O româncă cu 20 de ani de experienţă în cadrul Ursus are pe mână fabricile cu cele mai mari vânzări de bere din România

Corina Hopulele, director de fabricare bere şi de calitate în cadrul Ursus Breweries, activează în industria berii de 20 de ani. Toţi aceşti ani i-a petrecut în cadrul Ursus Breweries, liderul pieţei de bere cu vânzări de peste 350 mil. euro anual.

Corina Hopulele coordonează achiziţia de materii prime, procesele de fabricaţie şi analizează calitatea produselor în toate cele trei fabrici ale companiei de la la Timişoara, Braşov şi Buzău, unităţi care produc mărci precum Timişoreana şi Ciucaş, cele mai vândute branduri de bere de pe piaţa locală.

„Am început să lucrez pentru Ursus imediat după ce am terminat facultatea. Între două examene am vizitat o fabrică SAB ( cum se numea acţionarul de la acea vreme a fabricilor de bere), cea de la Piteşti“, povesteşte Corina Hopulele, care şi-a început cariera în industria berii ca inginer stagiar în fabrică.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Top tendinte in recrutare: Tot mai putini candidati. Ce buget au companiile pentru a-si cauta angajati

Peste 85% dintre companii sustin ca este tot mai greu sa gaseasca candidatii potriviti, in timp ce aceia care isi cauta un loc de munca spun ca este foarte greu sa isi gaseasca un job pe masura asteptarilor, arata un studiu realizat de platforma Smartdreamers.

Studiul mai arata ca:

  • 68,47% dintre companii au o pagina de cariere, iar procesul de aplicare dureaza aproximativ 5 minute in aproape 63% dintre cazuri
  • 71,59% dintre candidati folosesc un smartphone sau alt dispozitiv mobil atunci cand cauta un job, insa doar
  • 54,5% aplica de pe un astfel de device
  • 55,8% dintre companii au un buget de recrutare clar stabilit, iar in cazul a 62,9% bugetul este de maximum 1.300 euro

Top tendinte pe piata muncii

Gasirea unor candidati potriviti este principala problema a recrutorilor, iar calitatea aplicarilor se regaseste in topul provocarilor pentru urmatorii 5 ani.

Dintre companiile respondente, 62,16% au un departament de HR format din 1 pana la 3 persoane. Totodata, in cazul a 24,32% dintre companii, departamentul de resurse umane depaseste 6 membri.

Deficit de personal calificat

Este dificil sa gasesti candidatii potriviti in situatia actuala a pietei muncii? Un procent foarte mare, de 85,49%, au raspuns afirmativ la aceasta intrebare.

Ce parere au candidatii? Cat de greu gasesc acestia un job?

Aproape 79% dintre respondenti au spus ca in actuala piata a muncii, isi gasesc cu greu un job adaptat experientei profesionale adunate, potrvit Smartdreamers. Printre motivele care genereaza aceasta situatie, in opinia candidatilor, se numara:

  • pierderea interesului dupa lipsa de feedback din partea companiilor (50,16%),
  • joburi nepotrivite si irelevante primite de la platformele online de recrutare (48,03%)
  • un numar insuficient de joburi adaptate experientei candidatilor (45,57%).

Sunt eficiente canalele clasice de recrutare in gasirea angajatilor?

Din statistica generala, reiese ca 62,16% dintre companii considera ca fiind eficiente canalele clasice de recrutare. In ceea ce priveste aspectul financiar, 74,77% dintre recrutori spun ca firma din care fac parte foloseste eficient si economic aceste mijloace.

32% dintre companii nu au o pagina de cariere.

Procesul de aplicare – criteriul cel mai important pentru candidati

Intr-o proportie de 63% recrutorii afirma ca procesul de creare a unui cont de utilizator si aplicarea la o pozitie nu dureaza mai mult de 5 minute. Restul raspunsurilor se indreapta catre 16% pentru o durata medie de 10 minute, iar 7% afirma ca durata este de aproximativ 15 minute.

Surprinzator, 14% dintre recrutorii companiilor nu stiu exact cat dureaza procesul de aplicare pe propria pagina de cariere.

Tot la capitolul legat de pagina de cariere, realizatorii studiului i-au intrebat pe recrutori ce elemente considera ca ar trebui schimbate pentru a atrage mai multi aplicanti. Un continut atractiv si design-ul paginii au obtinut cele mai mari procente in cadrul raspunsurilor. Alte aspecte luate in calcul de catre recrutori sunt claritatea informatiilor si functionalitatea cat mai simpla in procesul de recrutare.

Candidatii cauta joburi pe mobil, dar aplica de pe PC. Prima intrebare a fost legata de utilizarea unui smartphone/tableta/iPad in cautarea unui job. 71,59% dintre respondenti au raspuns afirmativ si folosesc astfel de device-uri atunci cand cauta un nou loc de munca. Din pacate, cel mai probabil greutatea in procesul de aplicare ii face pe multi dintre cei care utilizeaza dispozitive mobile sa nu aplice de pe aceste device-uri, preferand mai degraba un PC/laptop.

