STUDIU: Firmele de construcţii din România sunt prea îndatorate, recuperează greu creanţele şi sunt afectate de scăderea investiţiilor

Companiile de costrucţii din România au terminat anul trecut cu cel mai mare grad de îndatorare din 2008 încoace, au probleme mai mari în recuperarea creanţelor şi au redus investiţiile pe termen lung, în condiţiile în care finanţarea suplimentara nu este orientată pe termen lung, către investiţii, ci către acoperirea nevoilor temporare pe termen scurt, iar evoluţia acestui sector în 2017 este influenţată negativ de lipsa proiectelor de infrastructură, potrivit unui studiu publicat joi de compania de asigurări de credit Coface, potrivit News.ro.

Companiile se confruntă cu creşterea gradului de îndatorare în ultimii ani, de la 73% în 2008, la 86% în 2013, 2014 şi 2015, pâna la 88% în 2016. În plus, datoriile au fost făcute pentru acoperirea nevoilor pe termen scurt, potrivit Coface, scrie News.ro.

”Aspectul problematic nu derivă din creşterea îndatorării în sine, ci din faptul că finanţarea suplimentară nu este orientată pe termen lung, către investiţii, ci către acoperirea nevoilor temporare pe termen scurt, adică pentru creşterea capitalului de lucru pe fondul extinderii duratei de colectare a creanţelor şi finanţării pierderilor din perioada 2010 – 2014 care nu au fost acoperite prin suplimentarea capitalului”, se arată în studiu.

Coface atrage atenţia şi asupra scăderii investţiilor pe termen lung, în condiţiile în care ponderea activelor fixe în total active a scăzut de la 65%, în 2008, la 55% în 2012 şi la 49% în 2016. Mai mult de atât, potrivit studiului, se remarcă un avans al duratei medii de colectare a creanţelor, de la 115 zile (2008), la 215 zile (2013), până la 195 zile în 2016, pe fondul creşterii arieratelor statului în acest sector. Sectorul construcţiilor are şi în 2017 o evoluţie mixtă pentru că, în pofida revenirii sectorului construcţiilor rezidenţiale, per ansamblu evoluţia este influenţată negativ de lipsa proiectelor de infrastructură, consideră directorul de ţară al Coface România, Eugen Anicescu.

”O îmbunătăţire până la finalul anului 2017 este greu de prognozat deoarece orice proiect de infrastructura are nevoie de etapele pregătitoare (fezabilitate, licitaţie, etc), ceea ce prelungeşte orizontul în care va produce impact”, a declarat Eugen Anicescu.

Totodată, anul trecut a fost înregistrată şi o scădere semnificativă pe segmentul reparaţiilor capitale, după un avans în 2015.

”S-a înregistrat o scădere şi pe segmentul reparaţiilor capitale, de -23,5%, după creşterea importantă de 32% din anul 2015 şi se pare ca efectul „Colectiv” şi „teama de cutremure” au trecut foarte repede. Tragem un semnal de alarmă cu privire la avansul nesustenabil al preţurilor construcţiilor rezidenţiale, în creştere cu 9% la finalul primului trimestru al anului curent, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi cu 18% faţă de primul trimestru din 2015”, a declarat directorul de servicii în cadrul Coface România, Iancu Guda.

Potrivit acestuia, factorii care susţin această crestere sunt pur sezonieri şi urmează să dispară în maximum trei ani: finanţare ieftină, care se va scumpi începând cu anul urmator, acumularea unui stoc de cerere nesatisfacută în perioada 2010 – 2015 şi care se revarsă acum în piaţă şi oferta inelastică.

Totodată, Coface remarcă o creştere ”timidă a profitabilităţii generale, la doar 2,5% în 2016, comparativ cu perioada pierderilor înregistrate în 2010 – 2014, dar mult sub nivelul înregistrat inainte de impactul crizei financiare, respectiv 8%, în 2008”.

În plus, deşi în scădere comparativ cu perioada 2007 – 2008, ponderea creditului bancar orientată către acest sector rămâne una dintre cele mai ridicate, respectiv 13,4% la finalul anului 2016, în contextul în care ponderea construcţiilor în formarea Produsului Intern Brut (PIB) a scăzut constant în ultimii ani, de la 10% în anul 2008, la doar 5,8% în 2016. În acest sector, investiţiile statului au scăzut în anul 2016 la doar 2,5% din PIB, nivelul minim din ultimii zece ani, în timp ce primele patru luni ale anului curent au debutat cu un nou nivel minim, respectiv 2,3% din PIB, potrivit Coface.

Pe de alta parte, programul „Prima Casa” prin care guvernul a intervenit în piaţa imobiliară începe să îşi piardă din relevanţă, pretul mediu aferent proprietatilor imobiliare începând să depăşească în multe zone plafonul de finanţare. Garanţiile oferite prin acest program începând cu anul 2009 au reprezentat principalul pilon de sprijin al pieţei imobiliare după prăbuşirea dramatică cauzată de criza financiară. În perioada 2009 – 2016 au fost intermediate aproximativ 200.000 de tranzacţii prin acest program, cu o valoare totală de 31,5 miliarde lei, se arată în studiu.

