Reducerea TVA se amână cu un an, se introduce taxa de solidaritate, firmele vor fi taxate la cifra de afaceri, salariu minim în funcţie de studii

Odată cu numirea noului Guvern, PSD a modificat şi programul de guvernare. Iată cele mai importante schimbări: 

legea pensiilor va fi gata pana la 1 octombrie 2017.  „Punctul de pensie va crește în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei și la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei. Vom corecta inca din septembrie 2017 disfunctiile din sistemul de pensii in scopul reducerii deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat, prin eliminarea inechitatilor si imbunatatirea colectarii veniturilor”, scrie în noul program de guvernare.

se introduce impozitul pe venitul global, cu deduceri. „Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF , ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. In cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite si se vor introduce mai multe deduceri care sa incurajeze economisirea, investitiile si cresterea standardelor de sanatate si educatie pentru populatie. Totodata incepand cu 2018 vom implementa procedura depunerii declaratiilor de patrimoniu”, se arată în program.

-‎ de la 1 ianuarie 2018 numarul taxelor, tarifelor si comisioanelor nu va fi mai mare de 50. „Începând cu 1 ianuarie 2018 numărul taxelor, tarifelor si comisioanelor în România nu va fi mai mare de 50. Astfel, pentru populatie vor exista cel mult 10 taxe dintre care CASS, CAS, Impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe masina, contributia de solidaritate, vignieta. Toate celelalte taxe, tarife si comisioane vor fi eliminate. Pentru agentii economici numarul taxelor fiscale si nefiscale va fi de maxim 40. Pentru a reusi ducerea la indeplinire a acestor masuri Guvernul va prezenta public, cel tarziu la 1 septembrie 2017, nomenclatorul taxelor din Romania.Totodata se vor prezenta la acea data si care sunt taxele, tarifele si comisioanele ce vor fi eliminate”, scrie în program,

– ‎reducerea TVA pana la 18% este amanata cu un an, pana in 2019.

– ‎reducere TVA pentru vânzare de locuinte – 5% pentru cele cu suprafata mai mica de 120 mp. „Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5 de TVA pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafata mai mica de 120mp), şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018”, se arată în program.

– introducerea unui impozit diferentiat pentru companii de la inceputul lui 2018‎, in functie de cifra de afaceri, ceea ce va conduce la dispariţia impozitului pe profit. „În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017. Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”, scrie în document.

-‎ scaderea contributiilor cu 4,25 puncte procentuale si eliminarea a 4 din cele 6 contributii. „Vom continua pe linia reducerii contribuțiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuții plătite astăzi. Vom rămâne așadar doar cu contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale, datorate de 20 către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârşitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22.75%. Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechităţile privind plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile”, scrie în program.

– salariul minim va fi majorat pana la 2.000 de lei in 2018 si ajunge la 2.400 in 2020. Se face si o diferentiere a salariului minim dupa studii, cei cu studii superioare vor primi 2.300 de lei in 2018. „Vom corobora și creșterea nivelului salariului minim la cel puțin 2400 lei în 2020, acesta atingând minim 50% din salariul mediu în 2020″, scrie în program.”Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020” scrie în program.

‎- se introduce taxa pe solidaritate din 1 ianuarie 2018 si o taxa suplimentara pentru produsele nocive

– de la 1 septembrie 2017 se introduce un nou sistem de colectare (splyt payment)‎

– ‎blocarea posturilor din administratia centrala si locala pana la finalul acestui an.

toți salariații din sistemul public vor beneficia de un voucher de vacanță în valoare de 1450 lei valabil până la finalul anului 2018. Acordarea acestora se va face fie în 2017, fie in 2018 de fiecare ordonator de credit în funcție de solicitările angajaților, dar și de disponibilitățile financiare ale institutie pentru 2017, promite PSD.