54,05% considera ca brandul de angajator este unul competitiv

La capitolul Employer Branding, procentele celor care considera ca firma din care fac parte este competitiva ca angajator pe piata muncii si al celor care nu cred acest lucru, sunt aproximativ egale. 54,05% au raspuns „Da” la aceasta intrebare, restul considerand ca nu sunt competitivi in ceea ce priveste brandul de angajator.

Care sunt functiile care au nevoie de imbunatatiri pentru ca imaginea companiei sa creasca in fata candidatilor?

Articolele despre companie si testimonialele din partea angajatilor au adunat raspunsurile a 57,41% dintre respondenti. Intr-o masura aproape egala, cei care au raspuns studiului nostru afirma ca elementele vizuale atractive sunt foarte importante (50% dintre raspunsuri). Pe lista functiilor care necesita imbunatatiri se mai numara si o pagina de cariere simpla si eficienta, care sa permita utilizarea facila de catre aplicant.

Cercetarea a fost facuta pe 111 companii si 788 de candidati pentru a identifica perspectiva asupra acestor variabile.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Impozitul din chirii scade cu 16% după introducerea impozitării globale. Ar fi putut scădea cu 37%, dar deducerile au fost limitate

Modul de calcul al impozitului obţinut din închirierea proprietăţilor se va schimba, odată cu intrarea în vigoare a impozitului pe venitul global al gospodăriilor. Impozitul scade, dar ar fi putut scădea şi mai mult, însă deducerea actuală a fost diminuată.

Veniturile obţinute acum de proprietari din cedarea folosinţei bunurilor imobile, deci din închiriere, sunt taxate cu 16%. Codul Fiscal actual stabileşte însă şi o deducere. La articolul 84, alineatul 3 se arată că „venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut”.

Cu alte cuvinte impozitul de 16% se aplică acum pe doar 60% din valoarea chiriei pe care proprietarul o primeşte.

Odată cu intrarea în vigoare a noului impozit pe venitul global al gospodăriilor, se schimbă inclusiv modalitatea de calcul a impozitului obţinute din chirii. Cota generală de impozit va fi de 10% nu 16%, aplicată tuturor veniturilor, deci inclusiv celor obţinute din chirii.

Însă, pentru ca statul să nu piardă foarte mulţi bani, a redus deducerea, de la 40% la 20%. Iată cum sună acum noul aliniat 3:

„Venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut. Determinarea venitului anual se efectuează prin însumarea veniturilor pe baza cursului de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor însumate din perioada de derulare a contractului de închiriere”.

Aşadar, noul impozit de 10% nu se va mai aplica pe 60% din valoarea chiriei încasate, ci pe 80%, situaţie în care valoarea impozitului plătit nu mai scade atât de mult.

Grosier, acum, la o chirie încasată de 1.000 de lei pe lună, impozitul plătit este de 96 de lei. După introducerea impozitului pe venitul global al gospodăriei, impozitul plătit va fi de 80 de lei.

Aşadar, strict pentru veniturile din chirii, impozitul va scădea cu circa 16%, pentru că deducerea a fost diminuată la 20%.

Dacă ea rămânea la nivelul de 40%, impozitul plătit ar fi scăzut la 60 de lei, deci proporietarii ar fi plătit cu 37% mai puţin.

Noul impozit global pe veniturile gospodăriilor va fi plătit în anul 2019 pentru veniturile obţinute în anul 2018, dacă actualul calendar de implementare anunţat de autorităţi va fi repectat.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Proiect de hotărâre: Comercianţii şi instituţiile publice, OBLIGATE să accepte plata cu cardul

Ministerul Finanţelor a publicat un proiect de hotărâre privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea plăţii cu cardul la firmele care au o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro.

Obligativitatea acceptării plăţii cu cardul vizează atât firmele private, cât şi operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile publice care încasează impozite si taxe, pragul cifrei de afaceri al acestora fiind micşorat de la 100.000 de euro la 10.000 de euro.

“În momentul în care plăţile se fac prin transfer bancar, posibilitatea de a frauda bugetul este din ce în ce mai mica. Este vizată combaterea micii evaziuni. În special, vor fi afectate afacerile mici, de genul buticului de la scara blocului sau a micilor magazine din mediul rural, care vor fi obligate să accepte plata cu cardul. În mediul rural va fi mai difcil de aplicat, dar toată lumea trebuie să-şi plătească taxele şi impozitele. Probabil că măsura va fi combinată cu introducerea caselor de marcat, conectate direct la ANAF. Însă problema este dacă tehnica ANAF va rezista”,a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul fiscal Adrian Benţa.

