatile care erau infiintate pana in 16 iunie 2012 intrarea in vigoare a obligatiilor s-a prorogat mai intai pana in 1 ianuarie 2015, iar aproi a fost prorogata din nou de guvernele de pana acum, la cererea antreprenorilor cu firme mici. Pana in acest moment, insa, nu a mai fost decisa nicio prorogare, iar legea si normele sale de aplicare urmeaza se se aplice de la 1 iulie 2017 si pentru firmele mai vechi de 16 iunie 2012, dupa cum a precizat pentru StartupCafe juristul Dan Vieru, de la Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania  se plang ca de la 1 iulie 2017 practic toate firmele din tara  (inclusiv cele infiinate inainte de 16 iunie 2012) vor fi obligate sa cumpere servicii de analiza de risc de securitate, despre care spun ca ar putea ajunge si la mii de euro. Patronii IMM se tem ca legea si normele li se vor aplica inclusiv firmelor care nu desfasoara activitate la sediul social, cum sunt cele de consultanta, care au activitate la sediul clientului.

„Se aplica tuturor firmelor, indiferent daca ai sau nu activitate la sediul social. Daca esti firma de consultanta si ai activitate la sediul clientului,  daca ai sediul social acasa sau intr-un hub, trebuie sa-ti faci analiza de risc la securitate. Si asta chiar daca si-a facut si hubul acela sau mall-ul in care ai magazinul„, a spus, intr-o conferinta, Florin Jianu (foto), reprezentant al Consiliului IMM, fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

La randul sau, liderul organizatiei patronale IMM de la Galati membra a Consiliului National IMM, Marian Filimon, a acuzat ca legea si normele de implementare ar avea scopul de a oferi venituri suplimentare ofiterilor din insitutiile de ordine publica din Romania,  iesiti acum la pensie, si care detin sau conduc fie companii de paza, fie firme care se ocupa de certificare sau analize de risc in domeniu.

„Este o bataie de joc inimaginabila, este o gaselnita de a se mai pune inca o taxa. Se vrea sa se dea inca o halca pentru cei care oricum sunt scosi la pensie inainte de vreme din sistemul de ordine publica al statului roman, firmele de paza sunt conduse de fosti ofiteri. Si le mai dau cate o chiftea acum sa se ocupe sa mai faca dosare de analiza de risc. Un astfel de dosar va costa mii de euro si indestulam o astfel de cohorta care nu este multumita nici la pensie” – s-a plans liderul patronal IMM din judetul Galati.

Legea pazei si normele sale de aplicare – Ce pot pati firmele de la 1 iulie 2017

Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată prevede la art. 2 alin. 1 ca „ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice”, dar si „societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990,  indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, sunt obligate să asigure paza acestora”.

Normele metodologice de aplicare a acestei legi, emise de guvern in anul 2012 mai adauga ceva. Potrivit patronatului IMM, HG 301/2012 prevede la art. 2 alin. 1 că „adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică”.

Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul de interne, care se publică în Monitorul Oficial.

Astfel, patronii IMM accepta ca firmele romanesti  (reglementate de Legea nr. 31/1990) sa isi asigure paza bunurilor ori valorilor deținute cu orice titlu, conform Legii nr. 333/2003. In schimb ei reclama ca normele de aplicare le impun in plus sa-si si elaboreze analiza de risc la securitate fizică, cheltuieli suplimentare cu care nu sunt de acord.

Din analiza HG nr.877/2014 şi HG nr. 1002/2015 reise că doar unitățile înființate pana la data  de 16 iunie 2012 NU au in prezent, pana pe 1 iulie 2017, obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică.

„Rezultă că untatile infiintate dupa 16 iunie 2012 au obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică  (potrivit art. 4 alin. 1 lit. d din HG nr. 301/2012, constituie contravenţie încălcarea prevederilor referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei)” – reclama patronii IMM.

In aceste conditii, CNIPMMR cere Guvernului sa aborge HG nr. 301/2012 privind aprobarea normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată.

Astfel , ar trebui aborgata implicit si Instrucțiunea nr. 9/2013 a ministrului afacerilor interne privind elaborarea analizei de risc, având ca efect eliminarea obligativităţii realizării analizei de risc la securitate fizică  de către toti agentii economici.

In schimb, firmele care intra sub incidenta legii ar ramane mai departe sa fie obligate să asigure paza bunurilor şi valorilor deţinute, conform Legii nr. 333/2004. Micii patroni ar fi totusi multumiti ca nu s-ar mai impune concret anumite masuri de securitate, nivelul acestora ramanand practic la latitudinea sau posibiliatile lor (alarme, sisteme antiefractie etc.).

