Articole

HARTA mortalității firmelor: România, ”liderul trist” al UE

România avea cea mai mare rată a mortalității firmelor din Uniunea Europeană, în anul 2013, potrivit celor mai recente date disponibile, emise joi de Biroul european de statistică Eurostat. În schimb, Bucureștiul stătea bine la natalitatea firmelor, conform Eurostat Regional Yearbook 2017.

Thumbnail

În anul 2013, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, se închideau între 23% și 27% dintre firmele existente atunci, în sectoarele industriei, construcțiilor și serviciilor. România înregistra astfel cea mai mare mortalitate a firmelor din UE, mult peste media europeană, de 9%, potrivit Eurostat Regional Yearbook 2017.

Rate ale mortalității firmelor peste 12% au fost înregistrate în toate regiunile de dezvoltare ale Portugaliei și ale Slovaciei, în două regiuni ale Danemarcei, precum și în Letonia, Lituania și Polonia.

Thumbnail

În schimb, regiunea București-Ilfov este singura regiune de dezvoltare românească ce a înregistrat o rată a natalității firmelor de peste 12% în anul 2014. În medie, în 2014, 10% dintre firmele din Uniunea Europeană erau societăți noi (înființate în anul respectiv).

Cele mai mari rate ale natalității firmelor din UE în anul 2014 au fost întâlnite în Lituania (25,1%), Slovacia (cele 4 regiuni de dezvoltare ale țării au avut rate ale natalității firmelor de 18,8% – 20,4%), Portugalia (cele 7 regiuni au avut rate de 13,3% – 16,6%).

Sursa startupcafe.ro

Floarea soarelui ar putea rămâne cultura vedetă a României. România creşte cantităţile procesate care ajung la export

România şi-ar putea menţine anul acesta poziţia de lider printre producătorii europeni de floarea-soarelui, condiţiile meteorologice fiind favorabile unei producţii similare cu cea de anul trecut. Fermierii renunţă însă treptată la soiurile speciale, precum cele cu supliment de Omega 9.

Floarea-soarelui, cultura care a dus România pe primul loc printre producătorii europeni, ar putea aduce în acest an agricol producţii similare celor de anul trecut, dar şi exporturi mai mari de produse procesate din această plante, se arată în ultimul raport al Departamentului pentru Agricultură la SUA (USDA).

Specialiştii USDA estimează astfel pentru anul de marketing 2017-2018 (care se termină la 31 mai) o producţie de 1,95 de milioane de tone, bazându-se pe o suprafaţă uşor mai mare faţă de anul anterior, dar şi pe condiţii meteorologice favorabile acestei culturi. Totodată, mizează pe exporturi de florea-soarelui de 1,2 milioane de tone, o cantitate similară cu cea de anul anterior. În schimb, atrag atenţia că o parte dintre fermieri au renunţat la a mai planta floarea soarelui cu conţinut mare de acid oleic (este un acid nesaturat care se găsește natural în diverse grăsimi și uleiuri vegetale și animale, cunoscut şi ca Omega 9) urmare a preţurilor la seminţe. Conform surselor consultate de USDA, fermierii vor reduce suprafaţa cultivată cu aceşti hibrizi va scădea de la 130.000-140.000 de hectare anul trecut la mai puţin de 100.000 de hectare.
„Interesul pentru hibrizii de floarea-soarelui cu un conţinut oleic mare a scăzut. În momentul de faţă, industria plăteşte aproximativ 20 de dolari pe tona de seminţe, ceea ce nu compensează cu randamentele mai mici”, explică specialiştii USDA.
Anul trecut, din datele INS, România a avut o producţie de 1,95 milioane de tone de pe o suprafaţă cultivată de aproximativ 1 milion de hectare.
Mai multă procesare în România
Analiştii USDA estimează, de asemenea, că România va procesa o cantitate cu 10% mai mare de plante pentru a extrage seminţele, ceea ce va duce la exporturi de seminţe de floarea-soarelui cu 7% mai mari faţă de anul trecut. Cele mai mari cantităţi de seminţe vor ajunge în Franţa (128.000 de tone), Olanda (90.000 de tone), Spania (65.000 de tone) şi Portugalia (30.000 de tone). Din afara UE, cel mai mare importator este Pakistan (29.500 de tone). Importurile de seminţe de floarea soarelui sunt nesemnificative.
Totodată, prognoza USDA indică un plus de 4% al producţiei de preparate din floarea-soarelui (folosite în hrana animalelor), dar şi a uleiului.
” Se estimează că utilizarea pe plan intern va crește ușor comparativ cu anul precedent, datorită creșterii competitivității produselor din floarea-soarelui și a perspectivelor pozitive pentru producția de  animale”, explică USDA.
Mai mult, producția României este mai mare decât cererea, astfel încât excedentul de 50% de produse de floarea-soarelui este exportat în mod egal în țările UE și din afara UE. Se vor exporta în jur de 210.000 de tone de astfel de produse, o cantitate similară cu cea din anul anterior, principalele poeţe de destinaţie fiind Araboa Saudită (25.590 de tone), Israel (32.251 de tone), Maroc (21.143 de tone) şi Turcia (9.500 de tone). Dintre statele membre, cea mai multă marfă ajunge în Franţa, Ungaria şi Spania.
În ceea ce priveşte uleiul de floarea-soarelui produs in România, aproximativ 50% din producţie este folosit pentru a satisface piaţa locală, în timp ce restul ajunge la export. USDA prognozează pentru anul calendaristic 2017/2018 o producţie de 338.000 de tone, în uşoară creştere comparativ cu anul trecut.
„În anul de marketing 2016/2017 profiturile foarte scăzute au făcut din uleiul un produs puţin profitabil, urmare a competiţiei venite din zona Mării Negre, astfel că seminţele au fost exportate în loc să fie procesate la nivel local. Urmare a acestei situaţii din piaţă, prognoza referitoare la exportul de ulei a fost ajustată în minus până la 125.000 de tone. În anul agricol 2015-2016, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au diminuat cu 51%, după un record de 220.000 de tone în anul precedent”.

Sursa economica.net