Noi prevederi privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, în vederea acordării scutirii de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi informează contribuabilii că a fost publicat Ordinul ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, ministrului educaţiei naţionale, ministrului muncii şi justiţiei sociale şi ministrului finanţelor publice nr. 409/4020/737/703 din 2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 468/22.06.2017.

Prevederile acestui ordin intră în vigoare la 1 iulie 2017 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii iulie 2017.

Conform noului ordin a fost introdusă condiţia limitativă legată de plafonul venitului anual de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit, pe care angajatorul trebuie să îl realizeze în anul fiscal precedent şi să îl înregistreze distinct în balanţele analitice, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator destinate comercializării, cu excepţia angajatorilor nou infiinţaţi ce sunt scutiţi de aceasta obligaţie în anul infiinţării şi în anul urmator.

Astfel, angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută de Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  1.   a) posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile menţionate în anexa la ordin;
  2.   b) postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;
  3.   c) deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexa la ordin;
  4.   d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării.
  5. e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 de euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

Activitatea de creare de programe pentru calculator, este definită ca reprezentând prestarea efectivă a uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare ocupaţiilor specifice menţionate în anexa la ordin.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în conformitate cu Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform ocupaţiilor specifice prevăzute în anexa la ordin, sunt:

  • actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;
  • organigrama angajatorului;
  • fişa postului;
  • copia cu menţiunea „conform cu originalul” a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învăţământul universitar de lungă durată, însoţită de copia cu menţiunea „conform cu originalul” a foii matricole sau, după caz, a suplimentului la diplomă, respectiv copia cu menţiunea „conform cu originalul” a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, însoţită de copia cu menţiunea „conform cu originalul” a suplimentului la diplomă, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare a diplomei, eliberat prin structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene;
  • copia cu menţiunea „conform cu originalul” a contractului individual de muncă;
  • statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută de Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
  • comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
  • balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

Dosarul cuprinzând documentele justificative se va păstra la sediul angajatorului în vederea controlului. În situaţia în care angajatorul păstrează documentele justificative în format electronic, acestea vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat, furnizat de un furnizor de servicii acreditat.

Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică lunar numai pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, obţinute din desfăşurarea unei activităţi de creare de programe pentru calculator, în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire, şi fără a fi condiţionată de contribuţia acesteia la realizarea plafonului minim de venit anual. (echivalentul în lei a 10.000 de euro pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit)

Încadrarea unei persoane în categoriile de activităţi sau de ocupaţii, în scopul beneficierii de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, constituie responsabilitatea angajatorului.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Niciun străin nu a mai cumpărat teren agricol în acest an. Cel mai mare lot achiziţionat a fost de doar 100 de hectare

Până la jumătatea acestui an, piaţa terenurilor agricole nu a fost la fel de efervescentă ca anul trecut când cea mai mare tranzacţie, efectuata spre finele anului, a depăşit 260 de hectare. Cel mai mare lot de teren achiziţionat a fost de numai 100 de hectare şi a costat în jur de 500.000 de euro. Niciun cumpărător nu este cetăţean străin.

În primele şase luni ale acestui an, structurile din cadrul Ministerului Agriculturii au avizat pozitiv un număr de 14 tranzacţii cu loturi de terenuri arabile mai mari de 30 de hectare, potrivit unei analize realizate de ECONOMICA.NET pe baza informaţiilor făcute publice de către Ministerul Agriculturii. Un număr relativ mic în comparaţie cu anul trecut, când în total s-au realizat 46 de tranzacţii cu terenuri mai mari de 30 de hectare. Mai mult, spre deosebire de anul trecut când cea mai mare tranzacţie a fost în valoare de aproximativ 2,4 milioane de euro pentru 260 de hectare, în primele şase luni ale acestui an cel mai mare lot cumpărat are 100 de hectare şi a costat puţin peste 500.000 de euro.

Tranzacţia s-a realizat între SC Ubiq Service SRL, o companie cu activităţi generale de curăţenie interioară a clădirilor cu sediul în Bucureşti şi fostul său arendaş SC Axial Agroland din judeţul Ialomiţa, un business de 5,8 milioane de lei în 2016 deţinut, potrivit termene.ro, de către Iancu Costin. Costul unui hectar de teren a fost de aproximativ 5.200 de euro.

Cât costă un hectar de teren arabil în România

În ceea ce priveşte costul unui hectar de teren, acesta depinde de zona în care se află, calitatea terenului, dar şi gradul de compactare. Astfel, s-a pornit de la un minimum de 400 de euro pe hectar plătiţi de un cetăţean român pentru un teren de 50 de hectare situat în judeţul Braşov şi s-a ajuns la puţin peste 5.500 de euro pe hectar. Cel mai scump teren, de aproximativ 5.520 de euro hectarul, este situat în judeţul Giurgiu şi a fost achiziţionat de Romvelia Prodcom SRL, o companie cu afaceri în agricultură deţinută, potrivit termene.ro, de către Cireap Cristian. Acesta a cumpărat în total 39,5 hectare de la o persoană fizică pentru care a plătit în total în jur de 218.000 de euro.