În nota de fundamentare se precizează că instituţiile acceptante suportă cheltuielile cu achiziţionarea si instalarea terminalelor de plată.

De asemenea, tot în nota de fundamentare se arată că a fost reglementată posibilitatea acordării unui avans în numerar la terminalele de plată de către operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi si alte obligaţii de plată, precum si de către persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul si au o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro. Avansul în numerar nu poate să depăsească suma de 200 de lei şi se evidenţiază distinct pe bonul fiscal.

Pe de altă parte, comercianţii au posibilitatea de a percepe un comision de maximum 1% din sumă, în cazul acordării avansului în numerar.

Sursa capital.ro

/0 Comentarii/de

Subventii de 250-300 euro pe luna pentru firmele care vor lua ucenici si stagiari

​Firmele care vor incadra la lucru ucenici sau stagiari vor putea primi subventii de 250 de euro, respectiv 300 de euro pe luna, de om, pentru acoperirea salariului, potrivit unui proiect de lege trimis recent de Guvern la Parlament.

Proiectul de lege vizeaza modificarea Legii 279/2005 privind ucenicia la locul de munca si a legii 335/2014 privind efectuarea stagiului de practica pentru absolentii din invatamantul superior.

Proiectul prevede, printre altele:

Angajatorul care incheie un contract de ucenicie, in conditiile prezentei legi, beneficiaza la cerere, pe intreaga perioada de derulare a contracului de ucenicie de o suma in cuantum de 1.125 de lei/luna (250 euro), acordata din bugetul asigurarilor de somaj, in limita fondurilor alocate cu aceasta destinatie. Contractul de ucenicie va putea fi incheiat pe 1 an, 2 ani sau 3 ani.

Aceasta prevedere reprzinta o majorare a subventiei, pentru ca in prezent statul poate acorda angajatorilor doar 300 de lei pe luna (60% din indicatorul social de referinta), suma considerata insuficienta pentru a incuraja agentii economici sa incadreze ucenici.

Prin acest proiecte de lege ar urma sa se faciliteze si acordarea de subventii de 1.350 de lei pe luna (circa 300 de euro pe luna), pentru acoperirea salariilor absolvenilor de facultate, incadrati in programe de stagiu. Stagiile ar urma sa dureze pana la 6 luni, cu subventiile.

Si aici ar veni o majorare substantiala, pentru ca in prezent statul poate acorda subventii din bugetul asigurarilor de somaj de numai 750 de lei pe luna pentru stagiari (150% din indicatorul social de referinta).

Totusi, trebuie tinut cont ca subventiile, fie si majorate, nu acopera nici salariul minim pe economie. In anul 2017, salariul minim brut pe economie este de 1.450 de lei, ceea ce implica pentru firma costuri de 1.783 lei, cu tot cu contributiile sociale pe partea angajatorului. Din anul 2018, Guvernul vrea sa majoreze salariul minim brut pe econoomie la 1.550 de lei pe luna, ceea ce ar insemna costuri totale pentru firma de 1.907 lei, cu taxele actuale.

Banii pentru subventiile majorate ar urma sa fie alocati din fonduri europene, prin Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020, in cadrul initiativei europene Garantia pentru Tineret.

„Prin masurile propuse se urmareste sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) care nu dispun de resurse financiare pentru a angaja si pastra forta de munca calificata. Prin proiectul de act normativ se anticipeaza imbunatatirea calitatii fortei de munca care detine calificari de nivel superior in cadrul IMM-urilor, in conditiile in care foarte multe IMM-ri nu dispun de resurse financiare neceare pentru a salariza forta de munca inalt calificata” – isi justifca Guvernul proiectul de lege.

Executivul roman spune ca este necesara o adaptare a pregatirii si firmarii profesionale la cerintele firmelor, in conditiile in care pana in anul 2020, un procentaj de 20% din noile locuri de munca vor necesita „competente la un nivel mai ridicat”.

La nivelurile actuale ale subventiilor pentru firmele care incadreaza ucenici, in anul 2016 doar 167 de contracte de ucenicie si 55 de cotracte de stagiu au putut fi incheiate, se mai arata in expunerea de motive a proiectului.

Patronii mai au insa de asteptat pana intra in vigoare noile subventii. In primul rand, legea trebuie sa treaca de senat si de Camera Deputatilor, sa fie promulgata de presedinte si publicata in Monitorul Oficial, dupa care Ministerul Muncii trebuie sa implementeze efectiv programul.

Sursa: startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

PREMIERĂ: Consiliul Județean organizează „BUZĂU FEST” | Trei zile de sărbătoare la Buzău și Sărata Monteoru

Buzăul va avea, în premieră, un festival dedicat promovării frumuseților și valorilor sale. Prima ediție a „BUZĂU FEST” va avea loc în perioada 2-4 iunie, activitățile urmând să se desfășoare atât în municipiu, cât și în stațiunea Sărata Monteoru.

