2016, cel mai slab an din ultimii trei pentru agricultură. Fermierii au produs mai mult, dar banii încasaţi au fost mai puţini

Banii produşi de agricultura României au rămas şi în 2016 sub pragul de 70 de miliarde de lei. S-au înregistrat scăderi în toate cele trei sectoare, respectiv producţia vegetală, animală şi servicii, mai ales ca urmare a scăderii preţurilor pe plan intern şi extern.

Agricultura României continuă să producă tot mai puţini bani, indică cea mai recentă analiză realizată de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în 2016, valoarea producţiei ramurii agricole a ajuns la 68,1 miliarde de lei, cu 0,9% sub nivelul anului anterior şi cu 13% mai puţin decât în 2013, anul record din ultima perioadă de timp.

Pe ramuri agricole, valoarea producţiei vegetale s-a diminuat cu 0,1% faţă de 2015, până la 43,5 miliarde de lei, şi cu 19% faţă de anul record 2013, în timp ce producţia animală a ajuns la 23,8 miliarde de lei, cu 2% mai puţin decât anul anterior şi 0,2% în minus faţă de 2013.

Comparativ cu 2015, valoarea generată de serviciile agricole au scăzut însă cel mai mult (minus 7,6%), până la 794 de milioane de lei, dar a crescut faţă de 2013 când acestea au generat doar 744 de milioane de lei.

Sectorul producþiei vegetale este predominant, deţinând în anul 2016 o pondere de 63,9% din totalul producţiei, faþã de 34,9% cât reprezintã sectorul producţiei animale şi 1,2% serviciile agricole.

De ce au obţinut fermierii mai puţini bani

Scăderea valorii producţiei agricole se mai explică cu precădere prin preţurile mai mici obţinute, având în vedere că 2016 a fost un an agricol bun. Din datele INS, producţia de cereale pentru boabe a fost mai mare decât în anul 2013 şi 2015 şi mai micã decât în anul 2014. Comparativ cu anul 2015, producţia vegetalã a înregistrat creşteri la: cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, fructe şi scãderi la cartofi, sfeclã de zahãr, legume şi struguri.

Mai exact, anul trecut fermierii au pus pe piaţă sau în silozuri 21,7 milioane de tone de cereale pentru boabe, cu 12% mai mult decât în 2015,

Din această cantitate, cel mai mult a fost porumb- 10,7 milioane de tone- cu 19% mai mult decât anul anterior, în timp ce producţia de grâu a atins 8,4 milioane de tone, cu 5,8% în plus faţă de anul anterior.

În ceea ce priveşte producţia agricolă animală, şi aceasta a crescut de la 1,3 milioane de tone greutate în viu la 1,4 milioane de tone, cele mai mari producţii fiind la carnea de pasăre (558 mii tone), carnea de porcine (562.000) şi carne de porc (200.000 de tone).

În schimb, producţia de lapte a scăzut de la 50,5 milioane de hectolitri în 2015 la 49 milioane hl.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Investiţiile străine: regiunile bogate iau caimacul, cele sărace, cu infrastructură proastă, sunt ocolite cu obstinaţie

Investiţiile străine în România s-au orientat în principal spre industria prelucrătoare (31,8% din totalul investiţiilor străine). În funcţie de ţara de origine, principalul investitor străin în România este Olanda (25% din total ISD).

Soldul investiţiilor străine, unul dintre cele mai puternice instru­mente pentru dezvoltare şi pentru care se luptă puternic întreaga lume, atinseseră la 31 decembrie 2016 (ultimele date consolidate ale BNR) 68,4 miliarde de euro.

Repartizarea lor este însă complet dezechilibrată, Bucureştiul atrăgând două treimi din investiţiile străine, precum în proverbul biblic: „Cui are i se va da, iar cui nu are i se va «lua» şi ce are“.

Pe măsură ce PIB-ul reîncepe să crească, investiţiile străine cresc şi ele, 3-3,5 mld. euro anual, dar va mai trece o vreme până să ajungă la 8-9 miliarde de euro anual cât însemnau ele înainte de criză.

