25 iulie 2017, termenul pentru plata primei tranşe din impozitul pe venit şi din contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile realizate din închirierea camerelor în scop turistic

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi reaminteşte contribuabililor – persoane fizice că, până la data de 25 iulie 2017, au obligaţia să efectueze plata reprezentând prima rată de 50% din impozitul pe veniturile din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, pentru anul 2017, precum şi din contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Definirea veniturilor

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (3) din Legea nr.227/2015, privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.

Cota şi baza de impunere

Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit. Impozitul este final şi se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale de venit.

Contribuabilii care realizează venituri definite la art. 83 alin. (3) au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, iar în cazul în care îşi exprimă această opţiune, au obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii prevăzuţi la art. 83 alin. (4) realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabileşte în sistem real, potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală.

În ce priveşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate (în cotă de 5,5% aplicată asupra bazei lunare de calcul), în decizia de impunere baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri din închirierea camerelor, situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, stabilite pe bază de normă anuală de venit sau care optează pentru determinarea venitului în sistem real, precum şi pentru cei care închiriază în scop turistic, în cursul anului, un număr mai mare de 5 camere de închiriat în locuinţe proprietate personală, menţionaţi la art. 88 alin. (3), se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 iulie inclusiv și 25 noiembrie inclusiv.

Baza lunară de calcul este diferenţa pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la numărul de luni din anul fiscal şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia.

Stabilirea obligaţiilor de plăţi anticipate pe baza deciziei de impunere

Obligaţiile de plată anticipată pentru impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală sunt stabilite de către organul fiscal pe baza declaraţiei privind venitul estimat/normei de venit şi sunt comunicate contribuabilului prin decizia de impunere.

Termenul de plată

Plata impozitului şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează în două rate egale, astfel: 50% până la data de 25 iulie inclusiv şi 50% până la data de 25 noiembrie inclusiv.
Plata impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează pe codul numeric personal al persoanei fizice care realizează aceste venituri la trezoreria unităţii fiscale în a cărei rază teritorială aceasta îşi are domiciliul.

Efectuarea plăţii

Facem menţiunea că plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale se efectuează pe codul numeric personal al contribuabililor – persoane fizice :
– în numerar sau prin intermediul POS-urilor, la trezoreria unităţii fiscale în raza căreia au domiciliul, sau
– prin ordin de plată, în conturile trezoreriei de care aparţine unitatea fiscală în raza căreia au domiciliul, sau
– prin mandat poştal, sau
– prin intermediul www.ghiseul.ro, cu ajutorul cardului bancar, prin Sistemul Naţional Electronic de Plăţi.

Publicarea normei anuale de venit

Norma anuală de venit pe anul 2017 corespunzătoare unei camere de închiriat pentru contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, este publicată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, portalul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi si poate fi accesata aici.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Cei mai mari trei angajatori din România sunt companii de stat. Topul firmelor statului cu cei mai mulţi salariaţi

Primele patru companii din ţara noastră, care au avut cei mai mulţi angajaţi în 2016, fie sunt companii de stat, fie companii care se află sub autoritatea statului. Poşta Română a avut anul trecut cei mai mulţi angajaţi din economie, în ciuda disponibilizărilor din ultimii ani. De altfel, majoritatea companiilor de stat cu cei mai mulţi angajaţi din România au renunţat la oameni şi nu i-au mai înlocuit, arată datele comunicate pentru ECONOMICA.NET de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Cei mai mulţi angajaţi din România lucrează la Compania Naţională Poşta Română, în ciuda disponibilizărilor făcute în ultimii patru ani, rezultă din datele centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) pentru ECONOMICA.NET. Poşta a avut, în medie, peste 24.000 de salariaţi în 2016.

În topul companiilor la care lucrează cei mai mulţi oameni urmează Compania Naţională Căi Ferate SA, Romsilva şi Complexul Energetic Oltenia, în această succesiune, arată datele ONRC, pe care le-am analizat. Toate sunt ori companii de stat, ori companii aflate sub autoritatea statului.

Cum au performat anul trecut companiile la care lucrează cei mai mulţi români 

Poşta Română a avut afaceri nete de 1,1 miliarde lei în 2016, cu 2,39% mai mari decât în 2015, şi a revenit pe profit, în valoare netă de 10,45 milioane lei, după ce în anul 2015 raportase pierdere netă de peste 33 de milioane de lei.

Compania Naţională Căi Ferate SA a încheiat anul 2016 cu afaceri nete de 1,07 miliarde lei, în creştere nesemnificativă faţă de cele din 2015. CN Căi Ferate a avut un profit net de 501,31 milioane lei în 2016, de peste patru ori mai mare decât în 2015.

Romsilva a avut afaceri nete de 1,69 de miliarde lei în 2016, cu 6,45% mai mari decât în 2015, şi un profit net de 210,15 milioane lei, cu 33,84% mai mare decât în 2015.

