Iată ce drumuri județene se vor asfalta în perioada următoare. Promisiuni de la Neagu

După sectorul Buzău – Maxenu – Smeeni – Brădeanu, asfaltat ca la carte și după cel de pe raza comunei Chiojdu, astăzi Emanoil Neagu, șeful CJ Buzău a anunțat care vor fi viitoarele drumuri județene pe care se va interveni pentru modernizare. E vorba, în principal, despre drumurile din sudul județului, care au cele mai mari probleme. 

„Vom ajunge, în perioada următoare, până la Scutelnici, Glodeanu Siliștea, Glodeanu Sărat și Amaru. De asemenea, vom continua lucrările cu reabilitarea DJ care face legătura între comuna Rușețu și Padina. Știu că sunt probleme pe mai multe drumuri județene, dar vreau să fac un apel către locuitorii județului Buzău să înțeleagă faptul că numai cu răbdare vom îmbunătăți infrastructura rutieră a județului Buzău. Vreau să mulțumesc consilierilor județeni, indiferent de culoarea politică, pentru că au înțeles și au fost de acord să executăm aceste lucrări”.

Solicitări mari sunt de la buzoieni și pentru asfaltarea DJ203 K pe sectorul de la Mărăcineni până la Lopătari. Din informațiile furnizate în zilele următoare ar urma să fie anunțată firma câștigătoare care va face asfaltarea pe tronsonul dintre Mărăcineni – Podu Muncii. Finanțarea este asigurată de guvern prin PNDL.

Sursa buzoienii.ro

/0 Comentarii/de

În curând încep asfaltările! Peste 50 de străzi vizate plus Bariera Ploiești! Primarul Toma a anunțat azi noutățile!

La începutul anului, primarul Constantin Toma a promis că în 2017 vor fi asfaltate toate cele 54 de străzi de pământ din municipiul Buzău:

„E obiectivul meu principal ca la sfârșitul anului să nu mai avem în oraș străzi de pământ”.

Banii, peste 94 de miliarde de lei vechi, sunt în contul Primăriei. Dezideratul primarului a făcut ieri un important pas înainte:

„Sunt deja pe SEAP cele 5 loturi care cuprind 43 de străzi de pământ din municipiu. Deci, aproape nouă străzi pentru fiecare lot. Firmele de asfaltări pot deja aplica pentru a câștiga licitația. Am impus condiția ca lucrările să înceapă imediat pentru fiecare lot, chiar dacă se va întâmpla ca o singură firmă mare să câștige toate cele cinci loturi. Singurul lucru de care mă tem e să nu existe contestații, caz în care promisiunea mea ar putea să nu se realizeze. Sunt numai 43 de străzi, întrucât celelalte 6-7 le-am lăsat firmei noastre, Urbis Serv. Cel mai important e că avem bani pentru toate aceste străzi, peste 2 milioane de euro ”, a anunțat azi primarul Constantin Toma.

134 de miliarde și pentru modernizarea zonei Bariera Ploiești

De asemenea, a fost trimisă la SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) documentația și pentru modernizarea întregii zone denumite Bariera Ploiești. Vor fi lucrări ample (asfaltare, iluminat public cu leduri, spații verzi, cabluri subterane, trei sensuri giratorii) astfel ca această poartă de intrare în oraș să fie una la nivel european. Zona Unirii Sud va cunoaște o amplă dezvoltare după ce în acest an sunt programate aici și inaugurările unor supermarketuri Kaufland și Lidl. Peste câteva zile, după avizarea documentelor, firmele vor putea consulta actele și depune ofertele. Este cea mai importantă lucrare de investiții din ultimii zece ani ei Primăriei Buzău. Nu mai puțin de 134 de miliarde de lei au fost alocați acestui proiect.

Sursa buzoienii.ro

/0 Comentarii/de

Noi cheltuieli pentru firme: Analiza de risc la securitate si amenzi de pana la 20.000 RON. Patron revoltat: Le mai dam o chiftea ofiterilor iesiti la pensie

Toate firmele din Romania, inclusiv cele infiintate inainte de 16 iunie 2012, ar urma sa fie obligate sa-si asigure paza si in plus sa-si faca si o analiza de risc la securitate, contra cost, printr-o hotarare de guvern care va intra in vigoare de la 1 iulie 2017 – atrage atentia principala organizatie a patronilor cu afaceri mici si mijlocii din Romania. Depistate  fara analiza de risc, firmele ar risca sa plateasca amenzi de 10.000 – 20.000 de lei. Consiliul National al IMM-urilor cere Guvernului sa aborge hotararea privind normele de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, micii patroni acuzand totodata ca fostii ofiteri care au firme de specialitate sunt singurii care vor profita de pe urma acestora.

Nota: Juristul Consiliului National al IMM a venit cu precizari si clarificari dupa comunicatul organizatiei patronale.

Antreprenorii IMM sunt nemultumiti de Hotararea de guvern 301/2012, privind normele de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Aceste norme sunt deja invigoare de aproape 5 ani pentru firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012.