Consiliul Județean își propune să organizeze, din această vară, un festival județean dedicat promovării județului Buzău și a oportunităților de turism pe care acesta le oferă. Proiectul de hotărâre privind organizarea primei ediții a festivalului se va afla pe masa consilierilor județeni, în ședința de vineri. Bugetul total alocat organizării evenimentului este de 120.000 de lei.

Conform documentului, festivalul ar urma să se desfășoare în fiecare an, în primul week-end al lunii iunie însă, de la an la an, tematica manifestărilor ar trebui să fie diferită.

Ediția din acest an își propune să readucă în fața buzoienilor evenimente din perioada antică prin organizarea unor tabere și a unor ateliere de creație cu caracter antic, respectiv meșteșuguri tradiționale, tradiții, jocuri romane sau recrearea unor bătălii celebre pentru care vor fi invitate la Buzău trei trupe: Garda Apulum din Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna din Cluj Napoca și Geto Dacii din Moldova din Iași.

Pentru prima seară de festival, organizatorii au programat o paradă cu torțe pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, urmând ca sâmbătă și duminică, la Sărata Monteoru, să fie organizare tabere și ateliere antice de prelucrare a osului, a lemnului, monetărie, întreținere echipamente, bucătărie tradițională, antrenamente soldați și gladiatori.

Și comunele buzoiene își vor putea promova ofertele de turism. În acest sens, mai multe primării s-au înscris deja la eveniment, iar festivalul a fost deja promovat în cadrul târgurilor de turism de la București și Chișinău unde Consiliul Județean a participat anul acesta.

Sursa: reporterbuzoian.ro

/0 Comentarii/de

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă în data de 26 aprilie 2017 de la ora 18:00 la vernisajul expoziției Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești, organizată în Sala Tancred Bănățeanu, str. Monetăriei nr. 3, și deschisă în perioada 26 aprilie – 25 iunie 2017. Intrarea este liberă

În ultimii trei ani între Muzeul Țăranului Român și Geoparcul Ținutul Buzăului s-a înfiripat o relație specială, mijlocită de câțiva specialiști geologi dornici să afle pe lângă povestea pământului spusă de pietre, și povestea oamenilor, așa cum se întrețese ea în istorisirile despre viețile lor ori ale înaintașilor, dar și prin poveștile locurilor în care trăiesc. Ea a fost posibilă printr-un proiect ambițios menit să propulseze zona în rândul siturilor protejate de tip geoparc.

Geoparcul Ținutul Buzăului, situat în zona de nord a județului Buzău, adună 18 comune aflate la intersecția drumurilor vechi care leagă Muntenia, Moldova și Transilvania. Vulcanii noroioși, focul viu, munții de sare, zăcămintele de chihlimbar, tufuri vulcanice, lângă care ne simțim transpuși cu mii de ani în urmă, fosile ori resturi de stânci nisipoase rămase de pe vremea când aici era o mare străveche transformă spațiul pretutindeni, oferind priveliști parcă din alt tărâm.

Buzoienii cunosc și mai păstrează vechile înțelesuri ale fiecărui loc, așa cum le-au aflat de la strămoșii lor. Știu izvoarele bune de băut, ca și izvoarele sărate cele mai potrivite pentru murături. Știu să caute chihlimbarul, pe care îl foloseau pentru a-și ghici soarta. Cunosc plantele bune de leac, ce se culeg în răstimpuri bine știute. Știu rostul ridicării de case pentru tot felul de locatari: case bătrânești din piatră, lemn sau paiantă, case țărănești cu prispe generoase și primitoare, conace boierești spectaculoase, dar și căsuțe de pomană, date de sufletul celor răposați, căsuțe care adăpostesc crucile de pomenire a morților, întâlnite la răscruci, în fața gospodăriilor ori pe câmp. Cunosc locurile rele pe care e bine să le ocolească, mai ales pe înserat sau dimineața, la mijitul zorilor. Și își amintesc povești care prefac locurile din preajma satelor în tărâmuri de basm, populate de balauri, căpcăuni sau uriași.

Expoziția închipuie într-o manieră contemporană priveliștile, rosturile și poveștile din Ținutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace, lucruri folosite în viața de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. Cele mai vechi provin din colecțiile muzeului nostru, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire și împrumutate nouă de colecționarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu și Amelia Papazissu. Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mînzălești – punct muzeal la facerea căruia a participat și o echipă de la Muzeul Național al Țăranului Român. Toate acestea sunt rodul meșteșugului, talentului și pasiunii meșterilor țesători, olari, pietrari, fierari ori tâmplari din Ținutul Buzăului.