Analiza de risc la securitate si aplicarea ei

Dan Vieru, juristul Consiliului IMM-urilor, a venit astfel cu precizari si clarificari la comunicatul initial al organizatiei patronale, la solicitarea StartupCafe.ro.

El a aratat astfel ca de aproape 5 ani firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 au obligatia de a-si face analiza de risc la securitate, contractand servicii specifice ale unor experti evaluatori in domeniu (persoane fizice autorizate, firme). Politia este autoritatea care ar trebui sa verifice firele care si-au facut analiza de risc la securitate.

Hotararea de Guvern 301/2012, care a introdus aceasta analiza de risc, nu s-a aplicat efectiv, mai ales ca urmare a lipsei de experti evaluatori in domeniu. Obligatia ramane insa in vigoare pentru firmele infiintate dupa 16 iunie 2012 si, de la 1 iulie 2017, se extinde si la firmele infiintate pana in 16 iunie 2012, din cate explica Vieru.

NOTA: Din comuncatul initial al CNIPMMR reiesea ca doar firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 vor avea obligatia de a-si face analiza la risc de securitate, insa aceasta obligatie va fi valabila pentru TOATE firmele, de la 1 iulie 2017, conform explicatiilor juristului Consiliului.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

De la poarta fabricii la raft. Scumpirile alimentelor sunt atenuate de magazine, dar ieftinirile nu se transmit deloc în preţul final

În România, scumpirile alimentelor la poarta fabricii se reflectă mai puţin în preţul de la raft. Spre exemplu, la fiecare leu pus în plus de producător, clientul scoate din buzunare cu aproximativ 70 de bani mai mult. Însă ieftinirile operate de producători nu se reflectă aproape deloc în preţul final din magazine.

De la fermă pe masa consumatorului, produsele alimentare trec prin mai multe „mâini” care îşi iau anumite cote din preţul final al produsului. Până acum, nimeni nu a ştiut pe baza datelor statistice care verigă din lanţul alimentar câştigă mai mult din produsele care sunt puse pe piaţă. Recent însă, Eurostat a lansat un studiu experimental, aflat încă în faza de cercetare şi dezvoltare, care încearcă să identifice în ce măsură pe anumite categorii de produse creşterile sau descreşterile de costuri sunt transmise de la o veriga la alta.

Ce se întâmplă cu preţurile în România

Conform ultimelor date disponibile (aprilie 2017), preţurile de producător la alimente sunt în creştere abruptă (plus 4,5% faţă de perioada similară a lui 2016) după ce în ianuarie se aflau la 0,9% peste nivelul anului anterior. Lanţul alimentar a înghiţit însă mare parte din această creştere, astfel că, pe raft, clienţii au resimţit un plus de numai 2,4% în aprilie 2017 faţă de aprilie 2016. În ianuarie, consumatorii plăteau cu 1,1% mai mult decât anul anterior, în condiţiile în care până în iunie 2016 preţurile la raft s-au diminuat faţă de perioada similară a lui 2015.

Cât despre preţul produselor agricole de bază, prima verigă a lanţului alimentar, datele Eurostat se opresc la decembrie 2016 când se raportase o diminuare a acestora cu 7,7% faţă de anul anterior. În calculul preţului intră însă şi alte elemente precum costul energiei, a forţei de muncă sau a transportului.

Preţ la producător vs preţ la raft. Cum se propagă scumpirea

Din calculele Eurostat, în cazul României, procentul în care modificarea preţurilor de producător se transmite în preţul de raft este de 68,6%. Altfel spus, dacă un produs alimentar se scumpeşte din diferite motive la producător cu 10%, la raft el se va scumpi cu 6,86%. Sunt ţări precum Croaţia în care scumpirea de la poarta fabricii se resimte în preţul final aproape în totalitate (97,1%), dar şi state în care scumpirile finale sunt oprite în mare măsură de jucătorii de pe lanţul alimentar, cum este cazul Italiei (10%).

În ceea ce priveşte viteza cu care o majorare de preţ se propagă de la o etapă la alta pe lanţul alimentar, în cazul României procentul modificării prețurilor de producător transmis instantaneu (în decurs de maximum 1 lună) prețurilor de consum este de 37,4%, în condiţiile în care sunt state precum Finlanda unde procentul este de 74,6%, dar şi ţări precum Irlanda cu 16,3%.

Doar scumpirile afectează clientul. Nu şi ieftinirile

În cazul României, din datele Eurostat, se poate constata şi o discrepanţă în ceea ce priveşte procentul în care se propagă creşterile şi procentul în care se propagă scăderile. Mai exact, procentajul creşterii prețurilor la producător transmis prețurilor de consum este de 87,9%, în timp ce în cazul unor diminunări de preţ, acest procent este zero.