Totodată, sectorul constructiilor rezidenţiale înregistreaza o revenire accelerată, preţul mediu la nivel naţional pe metru pătrat pentru clădirile rezidenţiale, apartamente vechi si noi, la finalul primului trimestru al anului curent a fost de 1.105 euro/mp, în crestere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi cu +18% faţă de primul trimestru al anului 2015.

”Această revenire este susţinută atât de avansul creditării în condiţii favorabile pe fondul unor dobânzi momentan foarte scăzute, de creşterea venitului mediu cu 16% pe parcursul anului trecut, precum şi de acumularea unei cereri nesatisfăcute în perioada 2010 – 2015, amânarea preferinţei de achiziţie a unui imobil”, se arată în studiu.

Pentru elaborarea acestui studiu au fost luate în considerare toate sectoarele implicate în mod direct în activitatea de construcţii, atât în ceea ce priveşte zona rezidenţială, de infrastructură publică, cât şi întreţinerea recurentă sau activităţile conexe (instalaţii sanitare, electrice, vopsitorie, zugrăveli, montări de geamuri, tâmplărie şi dulgherie etc). Eşantionul cuprinde un număr de 65.445 de companii, aproximativ 10% din totalul firmelor româneşti.

Sursa economica.net

Fonduri nerambursabile 2017: Max. 900.000 Euro pentru mici afaceri cu ciocolată, fructe confiate, băuturi alcoolice

Persoanele fizice autorizate (PFA), societatile cu raspundere limitata (SRL) si alte tipuri de firme pot obtine fonduri nerambursabile de 200.000 de euro – 900.000 de euro pentru investiții în mici afaceri cu fabricuțe și laboratoare de ciocolată, fructe confiate sau bauturi alcoolice, printr-o linie de finantare pentru care a fost publicata o propunere de ghid al solicitantului.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii, a scos în dezbatere publică ghidul solicitantului pentru sumbsasura 4.2a – pomicultură, din cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) 2017. Ghidul rămâne în dezbatere până pe 26 iunie, urmând ca apoi să fie stabilită forma finală și deschis apelul de proiecte. Proiectele se vor depune on-line, pe site-ul oficial afir.info.

Linia de finanțare nerambursabilă cuprinde ajutoare de minimis (opționale) și ajutoare de stat.

 Valoarea maximă a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei GBER 4.2a va fi:

  • pentru microînreprinderi şi firme mici – de 600.000 euro/ proiect și de până la 900.000 de euro pentru proiecte prin care se realizează un lanț alimentar integrat.
  • pentru întreprinderi mijlocii – de la 800.000 de euro pentru finanțarea unui proiect sau, în cazul în care realizează un lanț alimentar integrat, maximum 1.100.000 de euro.
  • pentru firme mari – până la 1.000.000 de euro pentru un proiect de investiții, iar în cazul în care investițiile duc la realizarea unui lanț alimentar integrat, valoarea crește la 1.500.000 de euro.
  • Pentru investiții legate de producerea de băuturi alcoolice din produse agricole/ pomicole vor fi sprijinite doar proiectele realizate de microîntreprinderi și forme asociative (grupuri de producători și cooperative). Sprijinul acordat va fi de 200.000 de euro pentru microîntreprinderi și de 300.000 de euro pentru formele asociative.

Intensitatea sprijinului de la stat variază între 10 și 50%, în funcție de mărimea firmei solicitante, de regiunea de dezvoltare, de natura afacerii și de perioada realizării proiectului. Restul banilor trebuie asigurați de căre solicitant, din resurse proprii, împrumuturi bancare etc. Aceasta înseamnă că, de exemplu, la un ajutor de stat de 600.000 euro, cu intensitate 50%, beneficiarul treuie să asigure în proiect încă 600.000 euro din surse proprii.

In cadrul schemei de minimis (optională) valoarea finanţării nerambursabile va fi de maximum 200.000 euro/proiect. Aici, valoarea  eligibilă  a costurilor generale de proiect va fi:

  • maximum 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care presupun construcții-montaj;
  • maximum 5% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care nu prevăd lucrări de construcții-montaj;

Ce afaceri se vor putea finanța

Prin schema de finanțare GBER trebuie ca proiectul să vizeze procesarea (prelucrarea) materiei prime provenită din sectorul pomicol menţionată în Anexa I la TFUE, iar produsul rezultat din sectorul de activitate economică eligibil propus este un produs neagricol, non- Anexa I .