Străinii au ieşit din ecuaţie

Potrivit informaţiilor transmise ECONOMICA.NET de termene.ro, în prima jumătate a acestui an, nicio companie cu capital străin nu a achiziţionat loturi de teren arabil mai mari de 30 de hectare. Din cele 14 tranzacţii, nouă au avut drept cumpărător firme şi toate sunt deţinute de cetăţeni români. În rest, achiziţiile s-au făcut pe persoană fizică sau întreprindere individuală.

Anul trecut, din datele MADR, SC Taravonja SRL, o companie înfiinţată în 2014 de către o familie de fermieri din Germania, a făcut o investiţie de aproximativ 1 milion de euro pentru 100 de hectare de teren arabil, în două loturi a câte 50 de hectare, pentru a-şi întregi ferma din judeţul Botoşani (Santa Mare) ce se întinde pe aproximativ 800 de hectare, potrivit unor surse din piaţă.

Menţionăm că în clasamentul celor mai mari tranzacţii cu terenuri arabile ECONOMICA.NET a luat în calcul achiziţiile  cu aviz final  a terenurilor mai mari de 30 de hectare, menţionate până la data de 19 iunie.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Cum sa motivezi angajatii tineri

Multe startup-uri romanesti se confrunta cu probleme atunci cand vine vorba sa angajeze tinerii sau sa-i pastreze in firma. Antreprenorii se plang ca proaspetii absolventi sunt aroganti, nu suporta critici, vor salarii mari, sunt lenesi si demisioneaza repede. Iată câteva strategii prin care poti gestiona relatia cu tinerii si cum poti sa-i motivezi ca sa fie activi in firma. 

Nu te enerva daca pun prea multe intrebari

Generațiile vechi se plang ca tinerii nu indeplinesc o sarcina decat daca li se argumenteaza  de ce ar trebui să o facă. Ca manager pot fi iritat de atiutudine acestora dar deseori acestia pun intrebari doar pentru ca vor sa invete. Având în vedere ca tocmai si-au terminat studiile sau inca sunt studenti ei sunt obisnuiti sa fie ghidati si educati. În loc să fii ofensați de „de ce”, foloseste-te de ocazie pentru a-i instruii despre cum funcționează lucrurile. Daca le arati ca esti dispus sa-i inveti le le demonstrezi ca ei sunt o parte importantă a afacerii tale.

Structureaza si comunica sarciniile

La cursuri totul este structurat si elevii stiu ce vor invata in acea zi. E adevarat ca tinerii au parasit acel mediu dar inca mai doresc aceasta structura într-o oarecare masura. Un mediu de munca ordonat si cu sarcini bine structurate pot deveni un refugiu din lumea confuză și haotică în care trăim astăzi. Trebuie sa delimitezi foarte bine structura ierahica a sarciniilor si sa stabilesti clar cine este responsabil si pentru ce. Având în vedere obsesia  acestora pentru feedback, un manager trebuie să fie ușor accesibil și dispus sa le arate angajatiile cum pot face mai bine.

Evaluarea anuala a performanțelor ar trebui eliminată si inlocuita cu întâlniri informale, în care tu ca manager sa asculti si sa intelegi plângerile angajaților si sa comunicati deschis si relaxat cum se pot îmbunătăți.

Promoveaza din interior

Se spune ca proaspetii absolventi sunt mereu pe picior de plecare dipusi sa caute urmatorul loc de muncă. Dar tinerii sunt dispusi sa faca asta pentru ca isi doresc o firma care sa merita loialitatea lor. Dacă o afacere arată că poate oferi stabilitate și oportunitate pe termen lung, tinerii vor rămâne loiali. Vorbeste cu ei despre modul în care pot avansa in firma, ofera-le un contract pe o perioada mai lunga de timp si arata-le ca vrei sa-i ai ca angajati si ca nu vor fi primii concediati la primul semn de criza econmica.

Ofera-le responsabilitati si incredere

Tinerii doresc respectul colegiilor si există diferite metode prin care sa le arati asta. Metoda cea mai utilă este împuternicirea. Tinerii vor sa stie care este planul in fiecare saptamana dar sa nu fie monitorizati. Ei dresc doar sa fie lasati sa-si indeplineasa sarcinile. Lăsa la o parte  detaliile despre modul în care îsi îndeplinesc misiunile. Oferindu-le libertate ei pot găsi metode unice și creative pentru a face lucrurile. Daca le recunosti meritele si ii lauzi ei nu numai ca vor simți ca pot contribui si dezvolta afacerea ta dar ca si lucreaza intr-un mediu in care sunt apreciati ca indivizi.