„Asimetria transmiterii prețurilor indică în ce măsură creșterile și scăderile prețurilor sunt transmise în mod diferit (în ceea ce privește amploarea și viteza) de la o etapă din lanțul de aprovizionare la următoarea. În cazul în care creșterile de prețuri sunt transmise într-o mai mare măsură decât scăderile de prețuri, există o asimetrie pozitivă. În cazul în care scăderile de prețuri sunt transmise într-o mai mare măsură decât creșterile de prețuri, există o asimetrie negativă”, explică specialiştii Eurostat.

Situaţia din România este astfel similară cu cea din Regatul Unit unde doar creşterea se reflectă în preţul final (96%), dar complet diferită de Turcia, singura ţară unde scăderea se vede la raft în proporţie de 100%.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Topul judeţelor în care există cei mai mulţi angajaţi în IT: Numărul de programatori s-a dublat din 2008 încoace, dar trei sferturi dintre aceştia lucrează în cinci judeţe

Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi concentrează aproape 47.000 de angajaţi în sectorul serviciilor informatice, adică 75% din efectivul total de salariaţi din IT (de 61.600 de persoane în 2015), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Numărul total de salariaţi din domeniul „activităţi de servicii în tehnologia in­­formaţiei; activităţi de servicii informatice“ a a­juns la 61.627 de per­soa­ne în 2015 (cel mai re­­cent an pentru care există infor­maţii centra­lizate la nivel de judeţe), fiind dublu faţă de anul 2008.

Cei mai mulţi angajajaţi din sectorul IT lucrează în Bucureşti, unde numărul acestora a ajuns la circa 27.000 în 2015, re­pre­­zentând 44% din totalul an­gajaţilor din IT din România. Statis­ticile ara­tă că numărul programatorilor din Ca­pitală a crescut cu aproape 11.000 de persoane în perioada 2008- 2015, mar­când astfel cea mai mare creştere a efec­ti­vului de angajaţi din IT la nivel de oraş/ judeţ.

Pe locul doi în top se află Clujul, unde lucrează peste 8.200 de angajaţi în domeniul IT, număr de şase ori mai mare faţă de anul 2008. Efectivul de personal în IT din Cluj a crescut sem­ni­ficativ în ultimii ani ca urmare a busine­ssurilor dezvoltate acolo de companii precum Endava, Softvision, NTT Data sau Fortech care şi-au extins echipele, ajungând la sute sau chiar peste 1.000 de angajaţi la Cluj.

Timişul se află pe locul 3 în topul jude­ţelor cu cei mai mulţi angajaţi în IT, având aproape 5.200 de programatori în 2015, cu aproape 1.600 mai mulţi faţă de anul 2008.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

România tocmai a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană

Agricultura românească continuă să evolueze, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, dacă în 2009 productivitatea era 8,34 mld.lei, în 2015 a ajuns la 16,1 miliarde lei, se arată într-un studiu realizat de analiştii de la KeysFin.

În prezent, în agricultura românească lucrează peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, pe segmentul cultivării cerealelor.

Numărul companiilor a crescut cu aproape 30% spre deosebire de anul 2009, cei mai mulţi agricultori aflându-se în Timiş, Constanţa, Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Arad, Tulcea şi Dolj. În Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii.

În anul 2016 principalul jucător pe piaţa producătorilor de cereale a fost Agro-Chirnogi SA, din Cărălaşi. Compania are peste 600 de angajaţi, înregistrând anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble faţă de rezultatul din anul 2015, profitul net fiind în valoare de 12 milioane lei, potrivit datelor communicate la Ministerul Finanţelor.

Pe locul 2 pe piaţa producătorilor de cereale s-a clasat Agricost SA, din Brăila. Compania, cu mai mult de 900 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, fiind o majorare cu peste 21 de milioane de lei faţă de 2015, şi un profit net de 71 milioane de lei.

Cea mai interesantă evoluţie este cea a companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţa de cereale din ultimii ani. După ce, în 2015, înregistrase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar afacerea a scăzut până la 21,5 milioane lei.

ROMÂNIA, CEL MAI MARE EXPORTATOR DE CEREALE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

Dincolo de obstacole, perspectivele agriculturii româneşti sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic.

La sfârşitul lunii mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu.

 Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).
Sursa capital.ro
/0 Comentarii/de

De la 1 iulie, cei care construiesc sau fac modificări clădirilor trebuie să deţină autorizaţia de securitate la incendiu

Peste 3.000 de incendii la case şi anexe au fost înregistrate anul trecut la nivel naţional, potrivit datelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Persoanele care realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente trebuie să obţină autorizaţia de securitate la incendiu până la sfârşitul acestei luni. Legea se aplică persoanelor juridice care construiesc noi clădiri sau celor care fac modificări ale spaţiilor comerciale.

Solicitarile de emitere autorizaţiilor au crescut cu 49% la nivel național în 2016 față de anul precedent, potrivit datelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă prezentate în cadrul unui seminar pe tema „Securitatea la incendiu în România – Gestionarea riscurilor aferente” organizat de casa de avocatură PeliFilip în parteneriat cu Gleeds România.

La nivelul Bucureştiului şi judeţului Ilfov, din numărul documentaţiilor depuse anul trecut pentru obţinerea autorizaţiilor se securitate la incendiu, peste 50% au fost respinse, mai arată datele ISU.

De asemenea, anul trecut au fost înregistrate 3.027 de incendii pe partea de locuinţe şi anexe, în creştere cu 7% faţă de 2015, atunci când au fost 2.825 de incendii. În total şi la nivel naţional, în 2016 au fost 27.804 incendii.

„Cazurile tragice puternic mediatizate din ultima perioadă, fie că vorbim de cele de pe plan local sau cele internaționale demonstrează importanța pe care trebuie să o acordăm măsurilor de securitate la incendiu pentru a preveni situații asemănătoare pe viitor”, spune Oana Bădărău, coordonatorul departamentul de imobiliare din cadrul casei de avocatura Peli Filip.

Amenzi usturătoare pentru lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu

Până la 30 iunie 2017, construcţiile şi amenajările care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu sunt obligate să obţină acest document, potrivit Legii nr. 33/2016 privind aprobarea OUG nr. 52/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind prorogarea acestui termen pana la data de 30 septembrie 2017 iar legea se află în curs de promulgare.

Obligaţia obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu revine beneficiarului investiţiei ori persoanei fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente. Odată cu expirarea termenului de grație, contravenția de funcţionare a construcţiilor în lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu se sancționează conform Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Lipsa avizului/ autorizației sau nerespectarea cerințelor acestora poate duce la o amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei (poate ajunge până la 100.000 lei) şi, în unele cazuri, poate avea drept consecință chiar oprirea funcționării.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Cum se comportă angajaţii români când vor să obţină salarii mai mari – studiu

Deși 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local – un procent mult mai mic decât media europeană, de 64% -, circa 15% dintre ei spun că ar acționa imoral, non-etic ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare, arată un studiu EY.

Cei 15% dintre angajaţii chestionaţi arată că ar ignora comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor și colaboratorilor, să furnizeze informații false echipei de management și/sau să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare și control ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare, potrvit studiuliu citat.

Condamnarea în instanță este factorul principal care ar putea împiedica frauda și corupția, sunt de părere 82% dintre reprezentanții companiilor românești sondate în cadrul studiului EY EMEIA Fraud Survey, privind practicile legate de corupție din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA).

Studiul arată că puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor lor: doar 3% dintre respondenții români spun că ar transmite informații false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajații intervievați spun că ar fi dispuși să dea mită într-o situație de care depinde supraviețuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din piețele dezvoltate (11%).

„Companiile activează într-un mediu de business din ce în ce mai impredictibil. Nemulţumirile generale legate de efectele globalizării, instabilitatea politică şi creşterea economică încetinită chiar şi pe pieţele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, ţintele de performanță ale acestora rămân ambiţioase și sunt nevoite să se reinventeze constant.

În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, aşa cum şi oportunităţile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-şi creeze mecanisme complexe şi eficiente pentru a preîntâmpina şi a combate frauda”, declară Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.

Românii nu sunt foarte optimiști în privința îmbunătățirii standardelor etice din mediul de afaceri. Doar 31% dintre respondenți cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează.

În ceea ce privește depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajații români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieții private, la fel și monitorizarea telefoanelor (63%), a conversațiilor pe instant messenger (61%) și a conturilor de social media (59%).

Nu puțini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puși în fața unui comportament imoral. 22% spun că au luat în considerare opțiunea și chiar au demisionat (față de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeași companie.

Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia), în ceea ce privește decizia de a demisiona – ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei.