In schimb, pentru societatile care erau infiintate pana in 16 iunie 2012 intrarea in vigoare a obligatiilor s-a prorogat mai intai pana in 1 ianuarie 2015, iar aproi a fost prorogata din nou de guvernele de pana acum, la cererea antreprenorilor cu firme mici. Pana in acest moment, insa, nu a mai fost decisa nicio prorogare, iar legea si normele sale de aplicare urmeaza se se aplice de la 1 iulie 2017 si pentru firmele mai vechi de 16 iunie 2012, dupa cum a precizat pentru StartupCafe juristul Dan Vieru, de la Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania  se plang ca de la 1 iulie 2017 practic toate firmele din tara  (inclusiv cele infiinate inainte de 16 iunie 2012) vor fi obligate sa cumpere servicii de analiza de risc de securitate, despre care spun ca ar putea ajunge si la mii de euro. Patronii IMM se tem ca legea si normele li se vor aplica inclusiv firmelor care nu desfasoara activitate la sediul social, cum sunt cele de consultanta, care au activitate la sediul clientului.

„Se aplica tuturor firmelor, indiferent daca ai sau nu activitate la sediul social. Daca esti firma de consultanta si ai activitate la sediul clientului,  daca ai sediul social acasa sau intr-un hub, trebuie sa-ti faci analiza de risc la securitate. Si asta chiar daca si-a facut si hubul acela sau mall-ul in care ai magazinul„, a spus, intr-o conferinta, Florin Jianu (foto), reprezentant al Consiliului IMM, fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

La randul sau, liderul organizatiei patronale IMM de la Galati membra a Consiliului National IMM, Marian Filimon, a acuzat ca legea si normele de implementare ar avea scopul de a oferi venituri suplimentare ofiterilor din insitutiile de ordine publica din Romania,  iesiti acum la pensie, si care detin sau conduc fie companii de paza, fie firme care se ocupa de certificare sau analize de risc in domeniu.

„Este o bataie de joc inimaginabila, este o gaselnita de a se mai pune inca o taxa. Se vrea sa se dea inca o halca pentru cei care oricum sunt scosi la pensie inainte de vreme din sistemul de ordine publica al statului roman, firmele de paza sunt conduse de fosti ofiteri. Si le mai dau cate o chiftea acum sa se ocupe sa mai faca dosare de analiza de risc. Un astfel de dosar va costa mii de euro si indestulam o astfel de cohorta care nu este multumita nici la pensie” – s-a plans liderul patronal IMM din judetul Galati.

Legea pazei si normele sale de aplicare – Ce pot pati firmele de la 1 iulie 2017

Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată prevede la art. 2 alin. 1 ca „ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice”, dar si „societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990,  indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, sunt obligate să asigure paza acestora”.

Normele metodologice de aplicare a acestei legi, emise de guvern in anul 2012 mai adauga ceva. Potrivit patronatului IMM, HG 301/2012 prevede la art. 2 alin. 1 că „adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică”.

Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul de interne, care se publică în Monitorul Oficial.

Astfel, patronii IMM accepta ca firmele romanesti  (reglementate de Legea nr. 31/1990) sa isi asigure paza bunurilor ori valorilor deținute cu orice titlu, conform Legii nr. 333/2003. In schimb ei reclama ca normele de aplicare le impun in plus sa-si si elaboreze analiza de risc la securitate fizică, cheltuieli suplimentare cu care nu sunt de acord.

Din analiza HG nr.877/2014 şi HG nr. 1002/2015 reise că doar unitățile înființate pana la data  de 16 iunie 2012 NU au in prezent, pana pe 1 iulie 2017, obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică.

„Rezultă că untatile infiintate dupa 16 iunie 2012 au obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică  (potrivit art. 4 alin. 1 lit. d din HG nr. 301/2012, constituie contravenţie încălcarea prevederilor referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei)” – reclama patronii IMM.

In aceste conditii, CNIPMMR cere Guvernului sa aborge HG nr. 301/2012 privind aprobarea normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată.

Astfel , ar trebui aborgata implicit si Instrucțiunea nr. 9/2013 a ministrului afacerilor interne privind elaborarea analizei de risc, având ca efect eliminarea obligativităţii realizării analizei de risc la securitate fizică  de către toti agentii economici.

In schimb, firmele care intra sub incidenta legii ar ramane mai departe sa fie obligate să asigure paza bunurilor şi valorilor deţinute, conform Legii nr. 333/2004. Micii patroni ar fi totusi multumiti ca nu s-ar mai impune concret anumite masuri de securitate, nivelul acestora ramanand practic la latitudinea sau posibiliatile lor (alarme, sisteme antiefractie etc.).

Analiza de risc la securitate si aplicarea ei

Dan Vieru, juristul Consiliului IMM-urilor, a venit astfel cu precizari si clarificari la comunicatul initial al organizatiei patronale, la solicitarea StartupCafe.ro.

El a aratat astfel ca de aproape 5 ani firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 au obligatia de a-si face analiza de risc la securitate, contractand servicii specifice ale unor experti evaluatori in domeniu (persoane fizice autorizate, firme). Politia este autoritatea care ar trebui sa verifice firele care si-au facut analiza de risc la securitate.