De fapt in relatia cu toti angajatii cea mai buna strategie de managemnt este ca acestia sa fie tratati inividual dupa personalitatea fiecaruia si sa fie respectati.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Cheltuieli pentru firme. Antreprenori: Guvernul să limiteze obligația analizei de risc

Guvernul ar trebui să rescrie complet legislația care obligă firmele din România să cheltuie bani pe analize de risc la securitatea fizică, astfel încât numai companiile cu risc mai ridicat să aibă această obligație, iar restul firmelor să-și decidă singure măsurile de protecție – cer antreprenorii și managerii membri ai asociației Romanian Business Leaders.

”RBL cere noului guvern să rescrie complet legea astfel încât să fie aplicată în zonele cu risc mai ridicat și demonstrate statistic, iar restul companiilor să poată decide singure măsurile de protecție la risc aplicabile angajaților lor” – se arată într-un comunicat RBL remis StartupCafe.ro.

Ei contestă Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

”Săptămâna aceasta, Guvernul urmează să proroge cu un an – până la 1 iulie 2018 – intrarea în vigoare a obligației ca toate organizațiile înmatriculate ca persoane juridice – companii, ONG-uri, instituții publice – să plătească servicii de analiză de risc de securitate fizică, indiferent de mărime și de specificul activității. Vorbim de aproape 1 milion de noi analize de risc obligatorii – o piață de peste 100 mil. euro care ar fi creată artificial, fără nuanțe și de care ar beneficia 1.500+ evaluatori” – spun antreprenorii și managerii RBL.

RBL este a doua importantă organizație anterprenorială care denunță obligația instituită de stat pentru firme de a-și face analize de risc la securitatea fizică, după ce, cu două săptămâni în urmă, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a cerut Guvernului să aborge definitiv HG 301/2012 și să elimine astfel obligativitatea privind analizele.

Ce firme sunt afectate și cine ar beneficia temporar de amânarea analizei de risc la securitatea fizică

Obligația analizei de risc la securitatea fizică este prevăzută să se aplice persoanelor juridice din România, inclusiv firmelor private de toate felurile, însă pentru societățile care erau înființate până în 16 iunie 2012 obligația s-a tot amânat succesiv de către guvern.

Această amânare urmează să expire pe 1 iulie 2017, însă Minsterul Afacerilor Interne a pregătit un proiect de hotărâre de guvern pentru prorogarea acestui termen de grație, pentru firmele menționate, cu încă un an.

Practic, statul nu vrea să renunțe la analiza de risc la securitate fizică impusa firmelor, contra cost, însă intenționează să mai amâne încă un an această obligație pentru societățile înființate până în iunie 2012, conform  proiectului de hotarâre de guvern prezentat pe larg de StartupCafe.ro, săptămâna trecută.

Această cheltuială vizează circa 1,5 milioane de firme, instituții si alte astfel de entități juridice.

Analiza de risc la securitatea fizică se face de catre experti în domeniu, contra cost, fiind o cheltuială în plus reclamată mai ales de antreprenorii cu întreprinderi mici și mijlocii, care s-au plâns că ar putea ajunge si la mii de euro.

Mai mult, patronii IMM s-au plâns și de amenzile de 10.000 de lei – 20.000 de lei pe care le riscă firmele care nu își vor îndeplini această obligație, Poliția fiind autoritatea de control aici.

„Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2018” – prevede proiectul de HG de la MAI.

În schimb, firmele înființate după 16 iunie 2012 sunt și vor fi în continuare sub incidența obligației de a-și face analiza de risc, indiferent de prorogarea pregătită la guvern, după cum a avertizat, acum două săptămâni, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR).

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

STUDIU: Firmele de construcţii din România sunt prea îndatorate, recuperează greu creanţele şi sunt afectate de scăderea investiţiilor

Companiile de costrucţii din România au terminat anul trecut cu cel mai mare grad de îndatorare din 2008 încoace, au probleme mai mari în recuperarea creanţelor şi au redus investiţiile pe termen lung, în condiţiile în care finanţarea suplimentara nu este orientată pe termen lung, către investiţii, ci către acoperirea nevoilor temporare pe termen scurt, iar evoluţia acestui sector în 2017 este influenţată negativ de lipsa proiectelor de infrastructură, potrivit unui studiu publicat joi de compania de asigurări de credit Coface, potrivit News.ro.