Potrivit AFIR, se vor putea finanța afaceri cum ar fi:

  • fabricarea produselor din cacao și a ciocolatei
  • fabricarea produselor zaharoase,
  • conservarea în zahăr a fructelor, a nucilor, a cojilor de fructe și a altor părți ale plantelor (fructe confiate),
  • fabricarea dulciurilor sub formă de tablete și pastile,
  • distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice,
  • fabricarea de băuturi alcoolice distilate (lichioruri, de exemplu),
  • fabricarea de băuturi mixte cu alcool distilat,
  • amestecarea alcoolurilor distilate,
  • fabricarea alcoolurilor neutre.

Cine va putea accesa banii nerambursabili- solicitanți eligibili

Potrivit propunrii de ghid, solicitantul se încadrează în una dintre categoriile de beneficiari eligibili:

  • Persoană fizică autorizată (înfiinţată în baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificările și completările ulterioare;
  • Întreprinderi individuale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificările și  completările ulterioare;
  • Întreprinderi familiale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificările și completările ulterioare;
  • Societate în nume colectiv – SNC (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare);
  • Societate în comandită simplă – SCS (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societate în comandită pe acţiuni – SCA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societate pe acţiuni – SA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societate cu răspundere limitată – SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societăți cooperative înfiinţate în baza Legii nr. 1/2005 republicată cu modificările și completările ulterioare, care activează în sectorul pomicol şi deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect;
  • Cooperative agricole constituite în baza legii nr. 566/2004 cu modificările și completările ulterioare, care activează în sectorul pomicol şi deservesc interesele propriilor membri prin investițiile prevăzute în proiect;
  • Grupuri de producători constituit conform Ordonantei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoasterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole, cu completările şi modificările ulterioare care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect

Cheltuieli eligibile GBER 4.2a

Cheltuieli eligibile aferente investițiilor în active  corporale:

  • Construcţia, extindere, modernizarea şi dotarea clădirilor realizate în scopul colectării, condiţionării şi/sau procesării materiei prime provenite din sectorul pomicol menţionată în anexa I la Tratatul de Functionare a Uniunii Europene (TFUE), inclusiv pentru producerea băuturilor alcoolice, rezultatul procesării fiind un produs non-anexa I la TFUE;
  • Construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare-depozitare (materie primă/produse)-sortare-condiționare-procesare-comercializare);
  • infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor, sisteme supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc;
  • unităţi mobile de procesare,
  • pentru respectarea conditiilor de igienă, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: laboratoare, vestiare tip filtru pentru muncitori, spațiu pentru pregătirea și  servirea mesei etc.
  • Achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima plată de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de Achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima plată de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime necesare procesării prevăzute prin proiec.
  • Este permisă achiziționarea utilajelor, instalațiilor, echipamentelor necesare fluxului tehnologic descris în proiect. Vor fi considerate cheltuieli eligibile mijloacele de transport specializate care transportă numai un anumit tip de materii prime/mărfuri adecvate activității descrise în proiect:

– Autoizoterme (prevăzute cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosite pentru transportul mărfurilor alimentare);
– Remorci și semiremorci izoterme cu și fără agregate de frig sau de control al temperaturii;
– Cisterne pentru transport specializat pentru materia prima/produsul finit aferent activitatii din proiect;
– Autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate).

  • Pentru operațiunea de recepţie pot fi eligibile utilaje specializate pentru ridicare, tractare, rulare, manipulare.
  • Achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea    beneficiarului până la ultima plată de mijloace de transport specializate în scopul comercializării produselor din fructe, non – Anexă I la tratatul TFUE  în cadrul lanțurilor scurte;
  • În scopul comercializării în cadrul lanţurilor scurte sunt eligibile doar următoarele mijloace de transport:

– Autoizoterme (prevăzute cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosite pentru transportul mărfurilor alimentare)
– Autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate)
– Remorci și semiremorci izoterme cu și fără agregate de frig sau de control al temperaturii;
– Cisterne pentru transport specializat pentru materia prima/produsul finit aferent activitatii din proiect;
– Rulote și autorulote alimentare.

  • Cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității produselor (ex. laboratoare de analiză) ca și operațiuni secundare valoric legate de investiția inițială finanțată în cadrul aceluiași proiect de investiții.
  • Cheltuieli cu activități de marketing (ex. echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor, magazin la poarta unității, automate).
  • Este considerată cheltuială eligibilă doar leasingul financiar.

Cheltuieli generate de investițiile în active necorporale (categorii de cheltuieli eligibile). Cheltuielile eligibile referitoare la investiţiile iniţiale sau o investiție inițială în favoarea unei noi activități economice în active necorporale, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate, se referă la următoarele:

  • Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;
  • Achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului.
  • Organizarea şi implementarea sistemelor de management aL calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului;
  • Cheltuieli aferente marketing-ului produselor neagricole, în limita a max. 5% din valoarea eligibilă a proiectului, dar nu mai mult de 30.000 euro:

– înființarea unui site – pentru promovarea și comercializarea produselor neagricole
– etichetarea (crearea conceptului);
– creare/achiziționare/înregistrare marcă înregistrată/ brand.

Sursa startupcafe.ro