-alocaţie de până la 1.800 de lei pe an, pentru fiecare copil. „Familiile vor fi încurajate să aibă si sa crească cât mai mulți copii prin acordarea a 1.600 – 1.800 lei/an pentru fiecare copil. Acesti bani vor fi dati doar pentru copii care au cel mult 10% absente nemotivate. 23 Încurajăm astfel creșterea nivelului de educație al tinerilor și totodată reducerea abandonului școlar în rândul celor care astăzi, în principal din motive financiare, se afla în aceasta situație”, scrie în program

Sursa economica.net

Senat: Patronii și asociații vor putea scoate dividende din firme trimestrial, 100% din profit

Patronii și asociații vor putea scoate trimestrial dividende din firme, la valoarea lor întreagă pe perioada respectivă, potrivit unei inițiative legislative care a fost aprobată de Senat, cu amendamente, și trimisă la Camera Deputaților.

Propunerea legislativă a unui grup de 34 de parlamentari de la Putere a fost prezentată pe larg de StartupCafe când a fost depusă la Senat. Aceasta prevedea posibilitatea retragerii de dividende din firme, trimestrial, nu o dată pe an, cum se face în prezent. Propunerea legislativă ar fi permis scoaterea de dividende din jumătate din profitul realizat, pe trimestru.

În Comisia Economică a Senatului a fost introdus însă un amendament prin care s-a extins posibilitatea distribuirii trimestriale de dividende pe valoarea întreagă a profitului realizat de firmă pe perioada respectivă din an.

Prin acest amendament, propus de senatorul PNL Florin Cîțu, Legea 82/1991 a contabilitatii ar urma sa se modifice la art. 19, alineatul 3:

„Repartizarea profitului se înregisrează în contabilitate pe destinații, trimestrial și după aprobarea situatiilor financiare anuale astfel:
(…) În cursul exercițiului financiar opțional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi raportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza balanței de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării Adunării generale a Acționarilor sau Asociaților, după caz (…)”.

Inițiativa legislativă, cu tot cu amendamente, a fost adoptată de Senat cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.
Pentru a deveni lege, are nevoie să treacă și de Camera Deputaților , promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.

Reamintim că în luna martie 2017, 34 de senatori si deputati PSD au inregistrat la Senat propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.82/1991 a contabilitatii si modificarea si completarea Legii nr.31/1990 a societatilor comerciale, modificarea si completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.

Pe scurt, initiativa legislativa vrea sa ofere patronilor si asociatilor posibilitatea sa isi scoata din firme dividende, trimestrial, in cursul anului in care se realizeaza, in plus fata de prevederile legale actuale in care se pot distribui dividende in anul urmator realizarii profitului, la profiturile intregi. Practic, in prezent, un om de afaceri isi poate lua dividendele o data pe an, iar propunerea legislativa ar da posibilitatea firmelor sa faca si distribuiri in timpul anului.

Ce ar castiga oamenii de afaceri din aceasta propunere de lege

Beneficiul pe care l-ar aduce o astfel de propunere legislativa oamenilor de afaceri consta in faptul ca vor putea sa retraga mai des dividende din firma.

In prezent, dividendele se pot distribui in anul urmator realizarii profitului, dupa incheierea situatiilor financiare, in ianuarie. Dividendele pot fi incasate efectiv dupa depunerea bilantului.

Din aceasta cauza, unii dintre oamenii de afaceri se angajeaza in propriile firme, pentru a obtine venituri salariale, pentru a avea si o sursa de venit o data pe luna.

Daca propunerea legislativa va ajunge lege, acesti oameni de afaceri ar putea sa-si diminueze salariul lunar, pentru ca vor putea scoate bani din firma, sub forma dividendelor, mai des decat pana acum.

Avantajul veniturilor din dividende este impozitare mai redusa decat la salarii.

In anul 2017, impozitul pe dividende este de 5%, in timp ce la salariu este de 16%.