Companiile se confruntă cu creşterea gradului de îndatorare în ultimii ani, de la 73% în 2008, la 86% în 2013, 2014 şi 2015, pâna la 88% în 2016. În plus, datoriile au fost făcute pentru acoperirea nevoilor pe termen scurt, potrivit Coface, scrie News.ro.

”Aspectul problematic nu derivă din creşterea îndatorării în sine, ci din faptul că finanţarea suplimentară nu este orientată pe termen lung, către investiţii, ci către acoperirea nevoilor temporare pe termen scurt, adică pentru creşterea capitalului de lucru pe fondul extinderii duratei de colectare a creanţelor şi finanţării pierderilor din perioada 2010 – 2014 care nu au fost acoperite prin suplimentarea capitalului”, se arată în studiu.

Coface atrage atenţia şi asupra scăderii investţiilor pe termen lung, în condiţiile în care ponderea activelor fixe în total active a scăzut de la 65%, în 2008, la 55% în 2012 şi la 49% în 2016. Mai mult de atât, potrivit studiului, se remarcă un avans al duratei medii de colectare a creanţelor, de la 115 zile (2008), la 215 zile (2013), până la 195 zile în 2016, pe fondul creşterii arieratelor statului în acest sector. Sectorul construcţiilor are şi în 2017 o evoluţie mixtă pentru că, în pofida revenirii sectorului construcţiilor rezidenţiale, per ansamblu evoluţia este influenţată negativ de lipsa proiectelor de infrastructură, consideră directorul de ţară al Coface România, Eugen Anicescu.

”O îmbunătăţire până la finalul anului 2017 este greu de prognozat deoarece orice proiect de infrastructura are nevoie de etapele pregătitoare (fezabilitate, licitaţie, etc), ceea ce prelungeşte orizontul în care va produce impact”, a declarat Eugen Anicescu.

Totodată, anul trecut a fost înregistrată şi o scădere semnificativă pe segmentul reparaţiilor capitale, după un avans în 2015.

”S-a înregistrat o scădere şi pe segmentul reparaţiilor capitale, de -23,5%, după creşterea importantă de 32% din anul 2015 şi se pare ca efectul „Colectiv” şi „teama de cutremure” au trecut foarte repede. Tragem un semnal de alarmă cu privire la avansul nesustenabil al preţurilor construcţiilor rezidenţiale, în creştere cu 9% la finalul primului trimestru al anului curent, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi cu 18% faţă de primul trimestru din 2015”, a declarat directorul de servicii în cadrul Coface România, Iancu Guda.

Potrivit acestuia, factorii care susţin această crestere sunt pur sezonieri şi urmează să dispară în maximum trei ani: finanţare ieftină, care se va scumpi începând cu anul urmator, acumularea unui stoc de cerere nesatisfacută în perioada 2010 – 2015 şi care se revarsă acum în piaţă şi oferta inelastică.

Totodată, Coface remarcă o creştere ”timidă a profitabilităţii generale, la doar 2,5% în 2016, comparativ cu perioada pierderilor înregistrate în 2010 – 2014, dar mult sub nivelul înregistrat inainte de impactul crizei financiare, respectiv 8%, în 2008”.

În plus, deşi în scădere comparativ cu perioada 2007 – 2008, ponderea creditului bancar orientată către acest sector rămâne una dintre cele mai ridicate, respectiv 13,4% la finalul anului 2016, în contextul în care ponderea construcţiilor în formarea Produsului Intern Brut (PIB) a scăzut constant în ultimii ani, de la 10% în anul 2008, la doar 5,8% în 2016. În acest sector, investiţiile statului au scăzut în anul 2016 la doar 2,5% din PIB, nivelul minim din ultimii zece ani, în timp ce primele patru luni ale anului curent au debutat cu un nou nivel minim, respectiv 2,3% din PIB, potrivit Coface.

Pe de alta parte, programul „Prima Casa” prin care guvernul a intervenit în piaţa imobiliară începe să îşi piardă din relevanţă, pretul mediu aferent proprietatilor imobiliare începând să depăşească în multe zone plafonul de finanţare. Garanţiile oferite prin acest program începând cu anul 2009 au reprezentat principalul pilon de sprijin al pieţei imobiliare după prăbuşirea dramatică cauzată de criza financiară. În perioada 2009 – 2016 au fost intermediate aproximativ 200.000 de tranzacţii prin acest program, cu o valoare totală de 31,5 miliarde lei, se arată în studiu.

Totodată, sectorul constructiilor rezidenţiale înregistreaza o revenire accelerată, preţul mediu la nivel naţional pe metru pătrat pentru clădirile rezidenţiale, apartamente vechi si noi, la finalul primului trimestru al anului curent a fost de 1.105 euro/mp, în crestere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi cu +18% faţă de primul trimestru al anului 2015.

