Județele în care numărul navetiștilor spre București s-a triplat în ultimul deceniu

Numărul de navetiști din județele Teleorman, Ialomița, Giurgiu sau Călărași spre București aproape s-a triplat în ultimii 10 ani, potrivit unui studiu realizat recent de Banca Mondială. Locuitorii acestor județe au devenit dependenți de locurile de muncă din capitală.

De altfel, Bucureştiul este oraşul care atrage cel mai mare număr de navetişti din ţară (peste 252.000 de lucrători numai în oraş şi 331.000 dacă se ia în considerare şi zona sa urbană funcţională). În afară de faptul că numai oraşul generează aproximativ 25% din PIB-ul naţional şi peste 1,1 milioane de locuri de muncă, acesta este nucleul zonei cu cea mai mare densitate de populaţie şi de întreprinderi. Zona de captare a capitalei se întinde până la 100 km (de exemplu, până în partea de nord a judeţului Teleorman), în special în zone uşor accesibile, cu dezvoltare economică precară. Salariul mediu lunar net în Bucureşti este cel puţin dublu faţă de cel din majoritatea judeţelor învecinate (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman), făcându-l atractiv şi pentru naveta pe distanţe mari.

Ponderea tot mai mare a persoanelor care lucrează în domeniul IT&C şi cel al serviciilor financiare în Bucureşti şi Cluj-Napoca a condus şi la creşterea salariului mediu net, plasând aceste oraşe pe primele două poziţii în ceea ce priveşte aglomerările urbane cu cele mai bine plătite locuri de muncă din România.

Tot mai mulţi navetişti

În anul 2011, la efectuarea ultimului recensământ, 21,2% dintre persoanele angajate în România (1,81 milioane de persoane) lucrau în altă localitate decât cea de reşedinţă, iar aproximativ 247.000 dintre aceştia lucrau în altă ţară. Numărul navetiştilor a crescut semnificativ de la recensământul anterior (2002), când doar 1,31 milioane de români (16,8% din numărul total al persoanelor angajate) lucrau în altă localitate, se arată în studiul citat.

Muncitorii români au devenit mai mobili în ultimii 10 ani în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Prahova şi Gorj. Ponderea navetiştilor către alt judeţ decât cel în care locuiesc a crescut de la 23,7% la 39,8% de la recensământul anterior, în timp ce ponderea navetiştilor în cadrul aceluiaşi judeţ a scăzut în aceeaşi perioadă de timp.

Peste 62% dintre navetişti locuiesc în zone rurale, deşi 54% din totalul populaţiei naţionale locuieşte în zone urbane. 29,2% din forţa de muncă din mediul rural face naveta, comparativ cu doar 14,6% din forţa de muncă din mediul urban, având în vedere faptul că majoritatea oportunităţilor de angajare se concentrează în oraşe. Pe de altă parte, fluxurile de navetişti oraş-oraş aproape s-au dublat faţă de 2002, ceea ce indică şi faptul că oraşele mici cu o economie aflată în declin depind tot mai mult de locurile de muncă oferite de oraşele mari şi medii.

Unde lucrează navetiştii

56% din numărul total al persoanelor care fac naveta către reşedinţele de judeţ din România lucrează în sectorul serviciilor. Zona serviciilor a oferit cel mai mare salariu mediu lunar şi a creat cele mai multe locuri de muncă noi în ultimii ani, în special în oraşele mari. Sectorul industrial angajează 29,2% dintre navetişti, în timp ce sectorul construcţiilor angajează 12,4%, fiind deci sectorul care cuprinde lucrătorii cu cel mai înalt grad de mobilitate. În sectoare precum agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt angajaţi doar 2,5% dintre navetişti.

În comparaţie cu datele recensământului din 2002, ponderea navetiştilor care lucrează în sectorul serviciilor a crescut cu aproape 17%, reflectând schimbările structurale globale ale economiei naţionale, în special declinul unor activităţi industriale cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi industria minieră, a confecţiilor sau a utilajelor grele, care atrăgeau mulţi navetişti în perioada comunistă.

Agricultura, silvicultura şi pescuitul este zona cel mai puţin atrăgătoare pentru navetişti, în mare parte deoarece foloseşte deja în mod informal cea mai mare parte a forţei de muncă din mediul rural (peste 50%), dar şi din cauza nivelului scăzut al remuneraţiei din sectorul formal. Chiar şi în polii agricoli ai ţării, cum ar fi Călăraşi, Brăila, Slobozia, Focşani (plantaţii viticole), Vaslui, Alexandria, Tulcea sau Giurgiu, mai puţin de 5-10% dintre navetiştii înregistraţi lucrează în acest sector.

Sectorul construcţiilor atrage majoritatea navetiştilor în zone cu mai puţine locuri de muncă disponibile în industrie şi servicii, cum ar fi oraşele din estul şi sudul ţării (Bacău, Botoşani, Galaţi, Suceava, Iaşi, Tulcea, Vaslui, Drobeta Turnu Severin – 15-20% din numărul total al navetiştilor).

Angajatorul principal din România, sectorul serviciilor, angajează peste 40% din numărul total de navetişti în aproape toate reşedinţele de judeţ, valorile maxime înregistrându-se în oraşele mari cum sunt Bucureştiul, Constanţa sau Cluj-Napoca (peste 61%). Cu toate acestea, majoritatea navetiştilor care lucrează în acest sector sunt de fapt angajaţi în activităţi de servicii cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerţul cu amănuntul sau transportul rutier.

Industria auto este sectorul cel mai dependent de navetişti (46% din totalul forţei de muncă în 2011, faţă de 31% în 2002), fiind urmată de sectoare precum cel petrochimic, al extracţiei de minereuri, al construcţiilor, al serviciilor de resurse umane, al transportului aerian şi al silviculturii. Pe de altă parte, doar 3% din forţa de muncă din agricultură face naveta, având în vedere ponderea mare a ocupării informale în acest sector, în special în zonele rurale izolate. Cu toate acestea, sectoarele care adună în continuare cel mai mare număr de navetişti în cifre absolute sunt cele în care se înregistrează cei mai mulţi angajaţi la nivel naţional – construcţiile, comerţul cu amănuntul, transporturile, administraţia publică sau agricultura.

Sursa capital.ro