Articole

Producătorul de vin Purcari vrea să listeze 49% din acţiuni la bursă. Raiffeisen şi Swiss, brokeri

Grupul Purcari, care deţine cramele Purcari şi Bostăvan din Republica Moldova, crama Ceptura din România şi producătorul de brandy Bardar din Moldova, vrea să listeze cel mult 49% din acţiuni la bursa românească într-o ofertă publică de vânzare (IPO) în urma căreia acţionarul majoritar îşi va diminua participaţia de la 63,55% la 22,7%.

„Viziunea noastră este să devenim liderul incontestabil pe piaţa vinului în Europa Centrală şi de Est. În România se consumă circa şase litri de bere şi băuturi spirtoase pentru fiecare litru de vin, în timp ce în Polonia raportul este de 18 la 1, deci mai avem mult de lucru, mai ales după ce am intrat în segmentul vinurilor spumante anul trecut.“

Victor Bostan, fondator şi director general al Purcari, şi unul dintre acţionarii vânzători.

Reprezentanţii Purcari se aşteaptă ca oferta de listare, intermediată de Raiffeisen şi Swiss Capital, să fie finalizată în primul trimestru din 2018.

Aceasta ar fi prima listare din anul 2018 după ce în 2017 un număr de patru companii private s-au listat la Bucureşti în oferte de circa un sfert de miliard de euro.

 

Sursa Ziarul Financiar

110 vizite totale, nici o vizita azi

Cum este văzută România de analişti si investitori străini?

Deşi are cea mai mare creştere economică din Europa, România nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil şi de percepţia asupra corupţiei.

România a fost menţionată în multe contexte la Euromoney 2018, conferinţa de la Viena pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, dar deşi are cea mai mare creştere economică din Europa şi din zonă, nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil, percepţia în privinţa corupţiei şi instabilitatea politică.

În aproape orice discuţie România este văzută ca o piaţă cu oportunităţi mari de creştere, în care se pot face bani, fondurile de investiţii fiind foarte mulţumite, dar apoi vine cuvântul „dar” urmat de situaţia finanţelor publice – deficit bugetar nestustenabil, corupţie şi nu în ultimul rând, situaţia critică internă de neînţeles pentru investitori şi analişti.

„România are un deficit fiscal excesiv , nesustenabil, care va avea implicaţii negative pe termen lung.”

Peter Brezinschek, şeful echipei de cercetare de la Raiffeisen Bank Internaţional, în panelul de închidere a conferinţei de la Viena, în faţa a peste 300 de investitori şi bancheri.

Deşi, au o rată de creştere mai redusă şi chiar probleme politice interne, Polonia, Cehia şi chiar Ungaria sunt mult mai bine văzute de investitori pentru că au o dezvoltare mai bună, mai consistentă şi pieţe financiare mai extinse prin prisma posibilităţilor de investiţii sau fuziuni şi achiziţii.

Noi avem o ţară favorită, iar aceasta este România, care are o creştere economică puternică, desi la nivel politic lucrurile nu sunt chiar aşa liniştite, a spus într-un alt panel legat de oportunităţi de investiţii pentru fondurile de investiţii private, Matjaz  Schroll, şeful de private equity pentru Europa Centrală şi de Est al Franklin Templeton Investment.

Cel mai probabil, România va încheia anul 2017 cu o creştere economică de 7% în timp ce celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est au o creştere economică de 3-4%, iar ţările vestice de 2%.

„Noi suntem foarte încrezători în România. Investiţiile noastre în Regina Maria şi reţeaua Profi merg extraordinar de bine. Aşteptăm în continuare o creştere a economiei şi creşterea afacerilor noastre.”

Kerim Turkmen, partener la Mid Europa Partners, cel mai mare fond de investiţii din regiune.

Acest fond a plătit, la finalul lui 2016, peste 500 de milioane de euro pentru reţeaua Profi, iar acum, prin continuarea investiţiilor, a ajuns numărul unu în piaţă ca număr de magazine.