”Această revenire este susţinută atât de avansul creditării în condiţii favorabile pe fondul unor dobânzi momentan foarte scăzute, de creşterea venitului mediu cu 16% pe parcursul anului trecut, precum şi de acumularea unei cereri nesatisfăcute în perioada 2010 – 2015, amânarea preferinţei de achiziţie a unui imobil”, se arată în studiu.

Pentru elaborarea acestui studiu au fost luate în considerare toate sectoarele implicate în mod direct în activitatea de construcţii, atât în ceea ce priveşte zona rezidenţială, de infrastructură publică, cât şi întreţinerea recurentă sau activităţile conexe (instalaţii sanitare, electrice, vopsitorie, zugrăveli, montări de geamuri, tâmplărie şi dulgherie etc). Eşantionul cuprinde un număr de 65.445 de companii, aproximativ 10% din totalul firmelor româneşti.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Fonduri nerambursabile 2017: Max. 900.000 Euro pentru mici afaceri cu ciocolată, fructe confiate, băuturi alcoolice

Persoanele fizice autorizate (PFA), societatile cu raspundere limitata (SRL) si alte tipuri de firme pot obtine fonduri nerambursabile de 200.000 de euro – 900.000 de euro pentru investiții în mici afaceri cu fabricuțe și laboratoare de ciocolată, fructe confiate sau bauturi alcoolice, printr-o linie de finantare pentru care a fost publicata o propunere de ghid al solicitantului.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii, a scos în dezbatere publică ghidul solicitantului pentru sumbsasura 4.2a – pomicultură, din cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) 2017. Ghidul rămâne în dezbatere până pe 26 iunie, urmând ca apoi să fie stabilită forma finală și deschis apelul de proiecte. Proiectele se vor depune on-line, pe site-ul oficial afir.info.

Linia de finanțare nerambursabilă cuprinde ajutoare de minimis (opționale) și ajutoare de stat.

 Valoarea maximă a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei GBER 4.2a va fi:

  • pentru microînreprinderi şi firme mici – de 600.000 euro/ proiect și de până la 900.000 de euro pentru proiecte prin care se realizează un lanț alimentar integrat.
  • pentru întreprinderi mijlocii – de la 800.000 de euro pentru finanțarea unui proiect sau, în cazul în care realizează un lanț alimentar integrat, maximum 1.100.000 de euro.
  • pentru firme mari – până la 1.000.000 de euro pentru un proiect de investiții, iar în cazul în care investițiile duc la realizarea unui lanț alimentar integrat, valoarea crește la 1.500.000 de euro.
  • Pentru investiții legate de producerea de băuturi alcoolice din produse agricole/ pomicole vor fi sprijinite doar proiectele realizate de microîntreprinderi și forme asociative (grupuri de producători și cooperative). Sprijinul acordat va fi de 200.000 de euro pentru microîntreprinderi și de 300.000 de euro pentru formele asociative.

Intensitatea sprijinului de la stat variază între 10 și 50%, în funcție de mărimea firmei solicitante, de regiunea de dezvoltare, de natura afacerii și de perioada realizării proiectului. Restul banilor trebuie asigurați de căre solicitant, din resurse proprii, împrumuturi bancare etc. Aceasta înseamnă că, de exemplu, la un ajutor de stat de 600.000 euro, cu intensitate 50%, beneficiarul treuie să asigure în proiect încă 600.000 euro din surse proprii.

In cadrul schemei de minimis (optională) valoarea finanţării nerambursabile va fi de maximum 200.000 euro/proiect. Aici, valoarea  eligibilă  a costurilor generale de proiect va fi:

  • maximum 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care presupun construcții-montaj;
  • maximum 5% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care nu prevăd lucrări de construcții-montaj;

Ce afaceri se vor putea finanța

Prin schema de finanțare GBER trebuie ca proiectul să vizeze procesarea (prelucrarea) materiei prime provenită din sectorul pomicol menţionată în Anexa I la TFUE, iar produsul rezultat din sectorul de activitate economică eligibil propus este un produs neagricol, non- Anexa I .

Potrivit AFIR, se vor putea finanța afaceri cum ar fi:

  • fabricarea produselor din cacao și a ciocolatei
  • fabricarea produselor zaharoase,
  • conservarea în zahăr a fructelor, a nucilor, a cojilor de fructe și a altor părți ale plantelor (fructe confiate),
  • fabricarea dulciurilor sub formă de tablete și pastile,
  • distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice,
  • fabricarea de băuturi alcoolice distilate (lichioruri, de exemplu),
  • fabricarea de băuturi mixte cu alcool distilat,
  • amestecarea alcoolurilor distilate,
  • fabricarea alcoolurilor neutre.