Câțiva dintre aceștia vor aduce ceva din specificul meseriei și dragostea lor de frumos și la București, pentru publicul expoziției noastre. Invitați la muzeu, vor susține câteva ateliere, la o dată anunțată ulterior, pentru cei ce vor să afle poveștile spuse de mâinile lor harnice, dar și amintirile depănate despre cei de la care, cu pasiune, au deprins meșteșugul țesutului, încondeiatul ouălor ori șlefuirea chihlimbarului.
Geoparcul Ținutul Buzăului este apreciat deopotrivă prin valorile de patrimoniu natural și cultural, dar și prin oamenii locului. Despre toate acestea vă spunem mai multe prin filme realizate de Digi World în anii 2015-2016 și întâlniri cu specialiști.

Astfel, pe 11 mai vă invităm de la ora 18:00 la o întâlnire cu Alexandru Andrășanu de la Universitatea din București, care ne va povesti despre Geoparcurile Internaționale UNESCO, despre calitățile ce îndreptățesc Ținutul Buzăului să aspire la acest statut și despre șansa acestuia de a deveni sit UNESCO.

În 24 mai, la ora 18:30, în Studioul Horia Bernea, va avea loc proiecția documentarului Focul (35’), realizat de Digi World. Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos și des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viață ale oamenilor de aici, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z, în micul său atelier. După vizionare, producătorii filmului vor fi prezenți în sală, la dispoziția publicului pentru discuții și întrebări.

Pe 10 iunie, la ora 16:30, Ciprian Chiriac din Colți va dezvălui pentru cei interesați secretele șlefuirii chihlimbarului, un meșteșug pe care l-a deprins de la bunicul său.

În aceeași zi, la ora 18:30, în Studiul Horia Bernea, vă invităm la proiecția filmului documentar Lemnul (38’), realizat de Digi World. Filmul este dedicat unei materii care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile de lemn din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, capodopere de arhitectură și de spiritualitate.

Sursa: muzeultaranuluiroman.ro

/0 Comentarii/de

Geoparcul „Ţinutul Buzăului” | Parteneriat între Consiliul Județean și Universitatea București, pentru promovarea frumuseților și a valorilor buzoiene

Frumusețile județului Buzău vor fi conservate, valorificate și promovate așa cum trebuie, grație unui proiect al Consiliului Județean, derulat în parteneriat cu specialiști de la Universitatea din București. Reporter Buzoian prezintă, în premieră, date despre Geoparcul „Ținutul Buzăului”, un areal geografic conceput ca un proiect cu structură de administrare proprie.

Geoparcul „Ținutul Buzăului” a fost iniţiat şi coordonat de Consiliul Judeţean Buzău, în parteneriat cu Universitatea din București, în vederea conservării, promovării şi valorificării elementelor naturale deosebite din zonă, a valorilor de patrimoniu cultural şi istoric, precum şi pentru susţinerea dezvoltării sociale şi economice a comunelor, bazându-se pe principiul dezvoltării durabile.

Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanţă stiinţifică, educaţională, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamântului sau pentru anumite evenimente sau procese geologice.

Un geoparc are limite bine definite, o suprafaţă suficient de mare şi o strategie de dezvoltare teritorială in folosul comunităţilor locale, a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane, astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor, în armonie cu mediul natural.

Localizarea Geoparcului

Geoparcul Ţinutul Buzaului este situat in Regiunea 2, Sud-Est, in partea de N a județului Buzău. Teritoriul propus se află în zona de curbură a Carpaților Orientali, la intersecția drumurilor istorice ce leagă Muntenia, Transilvania și Moldova. Geoparcul cuprinde următoarele comune: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Brăeşti, Chiliile, Cănesti, Colti, Cozieni, Lopatari, Minzalesti, Odăile, Pârscov, Pănătău, Scorţoasa, Săruleşti, Valea Salciei, Vintilă Vodă, totalizând o suprafaţă de 109826 ha și o populație de 52.500 locuitori.

Cronologie

Acest proiect a fost conceput ca o componentă a unei strategii de dezvoltare şi promovare a turismului rural în zona Subcarpaţilor de curbură din Buzău. Activităţile derulate până în prezent au creat baza adaptării la condiţiile din România, dar şi la specificul local, a unui concept de dezvoltare a activităţilor turistice, bazate pe utilizarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural şi a produselor locale: Geoparcul Ţinutul Buzăului (GTB).

În anul 2007, Consiliul Judeţean Buzău, în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti, autorităţile publice şi instituţii locale şi naţionale, au demarat procesul de creare a “Geoparcului Ţinutul Buzăului”, adaptând recomandările UNESCO la condiţiile locale. Proiectul a avut drept obiectiv integrarea nevoilor de conservare şi valorificare a siturilor naturale şi culturale în planurile de promovare şi dezvoltare social-economică, concentrate în jurul activităţilor turistice. Studii interdisciplinare, analize teritoriale, socio-economice şi de turism, au permis selectarea a 18 comunităţi dintr-un total de 36 vizate iniţial, pentru definirea teritoriului GTB.