Creşterea consumului în România a depăşit, în 2017, 10% – nivel considerat de analişti nesustenabil pe termen lung şi care a venit din scăderi de taxe şi impozite şi creşterea salariilor. Creşterea consumului este principalul motor al creşterii economice, deşi industria şi agricultura au avut un an 2017 foarte bun.

Deşi România are această creştere economică, piaţa financiară este destul de săracă în oportunităţi de investiţii pentru toţi investitorii, având în vedere că numărul firmelor româneşti puternice este în scădere.

Economia României este puternic legată de finanţarea de pe piaţa bancară, pentru că finanţarea de pe piaţa de capital, prin toate instrumentele, lipseşte aproape cu desăvârşire.

Pentru că România nu are fonduri puternice de pensii care să fie cumpărători de ultimă instanţă pentru acţiuni sau obligaţiuni, mulţi investitori străini se feresc de România, pentru că la finalul unui ciclu de investiţii nu au cui să vândă companiile. Din această perspectivă, piaţa poloneză este mult mai bine dezvoltată, oferind o lichiditate mult mai mare şi mai multe oportunităţi pentru listări sau fuziuni şi achiziţii.

Companiile poloneze, austriece şi acum investitorii cehi cumpără companii în România în tranzacţii directe, fiind aproape inexistenţi pe piaţa de capital.

Toţi investitorii şi bancherii străini se aşteaptă ca zona Europei Centrale şi de Est să crească în continuare peste nivelul din Europa de Vest, mai ales că acum creşterea este mult mai echilibrată, bazată şi pe piaţa internă, faţă de perioada de dinainte de criză când ţările din zonă depindeau de investiţiile străine şi de finanţările externe.

Investiţiile şi creşterea economică au dus la noi angajări, la scăderea foarte mult a şomajului, iar acest lucru a făcut ca aceste ţări să se confrunte acum cu o lipsă de forţă de muncă, ceea ce a dus la creşterea salariilor.

De altfel, scăderea demografică în Europa Centrală şi de Est, pentru că mulţi locuitori au plecat la muncă în vest este una din ameninţările viitorului.

„Toate ţările din Europa Centrală şi de Est şi-au revenit, mai ales că creşterea economiei globale a început să prindă tracţiune. Salariile cresc, dar asta nu este o problemă.”

Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est. El a fost prezent în panelul de închidere de la Euromoney 2018.

Nici chiar creşterea dobânzilor nu ar fi o problemă, ci dimpotrivă, s-ar putea atrage noi investitori, a menţionat Dan Bucşa.

Acum, principalul risc pentru această zonă este pierderea oportunităţilor de investiţii, mai ales în acest context extrem de favorabil la nivel global.

Peter Brezinschek spune că trebuie investit în inovaţie, în instituţii puternice pentru reducerea corupţiei şi în infrastructură.

„Unele ţări sunt mai bine pregătite pentru viitor – Polonia sau Cehia – altele mai puţin”.

 

Sursa Ziarul Financiar

94 vizite totale, nici o vizita azi

10 misiuni pentru mediul de business la Centenarul României

În Anul Centenar 2018 România trebuie să se uite înapoi să vadă ce a ţinut-o în viaţă şi înainte pentru a identifica factorii de dezvoltare economică necesari pentru a trece pentru totdeauna la statutul de ţară dezvoltată. Avem un drum lung în faţă. Salariile sunt la 20% faţă de Germania, una din trei locuinţe nu are canalizare şi apă, este nevoie de zeci de miliarde de euro pentru şosele şi căi ferate.

Cu o creştere economică de 5-7% pe an timp de 2-3 decenii putem ajunge Vestul din urmă .Programe precum „România 5%“ arată astăzi, când nivelul de creştere economică este de 7%, că se poate accelera creşterea. Resurse sunt destule: umane, naturale, financiare. Cu un proiect ambiţios şi mult curaj, putem face saltul.