În ceea ce privește raportarea comportamentului non-etic, în ciuda presiunii interne de a menține tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente (după Emiratele Arabe Unite, Egipt și Turcia). Grija pentru siguranța personală este factorul principal care îi determină pe angajații români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupție la serviciu. În jur de 30% dintre ei menționează și grija legată de avansarea în carieră sau de oportunitățile oferite de alte companii.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Insolvenţele firmelor şi PFA-urilor au scăzut cu 11,51%, în primele cinci luni

Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut în primele cinci din acest an cu 11,51%, comparativ cu perioada similară din 2016, la 3.292 unităţi, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe firme şi PFA-uri în insolvenţă sunt din Bucureşti, respectiv 719, în scădere cu 9,56% comparativ cu ianuarie – mai 2016, Capitala fiind urmată de judeţul Iaşi cu 214 (-8,11%) şi de Bihor cu 194 cazuri (-17,09%).

Cele mai multe insolvenţe au fost în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 994, în scădere cu -14,82%.

De asemenea, un număr de 6.394 firme şi-au suspendat activitatea (-23,79%), iar 9.876 s-au dizolvat, număr în scădere cu -36,07%.

În perioada ianuarie 2017 – mai 2017, au fost înregistrate în registrul comerţului 63.374 de înmatriculări, în urcare cu 23,03%.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Angajatul care iti saboteaza afacerea, pe tacute. Cum il depistezi

Angajatul cu comportament pasiv-agresiv, destul de des intalnit in firme, creeaza un mediu toxic la lucru si poate afecta productivitatea si performanta intregii echipe. Si asta mai ales intr-un startup, cu echipa echipa mica, unde fiecare gol in productie se resimte puternic, iar rezervele de bani lipsesc. Cum arata si ce se poate face cu angajatii pasiv-agresivi?

Sa zicem ca la un SRL de import-export din Bucuresti patronul are 9 salariati si, la un moment dat il promoveaza pe unul dintre ei, Alexandra, manager. Lui George, care era si el de multisor in firma, nu-i convine deloc, dar se comporta ca si cum totul ar fi OK.  Pana intr-o zi, cand la o sedinta cu patronul firmei, Alexandra isi prezinta planul pentru cresterea vanzarilor, iar George ii spune ca toata strategia ei este gresita. „Daca erai putin mai desteapta, faceai asa…”. George este cazul tipic de angajat pasiv-agresiv. „Daca ai un astfel de salariat, tot biroul va suferi de scaderea moralului si a productivitatii” – scrie Will Yakowicz, in publicatia americana pentru mici afaceri Inc.com .

Cum arata angajatul pasiv-agresiv:

  • Angajatul pasiv-agresiv evita conflictul deschis. Acest om se teme de conflictul frontal, motiv pentru care, ca patron, nu-l prea poti confrunta cu ceilalti angajati. Daca il iei la intrebari, de ce se comporta asa, lucrurile se vor inrautati, scrie Inc.com. Pentru angajatul pasiv-agresiv este prea stresant sa-si exprime o opinie in contradictoriu cu sefii sau cu alti colegi, asa ca se straduieste sa lase impresia ca este de acord cu altii, desi nu ii convine deloc – scrie si Amy Morin pe Forbes.com
  • II manipuleaza pe ceilalti sa ii faca munca. Angajații pasiv-agresivi folosesc tot felul de tactici de manipulare subtile pentru a se sustrage muncii care le revine. Cand ii pui sa faca ceva, unii se plang ca sunt bolnavi, altii spun ca nu se prea pricep la treaba aia specifica, altii isi plang pur si simplu de mila si se vaita pentru a scapa de responsabilitati.
  • Sunt ineficienti cu obiectivele. Angajații pasiv-agresivi nu își indeplinesc partea din volumul de muncă. Mai degrabă decât să muncească din greu pentru a finaliza un proiect, ei amana intentionat, în speranța că pot evita noi sarcini.
  • Isi expun neputinta studiata.  Angajații pasiv-agresivi sunt convinși că sunt victime ale unor circumstante groaznice și cred că nu au puterea de a crea schimbări pozitive. Ei sunt convinsi ca nu vor promova niciodata si dau vina pe altii, care „ii trag in jos”. Acesti angajati refuza continuu sa ia masuri pentru a-si imbunatati situatia.
  • Cauta sa se razbune. Mulți angajati pasiv-agresivi coc in liniste scenarii pentru razbunare. Acestia folosesc metode indirecte de represalii:  raspandesc zvonuri urate despre un coleg sau se dau bolnavi ca sa chiuleasca de la job. Toate aceste metode indirecte de razbunare ii împiedică, de fapt, să își articuleze furia.
  • Vorbesc pe la colturi. In loc sa formuleze o plangere oficiala, scrisa catre manageri, atunci cand se confrunta cu o situatie conflictuala, pasiv-agresivii recurg la barfe despre colegi.
  • Spun „Da”, dar fac pe dos. Chiar și atunci când nu au nici cea mai mica intentie de a indeplini o sarcina, angajații pasiv-agresivi vor spune întotdeauna „da”. La suprafață, ei vor să se dea oameni de echipă, așa că pozeaza ca voluntari. Dar pana la urma anuleaza totul in ultimul moment venind cu tot soiul de scuze fanteziste. Angajatul pasiv-agresiv trece pe langa un coleg, pe hol, fără să-l salute , dar apoi, in sedinta il critica in fata patronului, scrie Amy Gallo in Harvard Business Reviw. Apoi, cand colegul nedumerit il intreaba care e problema, pasiv-agresivul ii raspunde nu-i nimic: „Totul e in capul tau”.
  • Saboteaza pe ascuns. Angajatul pasiv-agresiv ascunde informatii importante pe care ar fi trebuit sa le comunice sefilor sau echipei, cu scopul de a sabota. Angajatul pasiv-agresiv se baga peste sefi si le chestioneaza autoritatea, pentru a-i face sa para incompetenti. Acestia fac mai putin atunci cand li se cere mai mult si se plang de procedurile si de politica din firma – scrie Signe Whitson in Psychology Today.