Complexul Energetic Oltenia a rulat afaceri nete de 2,28 miliarde lei în 2016, cu 15,36% mai mici decât cele din 2015. Compania continuă pe pierderi, dar de peste şase ori mai mici decât în 2015. Concret, CEO a avut pierderi nete de aproape 140 de milioane de lei în 2016.

ECONOMICA.NET vă prezintă clasamentul companiilor de stat şi a celor aflate sub autoritatea statului, care au avut cei mai mulţi salariaţi în 2016, realizat pe baza informaţiilor comunicate pentru publicaţia noastră de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Companiile naţionale cu cei mai mulţi salariaţi în 2016 Număr mediu de salariaţi în anul 2016 Număr mediu de salariaţi în anul 2015 Dinamica numărului de salariaţi în perioada 2016 – 2015
CN Poşta Română 24.240 de angajaţi 24.814 angajaţi în 2015 În scădere cu 574 de salariaţi
CN Căi Ferate SA 22.673 de salariaţi 21.695 de angajaţi În creştere cu 978 de salariaţi
Regia Naţională Romsilva 16.318 angajaţi 16.488 de salariaţi În scădere cu 170 de angajaţi
Complexul Energetic Oltenia SA 14.908 angajaţi 16.349 de salariaţi În scădere cu 1.441 de oameni
CFR Călători SA 12.536 salariaţi 12.514 angajaţi În creştere cu 22 de oameni
Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) SA 10.014 angajaţi 10.274 de angajaţi În scădere cu 260 de oameni
SN CFR Marfă SA 6.250 de angajaţi 6.324 de angajaţi În scădere cu 74 de oameni
SN Romgaz SA 6.102 salariaţi 6.191 de salariaţi În scădere cu 89 de oameni
Complexul Energetic Hunedoara SA 5.793 de salariaţi 6.387 de salariaţi În scădere cu 594 de oameni
SN Transgaz SA 4.665 de angajaţi 4.769 de salariaţi În scădere cu 104 oameni

Sursă tabel: ONRC

Sursă ştire: economica.net

/0 Comentarii/de

Numărul de autovehicule noi și second-hand înmatriculate în primele cinci luni s-a majorat cu 80%

Directorul tehnic al Registrului Auto Român (RAR) susține că numărul de autovehicule introduse în parcul auto din România a crescut cu circa 80%, în primele cinci luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Mult mai important, vârsta medie a acestora s-a majorat la 12 ani şi trei luni, de la 8 ani, în 2016.

„Dacă privim comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în primele cinci luni ale anului 2016, în primele cinci luni ale anului 2017, pe ansamblu, am constatat o creştere cu 80% a numărului de vehicule introduse în parcul naţional. Gradul de motorizare al românilor a crescut cu 80%, ceea ce este o cifră importantă”, a spus Cristian Bucur. Deşi, din nefericire, din declaraţia oficialului RAR s-ar putea înţelege că parcul auto naţional s-a majorat cu 80%, de fapt, acesta vorbeşte despre diferenţa procentuală dintre totalul autovehiculelor noi şi de ocazie înmatriculate în primele cinci luni din 2017 faţă de acelaşi indicator aferent anului 2016. Mai exact, luând în calcul doar autoturismele, dacă în perioada ianuarie – mai 2016 intrau în circlaţie 141.580 de autoturisme, în primele cinci luni din acest an au fost înmatriculate 251.296 de maşini, creşterea find de 77,49%. Prin urmare, gradul de motorizare nu a crescut cu 80%, ci mult mai puţin.

Mult mai important decât creşterea, e adevărat, explozivă, a înmatriculărilor este vechimea maşinilor intrate în circulaţie în acest an. Conform lui Cristian Bucur, numărul de vehicule Euro 4 s-a dublat, iar numărul vehiculelor Euro 2 şi Euro 1 a crescut de două ori şi jumătate.

„Dacă ne referim la vârstă, aceasta a crescut. Dacă anul trecut vârsta (n.n. – a vehiculelor înmatriculate în primele cinci luni) era undeva puţin peste 8 ani, în 2017 vehiculele care au intrat în primele cinci luni au avut o vârstă medie de 12 ani şi trei luni. Starea tehnică a acestora este considerată corespunzătoare la momentul intrări lor în parcul auto, dar depinde de modul în care vor fi întreţinute”, a menţionat oficialul RAR.

Bucur a precizat şi că, deşi starea infrastructurii din România poate grăbi uzura acestor vehicule, deţinătorul este cel care ar trebui să aibă discernământ şi să trimită autovehiculul la service pentru a fi reparat în cazul unui incident din suferit din cauza infrastructurii.

Conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la finele anului trecut, parcul auto naţional din România a depăşit 7 milioane de autovehicule, în creştere cu 6,21% faţă de anul anterior. Din acest total, peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti (circa 18% din total).