Cine va putea accesa banii nerambursabili- solicitanți eligibili

Potrivit propunrii de ghid, solicitantul se încadrează în una dintre categoriile de beneficiari eligibili:

  • Persoană fizică autorizată (înfiinţată în baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificările și completările ulterioare;
  • Întreprinderi individuale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificările și  completările ulterioare;
  • Întreprinderi familiale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificările și completările ulterioare;
  • Societate în nume colectiv – SNC (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare);
  • Societate în comandită simplă – SCS (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societate în comandită pe acţiuni – SCA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societate pe acţiuni – SA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societate cu răspundere limitată – SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societăți cooperative înfiinţate în baza Legii nr. 1/2005 republicată cu modificările și completările ulterioare, care activează în sectorul pomicol şi deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect;
  • Cooperative agricole constituite în baza legii nr. 566/2004 cu modificările și completările ulterioare, care activează în sectorul pomicol şi deservesc interesele propriilor membri prin investițiile prevăzute în proiect;
  • Grupuri de producători constituit conform Ordonantei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoasterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole, cu completările şi modificările ulterioare care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect

Cheltuieli eligibile GBER 4.2a

Cheltuieli eligibile aferente investițiilor în active  corporale:

  • Construcţia, extindere, modernizarea şi dotarea clădirilor realizate în scopul colectării, condiţionării şi/sau procesării materiei prime provenite din sectorul pomicol menţionată în anexa I la Tratatul de Functionare a Uniunii Europene (TFUE), inclusiv pentru producerea băuturilor alcoolice, rezultatul procesării fiind un produs non-anexa I la TFUE;
  • Construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare-depozitare (materie primă/produse)-sortare-condiționare-procesare-comercializare);
  • infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor, sisteme supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc;
  • unităţi mobile de procesare,
  • pentru respectarea conditiilor de igienă, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: laboratoare, vestiare tip filtru pentru muncitori, spațiu pentru pregătirea și  servirea mesei etc.
  • Achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima plată de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de Achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima plată de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime necesare procesării prevăzute prin proiec.
  • Este permisă achiziționarea utilajelor, instalațiilor, echipamentelor necesare fluxului tehnologic descris în proiect. Vor fi considerate cheltuieli eligibile mijloacele de transport specializate care transportă numai un anumit tip de materii prime/mărfuri adecvate activității descrise în proiect:

– Autoizoterme (prevăzute cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosite pentru transportul mărfurilor alimentare);
– Remorci și semiremorci izoterme cu și fără agregate de frig sau de control al temperaturii;
– Cisterne pentru transport specializat pentru materia prima/produsul finit aferent activitatii din proiect;
– Autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate).

  • Pentru operațiunea de recepţie pot fi eligibile utilaje specializate pentru ridicare, tractare, rulare, manipulare.
  • Achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea    beneficiarului până la ultima plată de mijloace de transport specializate în scopul comercializării produselor din fructe, non – Anexă I la tratatul TFUE  în cadrul lanțurilor scurte;
  • În scopul comercializării în cadrul lanţurilor scurte sunt eligibile doar următoarele mijloace de transport:

– Autoizoterme (prevăzute cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosite pentru transportul mărfurilor alimentare)
– Autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate)
– Remorci și semiremorci izoterme cu și fără agregate de frig sau de control al temperaturii;
– Cisterne pentru transport specializat pentru materia prima/produsul finit aferent activitatii din proiect;
– Rulote și autorulote alimentare.

  • Cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității produselor (ex. laboratoare de analiză) ca și operațiuni secundare valoric legate de investiția inițială finanțată în cadrul aceluiași proiect de investiții.
  • Cheltuieli cu activități de marketing (ex. echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor, magazin la poarta unității, automate).
  • Este considerată cheltuială eligibilă doar leasingul financiar.

Cheltuieli generate de investițiile în active necorporale (categorii de cheltuieli eligibile). Cheltuielile eligibile referitoare la investiţiile iniţiale sau o investiție inițială în favoarea unei noi activități economice în active necorporale, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate, se referă la următoarele:

  • Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;
  • Achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului.
  • Organizarea şi implementarea sistemelor de management aL calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului;
  • Cheltuieli aferente marketing-ului produselor neagricole, în limita a max. 5% din valoarea eligibilă a proiectului, dar nu mai mult de 30.000 euro:

– înființarea unui site – pentru promovarea și comercializarea produselor neagricole
– etichetarea (crearea conceptului);
– creare/achiziționare/înregistrare marcă înregistrată/ brand.

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

2016, cel mai slab an din ultimii trei pentru agricultură. Fermierii au produs mai mult, dar banii încasaţi au fost mai puţini

Banii produşi de agricultura României au rămas şi în 2016 sub pragul de 70 de miliarde de lei. S-au înregistrat scăderi în toate cele trei sectoare, respectiv producţia vegetală, animală şi servicii, mai ales ca urmare a scăderii preţurilor pe plan intern şi extern.