În anul 2008, pentru susţinerea administrativă a GTB a fost creată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Ţinutul Buzăului”, ai cărei membri fondatori sunt Consiliul Judeţean Buzău şi consiliile locale ale comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Bozioru, Brăeşti, Căneşti, Chiliile, Colţi, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Pîrscov, Pănătău, Săruleşti, Scorţoasa, Valea Salciei, Vintilă-Vodă. Universitatea din București, precum și Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Ţinutul Buzăului”, întreprind demersurile juridice pentru obţinerea statutului oficial de geoparc. În acest scop, consultantul, Universitatea din Bucureşti, prin Centrul Geomedia, a realizat un studiu multidisciplinar (geologic, de mediu, economic, istoric, cultural, arhitectonic, etnologic, sociologic) ale cărui concluzii au stat la baza documentaţiei ştiinţifice necesare pentru dosarul de constituire a geoparcului.

Documentaţia defineşte, în cuprinsul Chartei geoparcului, principalele direcţii de dezvoltare socio-economică ale acestuia, grupate după cum urmează:

  • Axa 1 Ţinutul Buzăului – un teritoriu al solidarităţii sociale;
  • Axa 2 Ţinutul Buzăului – un spaţiu al dezvoltării durabile;
  • Axa 3 Patrimoniul local – suport pentru întărirea identităţii locale.

A început astfel procedura prin care Buzăul sa-si poată depune candidatura pentru a fi acceptat în Reţeaua UNESCO a Geoparcurilor şi în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor (candidatura va fi depusă anul viitor, 2017, conform previziunilor reprezentanților Universității din București – domnul profesor Andrășanu Alexandru).

Pentru susţinerea direcţiilor de acţiune, în anul 2008 a fost implementat proiectul “Ţinuturile României – Ţinutul Buzăului. Patrimoniul cultural şi natural – suport în dezvoltarea durabilă”, derulat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Geologie, Consiliul Judeţean Buzău, Muzeul Judeţean Buzău, Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău, Inspectoratul Şcolar Buzău, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Buzău, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Buzău, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău, cu finanţare oferită de Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional. Printre rezultatele proiectului pot fi menţionate: un parteneriat creat ca pol cultural pentru viitoare proiecte, Harta culturală a Ţinutului Buzăului, o bază de date, pagina web şi forum de discuţii, publicarea a 100 de exemplare ale Ghidului cultural şi turistic, două filme documentare, cursuri de formare pentru 20 persoane, un eveniment interactiv cu expoziţii, ateliere, conferinţe, dezbateri publice.

În anul 2009, direcţiile de acţiune au fost armonizate cu cele din Strategia de Dezvoltare şi Promovare a Turismului şi a Agroturismului în Judeţul Buzău 2010 – 2015 şi cu activităţile propuse de Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Buzău 2007 – 2013 (ambele supuse dezbaterii publice). Geoparcul „Ţinutul Buzălui” a fost demarat în 2007, plecând de la experienţele şi rezultatele Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului”, Centrul Geomedia al Universităţii din Bucureşti a primit oferta Consiliului Judeţean Buzău de a lucra împreună pentru crearea unui geoparc, după care a urmat o muncă de trei ani pentru a defini exact teritoriul şi modul de dezvoltare al acestuia.

Condiţiile minimale de acceptare în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor sunt: studiile care să demonstreze d.p.d.v. ştiinţific valoarea teritoriului, delimitarea exactă a teritoriului, marcarea acestuia cu indicatoare şi panouri informative, înfiinţarea unor puncte de informare şi crearea unei structuri permanente de administrare. Pentru a răspunde unora dintre aceste cerinţe, Consiliul Judeţean Buzău a depus, în cooperare cu ANTREC filiala Buzău (Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural) în data de 28 Octombrie 2010 o cerere de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 – Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, având ca termen de finalizare anul 2015 („Promovarea produsului turistic “Geoparcul Ţinutul Buzăului” – suport pentru utilizarea durabilă a patrimoniului cultural şi natural în sprijinul dezvoltării socio – economice şi întăririi identităţii locale (TURISM-GEOB)). Proiectul se află pe lista de rezervă, fondurile fiind epuizate.

Echipa care coordonează Geoparcul Ținutul Buzăului din Universitatea din București, Geo-Team, a conceput în anul 2014 proiectul GeoSust, pe care l-a aplicat pentru un grant european EEA. În iulie 2014 proiectul a devenit realitate, fiind unul dintre cele 6 proiecte care au câștigat concursul la categoria Mediu. Proiectul GeoSust este în momentul de față cel mai ambițios și complex proiect pentru dezvoltarea unui Geoparc, la nivel internațional. Aduce laolaltă peste 60 de specialiști din 10 instituții, dintre care 4 sunt din Norvegia. Este așadar un proiect internațional, dar mai ales interdisciplinar: specialiștii care își aduc contribuția la dezvoltarea Ținutului Buzăului sunt geologi, chimiști, fizicieni, biologi, antropologi, etnografi, peisagiști, arhitecți, geografi, artiști plastici și specialiști IT și design grafic. Proiectul se desfășoară în perioada iulie 2014 – aprilie 2017 și sperăm să fie primul dintre multele mari proiecte pe care echipa Geoparcului le va implementa.