De asemenea, în Capitală, majoritatea vehiculelor se încadrau în categoria de vechime 6-10 ani (346.594 unităţi), urmată de cele mai vechi de 11-15 ani (301.648 unităţi) şi de cele cu peste 20 de ani uzură (195.666 unităţi).

Numărul autovehiculelor noi (0-2 ani vechime) era, în Bucureşti, la sfârşitul anului 2016, de 134.322 de unităţi, iar 104.068 dintre acestea făceau parte din categoria „Autoturisme”.

 La nivel naţional, din totalul celor peste 7,01 milioane vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 5,47 de milioane (78%) erau autoturisme, în creştere cu peste 6%, comparativ cu sfârşitul anului 2015, când au fost înregistrate 5,15 milioane de exemplare.

La 31 decembrie 2016, pe drumurile din România circulau 3,036 milioane de vehicule cu motorizare diesel (din care 2,119 milioane de autoturisme), în timp ce 3,586 milioane de maşini aveau motoare pe benzină, din care 3,339 milioane erau autoturisme.

Sursa capital.ro
/0 Comentarii/de

Insolventa firmelor: noile norme UE la procedura transfrontalieră

Procedurile transfrontaliere de insolvență pentru firme, aplicabile în Uniunea Europeană, inclusiv în România,  s-au modificat prin noi norme care au intrat în vigoare de luni.

Noile norme fuseseră propuse de Comisia Europeană în 2012 și adoptate de legiuitorii UE în 2015, a precizat executivul european, într-un comunicat remis StartupCafe.ro .

Potrivit sursei citate, obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvență.

Normele vor permite întreprinderilor să se restructureze și creditorilor să își recupereze banii cu mai mare ușurință, prin garantarea eficacității și eficienței procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanțelor, sustine CE.

Regulamentul se concentrează pe soluționarea conflictelor de competență și de legi în procedurile transfrontaliere de insolvență.
Aceasta asigură, de asemenea, recunoașterea hotărârilor în materie de insolvență în întreaga UE.

Principalele caracteristici ale noilor norme

  • Domeniu de aplicare mai larg: noile norme se aplică unei game mai largi de proceduri naționale de restructurare. Anumite tipuri de proceduri naționale de restructurare moderne și eficiente nu erau reglementate de vechile norme, ceea ce înseamnă că acestea nu puteau fi folosite în litigiile transfrontaliere. Acum va exista posibilitatea de a utiliza procedurile naționale de restructurare moderne pentru salvarea întreprinderilor sau recuperarea sumelor de bani de la debitorii din alte țări ale UE.
  • O mai mare securitate juridică și garanții împotriva „turismului de faliment”: în cazul în care un debitor se mută cu puțin timp înainte de inițierea procedurii de insolvență, instanța va trebui să analizeze cu atenție toate circumstanțele cazului pentru a stabili dacă mutarea este autentică și nu are loc pentru a permite debitorului să profite de norme mai favorabile privind falimentul. Instanța va trebui să verifice dacă debitorul nu acționează ca un „turist în scopul falimentului”.
  • Șanse sporite de a salva o societate: noile norme conduc la evitarea „procedurilor secundare” (proceduri inițiate de instanțe dintr-o altă țară a UE decât cea în care se află sediul social al societății). Acest lucru va facilita restructurarea societăților într-un context transfrontalier. În același timp, normele prevăd, de asemenea, garanții privind interesele creditorilor locali.
  • Proceduri de insolvență ale unui grup de firme: noile norme introduc un cadru privind procedurile de insolvență ale unui grup de societăți. Aceste norme vor spori eficiența procedurilor de insolvență care implică diferiți membri ai unui grup de societăți. La rândul său, acest lucru va spori șansele de salvare a grupului în ansamblul său.
  • Conectarea registrelor de insolvență: până în vara anului 2019 va exista o interconectare la nivelul UE a registrelor naționale electronice de insolvență. Acest lucru va facilita obținerea de informații cu privire la procedurile de insolvență din alte țări ale UE.

În 2012, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a regulamentului din 2000 pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a unora dintre dispozițiile acestuia, în scopul de a perfecționa administrarea efectivă a procedurilor transfrontaliere de insolvență. Propunerea a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene la 20 mai 2015 și intră în vigoare astăzi.

În 2014, Comisia a emis, de asemenea, o recomandare privind restructurarea și cea de a doua șansă. Cu ocazia revizuirii de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării de către statele membre, a devenit evident faptul că normele sunt încă divergente și rămân ineficiente în unele țări.

Acesta este motivul pentru care, în noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus o directivă privind insolvența întreprinderilor, care se axează pe facilitarea restructurării timpurii și pe acordarea unei a doua șanse.

Aceste două instrumente juridice – noul Regulament privind insolvența și propunerea de directivă – vor crea un cadru coerent de sprijinire a creșterii și a întreprinzătorilor.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de