Agricultura României continuă să producă tot mai puţini bani, indică cea mai recentă analiză realizată de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în 2016, valoarea producţiei ramurii agricole a ajuns la 68,1 miliarde de lei, cu 0,9% sub nivelul anului anterior şi cu 13% mai puţin decât în 2013, anul record din ultima perioadă de timp.

Pe ramuri agricole, valoarea producţiei vegetale s-a diminuat cu 0,1% faţă de 2015, până la 43,5 miliarde de lei, şi cu 19% faţă de anul record 2013, în timp ce producţia animală a ajuns la 23,8 miliarde de lei, cu 2% mai puţin decât anul anterior şi 0,2% în minus faţă de 2013.

Comparativ cu 2015, valoarea generată de serviciile agricole au scăzut însă cel mai mult (minus 7,6%), până la 794 de milioane de lei, dar a crescut faţă de 2013 când acestea au generat doar 744 de milioane de lei.

Sectorul producþiei vegetale este predominant, deţinând în anul 2016 o pondere de 63,9% din totalul producţiei, faþã de 34,9% cât reprezintã sectorul producţiei animale şi 1,2% serviciile agricole.

De ce au obţinut fermierii mai puţini bani

Scăderea valorii producţiei agricole se mai explică cu precădere prin preţurile mai mici obţinute, având în vedere că 2016 a fost un an agricol bun. Din datele INS, producţia de cereale pentru boabe a fost mai mare decât în anul 2013 şi 2015 şi mai micã decât în anul 2014. Comparativ cu anul 2015, producţia vegetalã a înregistrat creşteri la: cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, fructe şi scãderi la cartofi, sfeclã de zahãr, legume şi struguri.

Mai exact, anul trecut fermierii au pus pe piaţă sau în silozuri 21,7 milioane de tone de cereale pentru boabe, cu 12% mai mult decât în 2015,

Din această cantitate, cel mai mult a fost porumb- 10,7 milioane de tone- cu 19% mai mult decât anul anterior, în timp ce producţia de grâu a atins 8,4 milioane de tone, cu 5,8% în plus faţă de anul anterior.

În ceea ce priveşte producţia agricolă animală, şi aceasta a crescut de la 1,3 milioane de tone greutate în viu la 1,4 milioane de tone, cele mai mari producţii fiind la carnea de pasăre (558 mii tone), carnea de porcine (562.000) şi carne de porc (200.000 de tone).

În schimb, producţia de lapte a scăzut de la 50,5 milioane de hectolitri în 2015 la 49 milioane hl.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Investiţiile străine: regiunile bogate iau caimacul, cele sărace, cu infrastructură proastă, sunt ocolite cu obstinaţie

Investiţiile străine în România s-au orientat în principal spre industria prelucrătoare (31,8% din totalul investiţiilor străine). În funcţie de ţara de origine, principalul investitor străin în România este Olanda (25% din total ISD).

Soldul investiţiilor străine, unul dintre cele mai puternice instru­mente pentru dezvoltare şi pentru care se luptă puternic întreaga lume, atinseseră la 31 decembrie 2016 (ultimele date consolidate ale BNR) 68,4 miliarde de euro.

Repartizarea lor este însă complet dezechilibrată, Bucureştiul atrăgând două treimi din investiţiile străine, precum în proverbul biblic: „Cui are i se va da, iar cui nu are i se va «lua» şi ce are“.

Pe măsură ce PIB-ul reîncepe să crească, investiţiile străine cresc şi ele, 3-3,5 mld. euro anual, dar va mai trece o vreme până să ajungă la 8-9 miliarde de euro anual cât însemnau ele înainte de criză.

Aflate într-o competiţie aprinsă pentru aceste investiţii, ţările din estul Europei şi-au redus masiv taxele spre nemulţumirea bogatelor ţări din vestul Europei care-şi văd uneori investiţiile plecând, dar care nu pot impiedica dumpingul fiscal.

Cu o cotă unică de 16% pe care o practică din 2005, România a atras, până la finalul lui 2016, investiţii străine de 68,4 de miliarde de euro. Dar infrastructura defi­ci­ta­ră o dezavantajează în comparaţie cu Polo­nia sau Ungaria, de pildă, care au investit zeci de miliarde de euro în infrastructură, în vreme ce România nu are, de 27 de ani de la revoluţie, nicio autostradă care să tra­verseze ţara şi să „spargă“ munţii. În aces­te condiţii, investiţiile străine vin în zonele în care infrastructura este mai bună, iar Bucureştiul bate toate recordurile în aceas­tă privinţă.
Aportul la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiţie străină directă avea, la sfârşitul lui 2015, potrivit datelor BNR, o valoarea de 45 mld. euro (70% din soldul final al ISD-urilor), în vreme creditul net primit de aceste companii de la companiile-mamă a fost, la finalul perioadei menţionate, de 19,3 mld. euro (30% din total ISD-urilor).