Cum procedezi cu angajatul pasiv-agresiv

„Angajatii pasiv-agresivi îți spun <<da>> în fața și te  înjunghie pe la spate. Uneori nu puteti face altceva decat sa le cereti sa plece din firma”, spune Sylvia Lafair, presedinta unei firme de consultanta din America, in publicatia Fortune.

Uneori, insa, e greu sa desfaci contractul de munca al unui angajat.

Pentru curajosii care vor sa incerce sa reabiliteze un pasiv-agresiv, este importat sa-i inteleaga comportamentul.

„Pasiv-aagresivii incearca doua lucruri: sa preia controlul asupra unei sittuatii pe care nu o controleaza si sa evite coflictul frontal” – spune Terry R. Bacon, un expert citat de Fortune.

Se desprind cateva soultii pentru patronii care au de a face cu angajati pasiv-agresivi:

  • Primul pas este să încerci să scoti conflictul la suprafata, cu blândețe. Bacon da exemplul unui angajat care este criticat intr-o sedinta de catre un pasiv-agresiv. Atuci, colegul „atacat” poate sa-i ceara angajatului pasiv -agresiv argumente, politicos: „Știu că ai  spus că spriini ideea mea, dar mi s-a parut că nu prea esti confortabil intr-o oarecare măsură. Chiar aș vrea să înțeleg ce ce crezi cu adevărat”. Extinzad, un patron de SRL ar putea sa ceara si el argumente concrete pro si contra si sa incurajeze discutia pe rezultate.
  • O alta solutie este sa ii oferi angajatului-problema intreaga sustinere,  în toate privințele, dar apoi sa urmaresti dacă atitudinea lui se schimba. Dacă individul nu se indreapta în 6 – 8 săptămâni, este probabil o cauză pierdută, considera George Bradt, un consultant american citat de Fortune.
  • Poti improviza un „supraveghetor”, cand un angajat nu pune osul la treaba. De exemplu, dacă un salariat pasiv-agresiv promite ca iti prezinta un raport la o anumită dată, confirma acest angajament, cu angajatul respectiv, de fața cu o a treia peroana, care are nevoie de raportul respectiv. „Cand faci intelegerea publica in felul acesta, este mai greu pentru angajatul pasiv-agresiv sa se fofileze” – spune Terry R. Bacon.
  • Dacă aceste prime eforturi nu reușesc să stopeze comportamentul pasiv-agresiv, patronul poate impune consecinte pentru neindeplinirea  obiectivelor. Poti sa-i iei din responsabilitati angajatului pasiv-agresiv, de fata cu ceilalti si sa i le incredintezi alti angajat, aratandu-i ca nu face fata. Daca nu da rezultate nici asta, inseamna ca ai facut tot ce puteai si mai bine il transferi la alt departament ori il concediezi.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Max. 44.000 Euro de la stat: A inceput inscrierea in programul Startup Nation. Intra si cere banii de la stat

Antreprenorii cu firme mici si mijlocii se pot inscrie in programul Startup Nation, pentru care, joi dimineata, a fost deschisa aplicatia electronica pe site-ul aippimm.ro. Statul ofera fonduri nerambursabile de pana la 200.000 RON firmelor foarte noi, pentru investitii, in acest program.

Inscrierile se fac on-line, completand in aplicatia deschisa AICI pe site-ul aippimm.ro, la sectiunea Startup Nation.