10 indicatori care arată unde este astăzi România şi unde trebuie să ajungă

Angajaţii români au salarii de 4 ori mai mici decât germanii, iar PIB-ul pe locuitor este de 4,5 ori mai scăzut decât în Ger­ma­nia. În acelaşi timp, re­ţea­ua de autostrăzi germană este de 17 ori mai mare (deşi supra­fa­ţa ţării este doar cu o treime mai mare decât a României), iar în Germania aproape că nu există lo­cuin­ţă fără acces la toa­le­tă în interior (pe când în Ro­mâ­nia unu din trei locuitori nu are baie în casă). Ziarul Financiar a cen­tra­li­zat 10 indicatori care arată cum stă România în prezent faţă de Germania şi ca­re sunt mă­surile care vor duce, pe termen me­diu şi lung, la o ameliorare a acestora şi la o reducere a de­calajelor faţă de cea mai puternică eco­no­mie europeană.

 

1. PIB per capita în 2016

România a înregistrat un nivel al PIB per locuitor de 8.000 de euro în 2016 (în preţuri cu­rente), de 4,5 ori mai scăzut decât nivelul acestui in­dicator în Germania, arată datele Băncii Mon­diale. Cu un ritm de creştere economică de 5% pe an, în condiţiile în care economia ger­ma­nă ar stagna, valoarea PIB per capita din Ro­mâ­nia ar ajunge la jumătate din nivelul indi­ca­to­ru­lui din Germania în 17 ani.

 

2. Salariul mediu net pe lună

Salariile angajaţilor români sunt de 4,3 ori mai mici decât salariile medii ale angajaţilor ger­mani, chiar dacă în ultimii ani angajaţii ro­mâni au avut parte de creşteri salariale de 10- 15% pe an. Creşterea salariului minim, majo­ră­rile sala­ria­le din sectorul bugetar şi criza de per­sonal au fost principalii factori care au con­tribuit şi vor con­tribui în continuare la creşterile de salarii din Ro­mânia.

 

3. Productivitatea muncii per angajat în 2016

Angajaţii români au o productivitate medie de 62,5% din productivitatea medie a an­ga­jaţilor din statele Uniunii Europene, în timp ce angajaţii germani depăşesc cu 5,5% pro­duc­tivitatea medie din UE. Creşterile de sa­larii, in­vestiţiile în modernizarea echipa­men­te­lor de pro­ducţie sau un management mai performant sunt doar câteva dintre ele­mentele care ar pu­tea creşte valoarea adău­gată adusă în economie şi, totodată, pro­ductivitatea angajaţilor.

 

4. Speranţa de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere, unul dintre cei mai importanţi indicatori care reflectă starea de sănătate a unui popor, este încă redusă în Româ­nia faţă de alte ţări, deşi a crescut semnificativ în ultimul deceniu.

 

5. Rata mortalităţii infantile

Rata mortalităţii infantile, indicatorul care raportează numărul decedaţilor în vârstă de sub un an la 1.000 de născuţi vii, a ajuns la 7,6 la mie în România, fiind de 2,3 ori mai mare decât în Germania. Alimentaţia fe­mei­lor gravide, dar şi sis­temul de lucru al medicilor de familie (care nu lu­crează în weekend) sunt o par­te dintre problemele care trebuie rezol­vate pentru a îmbunătăţi acest indicator în Româ­nia. Totuşi, progresul este semnificativ faţă de anul 1990, când rata mortalităţii infantile în România era de 27 la mie.

 

6. Ponderea populaţiei cu studii superioare

Moştenirea României din perioada co­munistă, când numărul de locuri în universităţi era limitat, şi-a lăsat amprenta asupra structurii populaţiei României după nivelul de studii. La ultimul recensământ, doar 14,4% din populaţia României (adică 2,88 milioane de persoane) aveau studii superioare, la jumătate faţă de procentul înregistrat în Germania. Acest decalaj va fi mai dificil de recuperat – chiar dacă s-a dezvoltat mult şi piaţa universităţilor private – deoarece popu­laţia şcolară a scăzut şi va continua să sca­dă în următorii ani pe fondul reducerii natalităţii.