Începând cu anul 2015, președintele Consiliului Județean Buzău, domnul Petre Emanoil Neagu, a acordat o atenție deosebită acestui proiect, considerat principala oportunitate de promovare a turismului buzoian. Astfel, în anul 2016, Geoparcul Ținutul Buzăului a fost reprezentat la Târgul de turism al României la standul Consiliului Județean Buzău, beneficiind de un interes crescut din partea bucureștenilor, în principal pentru practicarea unui turism de weekend.

Muzeul Timpul Omului este rezultatul unui parteneriat între Echipa Geoparcului, Muzeul Național al Țăranului Român și Primăria Comunei Mînzălești. Lucrul la Muzeul Timpul Omului a început în februarie 2015, iar muzeul a fost inaugurat la 11 iulie 2015. Totul a început cu o întâlnire cu primarii celor 18 comune din teritoriu, unde reprezentanții Geoparcului au expus strategia de dezvoltare pentru Ținutul Buzăului. Printre altele, această strategie presupune realizarea unor mici puncte de interpretare, destinate atât vizitatorilor (care au ocazia de a cunoaște comunităților), cât și localnicilor (care au ocazia de a-și redescoperi rădăcinile și întări identitatea). La scurt timp după întâlnire, reprezentanții Primăriei Mînzălești au luat legătura cu echipa Geoparcului, și astfel s-a închegat o colaborare reușită, în urma căreia au luat naștere o mulțime de proiecte. Primul proiect s-a conturat pe un colț de hârtie, și în numai 6 luni, cu sprijinul financiar al Primăriei Mînzălești și al unui grant EEA câștigat de echipa Geoparcului (GeoSust 22SEE/30.06.2014), cu sprijinul comunității locale, al meșterilor, copiilor și bătrânilor deopotrivă, și cu ajutorul specialiștilor de la Muzeul Național al Țăranului Român, a luat naștere Muzeul Timpul Omului. Muzeul Timpul Omului este un spațiu simbolic, care explorează legătura dintre Pământ și Om, din perspectiva Timpului. Povestea muzeului se derulează pe fundamentul Pietrei, Lutului și Sării, elementele naturale care stau la baza vieții culturale a Mînzăleștenilor. Aici, fiecare obiect este încărcat cu un simbol, astfel încât fiecare țesătură, oală sau crenguță contribuie la povestea muzeului. Forma materială a obiectelor este doar un pretext, care invită călătorul să parcurgă Spațiul și Timpul.

În prezent, s-a format o echipă din cadrul Consiliului Județean Buzău, Universitatea din București, primarii celor 18 comune, în vederea dezvoltării acestui proiect. În acest sens, responsabilii din Consiliul Județean, desemnați pentru promovarea și dezvoltarea Geoparcului Ținutul Buzăului, au organizat o vizită în Geoparcul Țara Hațegului, în vederea realizării unui schimb de experiență cu cei care au participat la conturarea Geoparcului Țara Hațegului.

În perioada următoare, principalele proiecte și direcții de dezvoltare sunt:

  • Amenajarea, cu sprijinul Primăriei Berca, a unui Centru educațional-turistic în localitatea Sătuc, ce va fi inaugurat în anul 2017;
  • În primăvara anului 2017, Consiliul Județean Buzău, în colaborare cu Universitatea din București și cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Ținutul Buzăului”, va organiza Zilele Ținutului Buzăului.

Sursa reporterbuzoian.ro

/0 Comentarii/de

5,4 milioane de euro, ajutor exceptional pentru mici producatori de lapte

Mici producatori de lapte din Romania au la dispozitie ajutoare execptionale in valoare totala de 5,4 milioane de euro, de la Uninea Europeana, potrivit unei hotarari de guvern publicate recet in Moniorul Oficial.

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) mentioneaza marti, intr-un comunicat remis StartupCafe.ro, ca in data de 12 aprilie 2017 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 253, Hotararea nr. 211/2017 privind distribuirea unei sume pentru producatorii de lapte din suma stabilita in anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare exceptionale destinate producatorilor de lapte si fermierilor din alte sectoare de crestere a animalelor.

