De la 1 iulie, cei care construiesc sau fac modificări clădirilor trebuie să deţină autorizaţia de securitate la incendiu

Peste 3.000 de incendii la case şi anexe au fost înregistrate anul trecut la nivel naţional, potrivit datelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Persoanele care realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente trebuie să obţină autorizaţia de securitate la incendiu până la sfârşitul acestei luni. Legea se aplică persoanelor juridice care construiesc noi clădiri sau celor care fac modificări ale spaţiilor comerciale.

Solicitarile de emitere autorizaţiilor au crescut cu 49% la nivel național în 2016 față de anul precedent, potrivit datelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă prezentate în cadrul unui seminar pe tema „Securitatea la incendiu în România – Gestionarea riscurilor aferente” organizat de casa de avocatură PeliFilip în parteneriat cu Gleeds România.

La nivelul Bucureştiului şi judeţului Ilfov, din numărul documentaţiilor depuse anul trecut pentru obţinerea autorizaţiilor se securitate la incendiu, peste 50% au fost respinse, mai arată datele ISU.

De asemenea, anul trecut au fost înregistrate 3.027 de incendii pe partea de locuinţe şi anexe, în creştere cu 7% faţă de 2015, atunci când au fost 2.825 de incendii. În total şi la nivel naţional, în 2016 au fost 27.804 incendii.

„Cazurile tragice puternic mediatizate din ultima perioadă, fie că vorbim de cele de pe plan local sau cele internaționale demonstrează importanța pe care trebuie să o acordăm măsurilor de securitate la incendiu pentru a preveni situații asemănătoare pe viitor”, spune Oana Bădărău, coordonatorul departamentul de imobiliare din cadrul casei de avocatura Peli Filip.

Amenzi usturătoare pentru lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu

Până la 30 iunie 2017, construcţiile şi amenajările care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu sunt obligate să obţină acest document, potrivit Legii nr. 33/2016 privind aprobarea OUG nr. 52/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind prorogarea acestui termen pana la data de 30 septembrie 2017 iar legea se află în curs de promulgare.

Obligaţia obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu revine beneficiarului investiţiei ori persoanei fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente. Odată cu expirarea termenului de grație, contravenția de funcţionare a construcţiilor în lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu se sancționează conform Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Lipsa avizului/ autorizației sau nerespectarea cerințelor acestora poate duce la o amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei (poate ajunge până la 100.000 lei) şi, în unele cazuri, poate avea drept consecință chiar oprirea funcționării.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Cum se comportă angajaţii români când vor să obţină salarii mai mari – studiu

Deși 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local – un procent mult mai mic decât media europeană, de 64% -, circa 15% dintre ei spun că ar acționa imoral, non-etic ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare, arată un studiu EY.

Cei 15% dintre angajaţii chestionaţi arată că ar ignora comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor și colaboratorilor, să furnizeze informații false echipei de management și/sau să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare și control ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare, potrvit studiuliu citat.

Condamnarea în instanță este factorul principal care ar putea împiedica frauda și corupția, sunt de părere 82% dintre reprezentanții companiilor românești sondate în cadrul studiului EY EMEIA Fraud Survey, privind practicile legate de corupție din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA).

Studiul arată că puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor lor: doar 3% dintre respondenții români spun că ar transmite informații false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajații intervievați spun că ar fi dispuși să dea mită într-o situație de care depinde supraviețuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din piețele dezvoltate (11%).

„Companiile activează într-un mediu de business din ce în ce mai impredictibil. Nemulţumirile generale legate de efectele globalizării, instabilitatea politică şi creşterea economică încetinită chiar şi pe pieţele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, ţintele de performanță ale acestora rămân ambiţioase și sunt nevoite să se reinventeze constant.

În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, aşa cum şi oportunităţile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-şi creeze mecanisme complexe şi eficiente pentru a preîntâmpina şi a combate frauda”, declară Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.

Românii nu sunt foarte optimiști în privința îmbunătățirii standardelor etice din mediul de afaceri. Doar 31% dintre respondenți cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează.

În ceea ce privește depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajații români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieții private, la fel și monitorizarea telefoanelor (63%), a conversațiilor pe instant messenger (61%) și a conturilor de social media (59%).

Nu puțini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puși în fața unui comportament imoral. 22% spun că au luat în considerare opțiunea și chiar au demisionat (față de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeași companie.

Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia), în ceea ce privește decizia de a demisiona – ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei.

În ceea ce privește raportarea comportamentului non-etic, în ciuda presiunii interne de a menține tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente (după Emiratele Arabe Unite, Egipt și Turcia). Grija pentru siguranța personală este factorul principal care îi determină pe angajații români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupție la serviciu. În jur de 30% dintre ei menționează și grija legată de avansarea în carieră sau de oportunitățile oferite de alte companii.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de