Investiţiile străine în România s-au orientat în principal spre industria prelucrătoare (31,8% din soldul total al investiţiilor străine).

În funcţie de ţara de origine, principalul investitor străin în România la nivelul lui 2015 este Olanda (25% din total ISD), urmată de Austria (14,2%), Germania (12,4%), Cipru (6,9%) şi Franţa (6,7%).

Trebuie spus că Olanda este în frunte pentru că acolo sunt înregistrate unele dintre cele mai importante companii străine care activează pe piaţa locală, deşi nu sunt deţinute de acţionari olandezi. Între acestea: RCS/RDS, Mega Image, Enel, Coca-Cola, Oracle, Toyota, UPC, Lukoil, GDF Suez Energy, Vodafone, Ford, JT International, Samsung, Continental Automotive, Arctic sau Alro.

Din punctul de vedere al orientării teritoriale a ISD-urilor, Bucureşti-Ilfov este în mod masiv preferată de inves­ti­tori. Bucureşti – Ilfov primeşte 59,3% din in­ves­tiţiile străine. Regiunea Centru a primit 9% pâ­nă la finalul lui 2015. Regiunea Vest 8,1%, Sud-Mun­tenia 7,2% şi regiunea Nord-Vest 5,9%. Mol­dova cea săracă (regi­unea Nord-Est) este pe ultimul loc, cu 2,6% din investiţiile stră­ine, în vreme ce o altă regiune săracă – Ol­tenia – a primit doar 3,4% din totalul investiţilor străine.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Primarul Toma și-a prezentat azi, pe stradă, bilanțul primului an de mandat. Iată realizările cu care se laudă și obiectivele până la finalul anului

Astăzi, primarul Toma a împlinit un an din momentul în care a pășit pentru prima dat în biroul din Palatul Comunal.

Cu acest prilej și-a prezentat bilanțul celor 365 de zile de mandat.

S-a preferat o locație originală, strada Viilor, cu carosabilul și trotuarul asfaltate pentru prima dată.

Cu acest prilej, primarul a publicat o revistă color de 16 pagini unde au fost sintetizate principalele realizări, dar și obiectivele până la sfârșitul acestui an pe mai multe domenii: infrastructură, educație, social și cultural, sport și agrement și fonduri europene.

Toma a stat aproape o jumătate de oră în fața jurnaliștilor, a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, dar și localnicilor care s-au strâns curioși și au spart în cele din urmă conferința de presă.

Mai jos cele mai importante trei pagini ale bilanțului, cele referitoare la infrastructură, unde se face referire la asfaltări de străzi, parcări, semafoare, sensuri giratorii, toalete ecologice, platforme de gunoi îngropate, ecarisaj și locuri de joacă. Cele care s-au făcut și cele care se vor face până la finele anului.

 Sursa buzoienii.ro

 

/0 Comentarii/de

Iată ce drumuri județene se vor asfalta în perioada următoare. Promisiuni de la Neagu

După sectorul Buzău – Maxenu – Smeeni – Brădeanu, asfaltat ca la carte și după cel de pe raza comunei Chiojdu, astăzi Emanoil Neagu, șeful CJ Buzău a anunțat care vor fi viitoarele drumuri județene pe care se va interveni pentru modernizare. E vorba, în principal, despre drumurile din sudul județului, care au cele mai mari probleme. 

„Vom ajunge, în perioada următoare, până la Scutelnici, Glodeanu Siliștea, Glodeanu Sărat și Amaru. De asemenea, vom continua lucrările cu reabilitarea DJ care face legătura între comuna Rușețu și Padina. Știu că sunt probleme pe mai multe drumuri județene, dar vreau să fac un apel către locuitorii județului Buzău să înțeleagă faptul că numai cu răbdare vom îmbunătăți infrastructura rutieră a județului Buzău. Vreau să mulțumesc consilierilor județeni, indiferent de culoarea politică, pentru că au înțeles și au fost de acord să executăm aceste lucrări”.

Solicitări mari sunt de la buzoieni și pentru asfaltarea DJ203 K pe sectorul de la Mărăcineni până la Lopătari. Din informațiile furnizate în zilele următoare ar urma să fie anunțată firma câștigătoare care va face asfaltarea pe tronsonul dintre Mărăcineni – Podu Muncii. Finanțarea este asigurată de guvern prin PNDL.

Sursa buzoienii.ro

/0 Comentarii/de