Hotararea de Guvern 301/2012, care a introdus aceasta analiza de risc, nu s-a aplicat efectiv, mai ales ca urmare a lipsei de experti evaluatori in domeniu. Obligatia ramane insa in vigoare pentru firmele infiintate dupa 16 iunie 2012 si, de la 1 iulie 2017, se extinde si la firmele infiintate pana in 16 iunie 2012, din cate explica Vieru.

NOTA: Din comuncatul initial al CNIPMMR reiesea ca doar firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 vor avea obligatia de a-si face analiza la risc de securitate, insa aceasta obligatie va fi valabila pentru TOATE firmele, de la 1 iulie 2017, conform explicatiilor juristului Consiliului.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

De la poarta fabricii la raft. Scumpirile alimentelor sunt atenuate de magazine, dar ieftinirile nu se transmit deloc în preţul final

În România, scumpirile alimentelor la poarta fabricii se reflectă mai puţin în preţul de la raft. Spre exemplu, la fiecare leu pus în plus de producător, clientul scoate din buzunare cu aproximativ 70 de bani mai mult. Însă ieftinirile operate de producători nu se reflectă aproape deloc în preţul final din magazine.

De la fermă pe masa consumatorului, produsele alimentare trec prin mai multe „mâini” care îşi iau anumite cote din preţul final al produsului. Până acum, nimeni nu a ştiut pe baza datelor statistice care verigă din lanţul alimentar câştigă mai mult din produsele care sunt puse pe piaţă. Recent însă, Eurostat a lansat un studiu experimental, aflat încă în faza de cercetare şi dezvoltare, care încearcă să identifice în ce măsură pe anumite categorii de produse creşterile sau descreşterile de costuri sunt transmise de la o veriga la alta.

Ce se întâmplă cu preţurile în România

Conform ultimelor date disponibile (aprilie 2017), preţurile de producător la alimente sunt în creştere abruptă (plus 4,5% faţă de perioada similară a lui 2016) după ce în ianuarie se aflau la 0,9% peste nivelul anului anterior. Lanţul alimentar a înghiţit însă mare parte din această creştere, astfel că, pe raft, clienţii au resimţit un plus de numai 2,4% în aprilie 2017 faţă de aprilie 2016. În ianuarie, consumatorii plăteau cu 1,1% mai mult decât anul anterior, în condiţiile în care până în iunie 2016 preţurile la raft s-au diminuat faţă de perioada similară a lui 2015.

Cât despre preţul produselor agricole de bază, prima verigă a lanţului alimentar, datele Eurostat se opresc la decembrie 2016 când se raportase o diminuare a acestora cu 7,7% faţă de anul anterior. În calculul preţului intră însă şi alte elemente precum costul energiei, a forţei de muncă sau a transportului.

Preţ la producător vs preţ la raft. Cum se propagă scumpirea

Din calculele Eurostat, în cazul României, procentul în care modificarea preţurilor de producător se transmite în preţul de raft este de 68,6%. Altfel spus, dacă un produs alimentar se scumpeşte din diferite motive la producător cu 10%, la raft el se va scumpi cu 6,86%. Sunt ţări precum Croaţia în care scumpirea de la poarta fabricii se resimte în preţul final aproape în totalitate (97,1%), dar şi state în care scumpirile finale sunt oprite în mare măsură de jucătorii de pe lanţul alimentar, cum este cazul Italiei (10%).

În ceea ce priveşte viteza cu care o majorare de preţ se propagă de la o etapă la alta pe lanţul alimentar, în cazul României procentul modificării prețurilor de producător transmis instantaneu (în decurs de maximum 1 lună) prețurilor de consum este de 37,4%, în condiţiile în care sunt state precum Finlanda unde procentul este de 74,6%, dar şi ţări precum Irlanda cu 16,3%.

Doar scumpirile afectează clientul. Nu şi ieftinirile

În cazul României, din datele Eurostat, se poate constata şi o discrepanţă în ceea ce priveşte procentul în care se propagă creşterile şi procentul în care se propagă scăderile. Mai exact, procentajul creşterii prețurilor la producător transmis prețurilor de consum este de 87,9%, în timp ce în cazul unor diminunări de preţ, acest procent este zero.

„Asimetria transmiterii prețurilor indică în ce măsură creșterile și scăderile prețurilor sunt transmise în mod diferit (în ceea ce privește amploarea și viteza) de la o etapă din lanțul de aprovizionare la următoarea. În cazul în care creșterile de prețuri sunt transmise într-o mai mare măsură decât scăderile de prețuri, există o asimetrie pozitivă. În cazul în care scăderile de prețuri sunt transmise într-o mai mare măsură decât creșterile de prețuri, există o asimetrie negativă”, explică specialiştii Eurostat.

Situaţia din România este astfel similară cu cea din Regatul Unit unde doar creşterea se reflectă în preţul final (96%), dar complet diferită de Turcia, singura ţară unde scăderea se vede la raft în proporţie de 100%.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de