Aplicatia este deschisa in perioada 15 iunie, ora 10.00 – 14 iulie 2017, ora 20.00, cu posibilitatea de prelungire a termenului până la epuizarea bugetului.Instructiuni de completare in aplicatia electronica Start-up Nation:

  • Pe baza datelor din formulare se va calcula punctajul aferent intreprinderii inscrise.
  • Completati cu atentie si fara diacritice.
  • Nu se accepta modificari ulterioare trimiterii formularelor catre operatori.
  • Daca la verificarea dosarului se va constata ca punctajul nu este identic cu cel calculat, dosarul respectiv va fi respins.
  • Pentru rezolvarea operativa a oricaror probleme legate de inscrierea on-line, utilizatorii pot apela 021 20 25 190 sau numarul de telefon aferent Oficiului teritorial IMM de care apartin
  • Documentele necesare la inscrierea in programul Start-up Nation pot fi descarcate de pe site-ul aippimm.ro, de AICI. http://www.aippimm.ro/categorie/programe/start-up-nation-2017/

Programul Start-up Nation, pe scurtPrin programul Start-up Nation, statul ofera microintreprinderilor si firmelor mici si mijlocii (IMM) ajutoare nerambursabile de maximum 200.000 de lei /beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv  TVA pentru societățile neplătitoare) aferente proiectului.Bugetul alocat programului inanul 2017 este de 1,7 miliarde de lei, din care 500 de milioane de lei, credite bugetare, si 1,2 milarde de lei, credite de angajament.

Cine poate lua ajutorul de minimisPot beneficia de prevederile Programului societăţile (microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii) care îndeplinesc cumulativ, la data completării planului de afaceri online (anexa 1), o serie de criterii de eligibilitate, printre care:

  • sunt înregistrate conform Legii nr.31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările  ulterioare sau în baza  Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei sau în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanti în afaceri, cu modificările şi completările  ulterioare;
  • sunt considerate întreprinderi autonome, legate, partenere sau întreprinderi unice;
  • au capital social integral privat;
  • asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot aplica în cadrul prezentului program decât cu o singură societate;
  • sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului, au sediul social/punct de lucru şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;
  • codul CAEN pentru care solicită finanţare este eligibil în cadrul Programului (Anexa 13) şi autorizat până la momentul depunerii primei cereri de rambursare/plată, conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în Registrul Comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare. Solicitarea finanțării se face pe un singur cod CAEN;
  • sunt înființate de către persoane fizice după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență nr. 10/2017, respectiv după data de 30 ianuarie 2017;
  • nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru, la data semnării contractului de finanțare, denumit în continuare acord de finanțare; Solicitanţii care au datorii eşalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.
  • este înființată de către persoane fizice care nu au sau nu au avut calitatea de acționar sau asociat într-o altă întreprindere mică sau mijlocie care desfășoară sau a desfășurat aceeași activitate autorizată pe care aplică în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii până la deschiderea sesiunii de înscriere. În sensul programului, activitate autorizată desfășurată înseamnă cod CAEN autorizat.
  • să creeze cel puțin un loc de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată și să mențină locul de muncă ocupat cel puțin 2 ani după finalizarea implementării proiectului; În cazul în care în perioada menționată locul/locurile de muncă create în cadrul schemei se vacantează din diverse cauze, sau se suspendă, beneficiarul are un termen de maxim 30 de zile să ocupe locul/locurile de muncă vacante, păstrând numărul și tipul acestora pentru care a primit punctaj în planul de afaceri. La tipul locurilor de muncă se permit modificări în perioada  de raportare între șomer, absolvent după anul 2012 sau persoană defavorizată definită conform legislației.

Sunt excluse de la finantare firmele care activeaza in domenii precum:

  • producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope;
  • producţie sau comercializare de produse energetice definite potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, activităţi de leasing, activităţi de investigare şi protectie.
  • activităţi de pescuit şi acvacultură, acoperite de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000:
  • activităţi legate de producţia primară a produselor agricole aşa cum sunt enumerate în anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultură prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 104/2000 ;
  • activităţi legate de export şi anume, ajutoarele legate direct de cantităţile exportate, de înfiintarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export si altele.