Aflate într-o competiţie aprinsă pentru aceste investiţii, ţările din estul Europei şi-au redus masiv taxele spre nemulţumirea bogatelor ţări din vestul Europei care-şi văd uneori investiţiile plecând, dar care nu pot impiedica dumpingul fiscal.

Cu o cotă unică de 16% pe care o practică din 2005, România a atras, până la finalul lui 2016, investiţii străine de 68,4 de miliarde de euro. Dar infrastructura defi­ci­ta­ră o dezavantajează în comparaţie cu Polo­nia sau Ungaria, de pildă, care au investit zeci de miliarde de euro în infrastructură, în vreme ce România nu are, de 27 de ani de la revoluţie, nicio autostradă care să tra­verseze ţara şi să „spargă“ munţii. În aces­te condiţii, investiţiile străine vin în zonele în care infrastructura este mai bună, iar Bucureştiul bate toate recordurile în aceas­tă privinţă.
Aportul la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiţie străină directă avea, la sfârşitul lui 2015, potrivit datelor BNR, o valoarea de 45 mld. euro (70% din soldul final al ISD-urilor), în vreme creditul net primit de aceste companii de la companiile-mamă a fost, la finalul perioadei menţionate, de 19,3 mld. euro (30% din total ISD-urilor).

Investiţiile străine în România s-au orientat în principal spre industria prelucrătoare (31,8% din soldul total al investiţiilor străine).

În funcţie de ţara de origine, principalul investitor străin în România la nivelul lui 2015 este Olanda (25% din total ISD), urmată de Austria (14,2%), Germania (12,4%), Cipru (6,9%) şi Franţa (6,7%).

Trebuie spus că Olanda este în frunte pentru că acolo sunt înregistrate unele dintre cele mai importante companii străine care activează pe piaţa locală, deşi nu sunt deţinute de acţionari olandezi. Între acestea: RCS/RDS, Mega Image, Enel, Coca-Cola, Oracle, Toyota, UPC, Lukoil, GDF Suez Energy, Vodafone, Ford, JT International, Samsung, Continental Automotive, Arctic sau Alro.

Din punctul de vedere al orientării teritoriale a ISD-urilor, Bucureşti-Ilfov este în mod masiv preferată de inves­ti­tori. Bucureşti – Ilfov primeşte 59,3% din in­ves­tiţiile străine. Regiunea Centru a primit 9% pâ­nă la finalul lui 2015. Regiunea Vest 8,1%, Sud-Mun­tenia 7,2% şi regiunea Nord-Vest 5,9%. Mol­dova cea săracă (regi­unea Nord-Est) este pe ultimul loc, cu 2,6% din investiţiile stră­ine, în vreme ce o altă regiune săracă – Ol­tenia – a primit doar 3,4% din totalul investiţilor străine.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Primarul Toma și-a prezentat azi, pe stradă, bilanțul primului an de mandat. Iată realizările cu care se laudă și obiectivele până la finalul anului

Astăzi, primarul Toma a împlinit un an din momentul în care a pășit pentru prima dat în biroul din Palatul Comunal.

Cu acest prilej și-a prezentat bilanțul celor 365 de zile de mandat.

S-a preferat o locație originală, strada Viilor, cu carosabilul și trotuarul asfaltate pentru prima dată.

Cu acest prilej, primarul a publicat o revistă color de 16 pagini unde au fost sintetizate principalele realizări, dar și obiectivele până la sfârșitul acestui an pe mai multe domenii: infrastructură, educație, social și cultural, sport și agrement și fonduri europene.

Toma a stat aproape o jumătate de oră în fața jurnaliștilor, a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, dar și localnicilor care s-au strâns curioși și au spart în cele din urmă conferința de presă.

Mai jos cele mai importante trei pagini ale bilanțului, cele referitoare la infrastructură, unde se face referire la asfaltări de străzi, parcări, semafoare, sensuri giratorii, toalete ecologice, platforme de gunoi îngropate, ecarisaj și locuri de joacă. Cele care s-au făcut și cele care se vor face până la finele anului.

 Sursa buzoienii.ro

 

/0 Comentarii/de