Doar 15,5% din firmele din România au credite bancare. Restul, fie au capitaluri negative, fie trăiesc din credite comerciale

Doar 94.502 de firme aveau credite bancare sau la instituţii financiare nebancare (IFN) în derulare. Celelalte companii trăuiesc din credit furnizor sau credit comercial (amânarea la plată a facturilor) , fie au capitaluri proprii negative şi nu au cum să se califice pentru un împrumut bancar. Chiar dacă solvabilitatea firmelor este constant, economia reală este subfinanţată.

Din peste 608.200 de firme înregistrate în România, doar 94.502 aveau credite bancare sau la instituţii financiare nebancare (IFN) în derulare, potrivit Raportului de stabilitate financiară publicat de BNR. Adică doar 15,5% din firme se califică pentru accesarea unui credit, din care la bănci doar 11,2%.

Solvabilitatea firmelor s-a menţinut relativ constantă.

„Indicatorul de pârghie (calculat ca raport între datorii și capitaluri) a înregistrat o valoare de 1,6. Astfel, structura pasivului a rămas similară celor din exerciţiile financiare precedente, finanţarea activităţii firmelor fiind realizată preponderent prin intermediul datoriilor. Ponderea capitalurilor proprii totale şi cea a capitalului social subscris vărsat au rămas relativ constante la finalul primului semestru al anului 2016, comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent (la 38 la sută, respectiv la 16 la sută)”, precizează Raportul de stabilitate financiară.

Ca domenii de activitate, cele mai bune evoluţii au fost marcate în 2016 de către IMM-urile care activează în sectorul comerţ şi agricultură, pe fondul avansului consumului intern și al unui an agricol bun. La polul opus, industria extractivă a înregistrat cea mai mare scădere a profitului net (peste 30 la sută), fiind urmată de sectorul utilităților, respectiv de industria prelucrătoare.

Evoluțiile la nivelul industriei extractive, respectiv sectorului utilităţi pot fi explicate de reducerea prețului materiilor prime și a energiei în primele luni ale anului 2016, în timp ce, în cazul industriei prelucrătoare, factorul principal de influenţă a fost reprezentat de costurile salariale în creştere (care au crescut cu 11,6 la sută în perioada iunie 2015 – iunie 2016 față de 4,1 la sută în cazul celorlalte tipuri de cheltuieli).

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Legea „51% produse româneşti în hypermarket” reintră în Parlament

Legea comerțului alimentar, cea care prevede prezenta a cel puțin 51% produse românești pe raft și pentru care împotriva României s-a declanșat procedura de infringement, intra din nou în Parlament. Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților cu asociațiile de producători și retaileri vor purta miercuri dezbateri generale.

Dezbaterile despre legea privind 51% produse românești pe rafturile hypermarketurilor (Legea 150/2016 n.red) vor fi reluate miercuri, 7 iunie, în cadrul Comisiei pentru Agricultură din cadrul Camerei Deputaților, se arată pe ordinea de zi a instituției. Este pentru prima dată din februarie anul acesta când acesată lege intră oficial pe ordinea de zi a Camerei, de când Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pe motiv că normele naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare contravin legislației UE.

Dezbaterile la care vor participa, confom anunțului, atât reprezentanți ai Ministerului, ANSVSA, cât și ai asociaților de producători agricoli și rețele comerciale, au loc înainte de data limită până la care România poate trimite un răspuns Comisiei pentru a argumenta de ce este nevoie ca 51% dintre produsele de bază de pe raft să provină de pe lanțul alimentar scurt, așa cum prevede legea 150/2016. Aceasta în condițiile în care, după cum a scris ECONOMICA.NET, România a solicitat Bruxelles-ului amânarea cu două luni a perioadei până la care poate să trimită un răspuns la scrisoarea de punere în întârziere, până la 16 iunie.

Ce se discută în Parlament

Oficial, pe 7 iunie, în Parlament se va discuta pe marginea a doua proiecte de acte normative introduse în circuitul legislativ anul trecut. Primul, inițiat de 10 senatori PNL, prevede ca principală schimbare a legii limitarea valorii serviciilor, dioscounturilor și oricăror alte obligații cerute de către comercianți producătorilor români de alimente la 5% din valoarea mărfurilor comercializate. De asemenea, o altă prevedere a proiectului menționeză că retailerii sunt obligați ca, pentru produse lactate, carne și produse din carne, fructe, legume, panificație, patiserie, cofetărie fabricate de producători din România, să asigure spații de expunere și vânzare  de cel puțin 50% din suprafața existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. Proiectul a fost respins de către Senat și a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru industrii, dar favorabil din partea Comisiei juridice.

Al doilea proiect, o propunere a deputatului Ioan Cristina, și ea respinsă anul trecut de către Senat, prevede, de asemenea, discounturi de cel mult 5% din valoarea mărfii comercializate și un procent de 50% de pe raft pentru producătorii autohtoni.

Atât ministrul Agriculturii, Petre Daea, cât și oficiali ai parlamentului au declarat însă în repetate rânduri că vor să mențină prevederea referitoare la 51% produse românești pe raftul marilor magazine. De asemenea,din informațiile profit.ro, Parlamentul a elaborat o variantă potrivit căreia procentul de 51% se va menține,  „produs românesc” va fi înlocuit cu „produs autohton”, iar produsele locale vor trebui să provină dintr-un „parteneriat direct”, din care sunt excluși intermediarii. Totodată, furnizorii vor fi taxați pentru o serie de servicii ale marilor comercianți.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de