Ajutorul financiar se acorda producatorilor de lapte, persoane juridice (PJ), persoane fizice (PF), persoane fizice autorizate (PFA), intreprinderi individuale (II), si intreprinderi familiale (IF) care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

  • a. Detin un efectiv de vaci de lapte de minim 3 si maxim 9 capete, pe beneficiar, identificate si inregistrate in Registrul National al Exploatatiilor (RNE) la data depunerii cererii;
  • b. Au livrat/vandut direct minim 4 tone de lapte in perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016;
  • c. Sa detina Registrul Individual al Exploatatiei (RIE) cu cod ANSVSA;
  • d. Produc si livreaza/vand direct lapte la data depunerii cererii.

Producatorii de lapte care detin un efectiv de vaci de lapte mai mic de 3 capete sau mai mare de 9 capete NU beneficiaza de prevederile prezentei hotarari.

Cererile pentru aceasta schema de ajutoare de adaptare exceptionala destinata producatorilor de lapte se depun la Centrele APIA pana la data de 2 mai 2017, inclusiv, insotite de urmatoarele documente (care se prezinta si in original):

  • a. Copie a BI/CI al/a solicitantului persoana fizica;
  • b. Copie a certificatului de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului in cazul persoanelor juridice PJ/PFA/II/IF;
  • c. Copie de pe pasaportul fiecarei vaci de lapte existente in exploatatie la data depunerii cererii;
  • d. Copie de pe prima si ultima pagina din RIE, din care sa rezulte numarul de vaci existente in exploatatie la data depunerii cererii;
  • e. Extras din RNE care atesta numarul de vaci de lapte identificate si inregistrare la data depunerii cererii detaliat pe crotalii;
  • f. Dupa caz copii de pe facturi sau de pe fila din carnetul de comercializare sau copie de pe avizul de insotire a marfii si/sau de pe dispozitia de incasare pentru producatorii care efectueaza vanzarea laptelui prin automate de lapte, prin care sa se ateste livrarea/vanzarea direct a minim 4 tone lapte in perioada 1 aprilie 2015-31 martie 2016;
  • g. Dupa caz:
    • copie de pe cel putin un contract cu un prim-cumparator, incheiat pe o perioada de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii, insotita de copii de pe cel putin o factura sau cel putin o fila din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, datata in anul 2017;
    • copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru vanzarea direct datata in anul 2017;
    • copie de pe cel putin un aviz de insotire a marfii si de pe cel putin o dispozitie de incasare a valorii/documente fiscal aferente laptelui comercializat in anul 2017
    • copie de pe cel putin o factura de vanzare directa a laptelui in anul 2017, prin PFA, II, IF, PJ;
  • h. Dovada cont bancar activ banca/trezorerie.

Platile pentru ajutoarele de adaptare exceptionale destinate producatorilor de lapte si fermierilor din alte sectoare de crestere a animalelor se efectueaza pana la data de 30 iunie 2017.

Suma cuvenita fiecarui producator de lapte se calculeaza de catre A.P.I.A. prin impartirea sumei totale la efectivul eligibil de vaci de lapte.

Anul trecut, APIA acorda 240 euro/beneficiar pentru producatorul care livrase o cantitate de lapte cuprinsa intre 5 tone inclusiv si 20 tone inclusiv sau 12 euro/tona pentru producatorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 20 tone si pana la 200 tone inclusiv.

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

Cine NU va mai plăti impozitul pe venit: medicii, IT-iştii, cercetătorii şi persoanele cu handicap

Impozitul pe venit va scădea de la 16 la 10% pentru oricine realizează venituri, începând din anul 2019 pentru veniturile obţinute în anul 2018, potrivit propunerii de modificare a sistemului de taxare a veniturilor persoanelor fizice prin care se introduce impozitul venitul global anual al gospodăriei.

În draftul prezentat de Ministerul de Finanţe referitor la noul sistem de impozitare, apare şi o categorie de contribuabili scutiţi de la plata impozitului. Este vorba despre persoanele cu handicap, despre IT-iştii care creează softuri, de cei care activează în domeniul cercetării şi, în ultimul rând, despre o categorie mult mai largă, şi anume, medici.

Iată, integral, ce scrie la capitolul “scutiri” în proiectul Finanţelor

Scutiri

Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:

a) activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere;

b) salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3);

c) pensii;

d) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;

2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator. Încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator se face prin ordin**) comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, al ministrului pentru societatea informaţională, al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice şi al ministrului finanţelor publice;

3. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, în condiţiile stabilite prin ordin***) comun al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, al ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

4. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din exercitarea profesiei de medic, în condițiile în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului finațelor publice”.

Intenţia PSD de a anula impozitul pe venit pentru medici a fost anunţată de PSD încă din iarnă.

“În programul nostru, pentru toți medicii impozitul pe venit este zero (…). Medicii din România nu vor mai plăti impozit pe venit, exact ca IT-iștii. Deci, niciun medic din România, indiferent de salarizare, nu va mai plăti impozit pe venit, începând de după alegeri, dacă vom avea voturile necesare să facem majoritatea” spunea preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

În România sunt circa 45.000 de medici.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de