De asemenea, la dividende se plateste contributie la sanatate (CASS) de 5,5% in anumite conditii:

  • o persoana fizica datoreaza CASS daca obtine venituri exclusiv din dividende sau daca obtine, in paralel, si venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Pentru veniturile din dividende, CASS se calculeaza la venitul brut in bani sau in natura realizat in cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, fara plafonarea la cinci salarii medii brute lunar. Practic, plafonul a fost in vigoare doar in luna ianuarie 2017. Prin urmare, CASS se va datora in acest an raportat la veniturile obtinute din dividende in 2016.
  • daca aceeasi persoana are concomitent venituri din drepturi de proprietate intelectuala va achita CASS si pentru acestea, dar plafonat pana la suma echivalenta cu cinci salarii medii brute lunare (in 2017, este de 15.700 lei)
  • o persoana care are, pe langa venituri din dividende, si alte tipuri de venituri supuse CASS (salarii si asimilate salariilor, activitati independente, pensii, chirii, arenda, asocierea cu o persoana juridica, activitati agricole, silvicultura si piscicultura) nu va datora, de la 1 februarie 2017, CASS situatie similar celei din 2016.

La salarii, se platesc contributii la asigurarile sociale de stat, 26,3%, pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 15,8% pentru contributia datorata de angajator.

Acestora li se adauga CASS 5,5% pentru contributia individuala si inca 5,2% pentru contributia datorata de angajator.

Sursa startupcafe.ro

Transformarea businessului în ultimul deceniu. Cine sunt noii lideri din economia românească

Din 66 de sectoare mari din economia locală, 39 şi-au schimbat compania lider de piaţă în ultimul deceniu. Veteranii din petrol, auto sau siderurgie – foste companii de stat – sunt de neclintit.

Cameron România, liderul pieţei de echipamente petroliere în 2016, Strabag – cel mai mare constructor local, AbbVie – cea mai mare firmă din piaţa farma, Aramis Invest – cel mai mare producător de mobilă, Deichmann – liderul lanţurilor de retail pe piaţa de încălţăminte sau WoodCo – cel mai mare jucător din brokeraj sunt companii lider de piaţă după cifra de afaceri din 2016, companii care în urmă cu un deceniu nu se regăseau între cei mai mari jucători din economie.

ZF a comparat două ediţii ale Anuarului Cei mai mari jucători din economie, din 2008 şi 2017 (care includ rezultatele financiare ale companiilor din urmă cu un an, respectiv 2007 şi 2016) pentru a vedea ce s-a întâmplat cu liderii de business din urmă cu un deceniu.

66 de pieţe din ediţia anuarului din urmă cu zece ani se regăsesc şi în ediţia din acest an, iar 39 dintre aceste sectoare şi-au schimbat liderul în ultimul deceniu. Mai mult, 12 dintre aceşti lideri sunt companii care în urmă cu zece ani „nu prindeau“ primele cinci sau zece poziţii pe piaţa pe care activează.

Kaufland, liderul incontestabil din comerţul alimentar, cu afaceri de 9,7 mld. lei anul trecut, era abia pe locul cinci în urmă cu un deceniu într-un clasament dominat de grupul german Metro. Expansiunea Kaufland şi politica de discount a reţelei de magazine au schimbat radical poziţiile de forţă pe una dintre cele mai mari pieţe din economia locală. Tot în comerţ Dedeman era abia pe locul cinci în piaţa de bricolaj, iar în aceşti ultimi zece ani şi-a câştigat poziţia de lider de piaţă, dar şi „titlul“ de cel mai mare business antreprenorial românesc. Albalact era pe locul patru în industria laptelui, dar Raul Ciurtin l-a făcut lider de piaţă şi l-a predat apoi francezilor de la Lactalis care nu reuşiseră cu LaDorna să ţintească nici măcar top trei. Köber, Holcim, Ursus, Azomureş sau Catena sunt companii care au crescut în criză şi care au venit puternic din spate pentru a deveni noii lideri ai industriilor lor.

Dintre liderii de nezdruncinat ai economiei locale se remarcă OMV Petrom, ArcelorMittal Galaţi, Automobile Dacia, grupul german Continental, şantierul naval Daewoo Mangalia, producătorul de uleiuri Bunge, liderul industriei de băuturi răcoritoare Coca-Cola HBC România, BCR – cel mai mare jucător din sectorul bancar – sau Orange, liderul de pe piaţa de comunicaţii.

Sursa zf.ro