Ce isi vor putea cumpara firmele cu banii de la stat

Programul Start-up Nation acopera o lista lunga de cheltuieli eligibile, printre care:
  • a) Echipamente tehnologice, inclusiv echipamente IT tehnică de calcul tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă /copiator /multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii, sisteme audio-video, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, automatelor muzicale;
  • b) Achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ. Valoarea activului ce urmează a fi achiziţionat în cadrul programului se va face pe baza unei evaluări al unui expert evaluator ANEVAR, cu excepţia spaţiilor mobile de lucru/ producţie / prestări servicii / comerț. Activele din cadrul acestei categorii nu trebuie să aibă destinaţie locativă, la momentul achiziției;
  • c) Mijloace de transport: autoturisme, autobuze, microbuze, biciclete, mopede, motociclete, kart-uri, ATV-uri, rulote cu sau fără motor, elevatoare, încărcătoare, remorci și semiremorci, platforme, izoterme și frigorifice, doc plutitor, șalupe maritime pentru călători, ambarcaţii fluviale de agrement, aparate de zbor, autoutilitare și autovehicule cu destinație specială, cu excepţia tuturor vehiculelor simbol G, conform Ordinului MLPTL 211/2003 cu modificările şi completările ulterioare. Nu se finanțează vehiculele de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri.
  • d) Achiziţionarea de mobilier, aparatură birotică şi sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale;
  • e) Achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare;
  • f) Achiziţionarea de instalaţii de încălzire sau climatizare aferente spaţiului de desfășurare a activității de comerţ, producţie sau servicii;
  • g) Salariile, utilitățile (energie electrica, gaze, salubritate, abonament telefon si internet) și cheltuielile aferente chiriilor pentru spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ. Spatiile pentru care se acorda chirie nu trebuie să aibă destinaţie locativă. Salariile se decontează până la nivelul maxim de 3137 lei brut/salariat/luna1 la care se adaugă contribuțiile aferente angajatorului. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe bază de cerere de rambursare pentru valoarea salariilor, utilităților și chiriei aferente perioadei de după momentul semnării acordului de finanțare, pentru perioada de implementare. Nivelul de salarizare pentru locurile de muncă nou create prin program pentru salarii solicitate prin cererile de rambursare/plată, trebuie menținut pe toată durata obligativității menținerii acestora, respectiv 2 ani de la finalizarea implementării proiectului;
  • h) Realizarea unei pagini web pentru prezentarea și promovarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor, inclusiv promovare online si cheltuieli înregistrare domeniu fără hosting, pentru operatorii economici care nu deţin alt site şi care trebuie să fie funcţional la data depunerii cererii de eliberare a ajutorului de minimis și pe toată perioada de monitorizare, în valoare eligibilă de maxim  8000 lei;
  • i) Active necorporale referitoare la brevete de inventie, francize2, etichetare ecologică;
  • j) Cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale desfășurate în România sau în altă țară membră a Uniunii Europene – pentru asociatul/administratorul societăţii aplicante, în valoare eligibilă de maxim 3000 lei;
  • k) Taxa pe valoarea adăugată (TVA) nedeductibilă pentru aplicanții neplătitori de TVA conform Codului Fiscal;
  • l) Consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului, dar în valoare eligibilă de maxim 8000 lei; Această activitate poate fi efectuată înainte de semnarea acordului de finanţare. Furnizorii de servicii de consultanţă eligibili în cadrul Programului pot fi numai organizaţii furnizoare de consultanţă care au dreptul legal de a desfășura acest tip de activitate, respectiv au activitatea de consultanță în statut sau sunt întreprinderi care au ca activitate autorizată a fi desfăşurată una dintre activităţile incluse în cod CAEN clasa 70.
  • m) Software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare inclusiv licenţe și  software pentru comerţul on-line;
  • n) Cheltuieli financiare aferente creditelor/garanțiilor obținute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate în cadrul programului, pentru solicitanții care utilizează credit pentru implementarea proiectului. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe bază de cerere de rambursare pentru valoarea cheltuielilor financiare de după momentul semnării acordului de finanțare, pentru perioada de implementare.

În planul de afaceri on-line trebuie justificată fiecare cheltuială în vederea demonstrării necesităţii acesteia în desfăşurarea activităţilor pentru care se accesează finanţarea. Cheltuielile efectuate de către operatorul economic trebuie să fie în legătură cu fluxul activităților/subactivităților care sunt necesare desfăşurării sau promovării activităţilor codului CAEN, autorizat la momentul depunerii primei cereri de plată sau rambursare, pentru care se solicită finanţare, așa cum sunt detaliate activitatile codului CAEN în Clasificarea activităţilor din economia naţională- CAEN Rev 2.

Activele achiziţionate, mijloace fixe sau obiecte de inventar, trebuie să fie noi (cu excepția spațiilor), iar pentru acestea nu se aplică amortizarea accelerată prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul activelor achiziţionate, ajutorul financiar va fi acordat numai dacă acestea există la locul implementării proiectului și după caz, sunt puse în funcţiune, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile. În caz contrar ajutorul financiar nu se acordă.

Vezi si  tutorialul pas cu pas care te ajuta sa completezi formularele pentru inscrierea in Start-up Nation 
Sursa stratupcafe.ro
/0 Comentarii/de