 

7. Număr de kilometri de autostradă în 2015

Lipsa unei reţele de auto­străzi bine dezvol­tate este principalul impediment în atragerea de noi investitori. În prezent, România are 747 de km de autostradă la o suprafaţă de 238.397 km2, în timp ce Germania are aproape 13.000 de km de autostradă la o suprafaţă de 357.376 km2. Cu alte cuvinte, deşi are o suprafaţă cu o treime mai scăzută decât Germania, România are o reţea de autostrăzi de 17 ori mai redusă decât cea din Germania. Folosirea fondurilor europene pen­tru infrastructură este singura soluţie pentru ca Ro­mânia să mai recupereze din discrepanţe.

 

8. Ponderea populaţiei fără acces la baie proprie, duş sau toaletă interioară în 2016

Unu din trei români nu are acces la toaletă în interiorul locuinţei, în timp ce în Germania procentul populaţiei în această situaţie este ex­trem de scăzut, de numai 0,1% în 2016. Investi­ţi­ile în sistemele de canalizare sunt esenţiale pen­tru rezolvarea acestei probleme în mediul rural, unde trăiesc 45% dintre locuitorii Ro­mâniei.

 

9. Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în 2015

Mai bine de un sfert din populaţia aptă de mun­că a României este ocupată în sectorul agri­cul­turii, majoritatea în agricultura de sub­zis­ten­ţă, în timp ce în Germania ponderea popu­laţiei ocu­pate în acest sector este de doar 1,4%. O stra­tegie de folosire a fondurilor UE astfel încât fer­me­le de familie să devină furnizori de mate­rie primă pentru branduri create în România poate fi calea care să lege agricultura de industria alimentară.

 

10.  Bogăţia populaţiei

Cu o bogăţie de 17.000 de euro per locuitor, un cetăţean român este de zece ori mai sărac decât unul german. Bogăţia netă a populaţiei este un indicator calculat în funcţie de preţul imobiliarelor, cursul valutar, piaţa de capital etc.

 

10 misiuni pentru mediul de business

Ziarul Financiar anunţă zece misiuni pe care voi, oameni de afaceri şi antreprenori, le aveţi de îndeplinit pentru a crea un mediu de afaceri mai puternic şi mai competitiv, pentru a dezvolta România.

 

1. Think global, act global in business

Dacă lansezi un produs sau un serviciu în România, gândeşte-l global. Companiile ro­mâ­neşti,  indiferent dacă sunt mici, mijlocii sau mari, trebuie să îşi dezvolte strategiile de busi­ness care să aibă în vedere piaţa globală, unde îşi pot exporta cu uşurinţă bunurile sau serviciile produse.

2. Fii parte din lanţuri globale de produse şi servicii, dar generează valoare adăugată pe segmentul tău

Investeşte şi dezvoltă bunuri sau servicii în sectoarele unde România are un avantaj competitiv atât din punctul de vedere al resurselor, cât şi al creierelor. Restul se cumpără.

3. Dezvoltă-ţi resursele strategice: agricultura, IT etc. 

Industria alimentară este unul dintre domeniile cu oportunităţi clare de investiţii în următoarea perioadă, iar cei care vor să exporte produse alimentare pot beneficia de un potenţial uriaş de forţă de muncă (2 milioane de oameni sunt ocupaţi în agricultură). De asemenea, competenţele programatorilor români au demonstrat deja potenţialul de investiţii în acest sector, care a ajuns să genereze 6% din PIB cu mai puţin de 200.000 de angajaţi.

4. Investeşte şi dezvoltă creierele româneşti din propria companie

Educaţia de business trebuie să aparţină companiei  Nimeni nu poate să facă educaţie de business mai bine decât voi, oamenii de afaceri. Managerii sunt responsabili de dezvoltarea oamenilor pe care îi au în companie, iar lipsa investiţiilor în educaţia angajaţilor are impact negativ în rezultatele financiare ale companiilor.

5. Dezvoltarea tuturor serviciilor financiare pentru a da acces la finanţare tuturor celor care au o idee  

Accesul dificil la finanţare este cea mai mare provocare cu care se confruntă antreprenorii aflaţi la început de drum, de aceea sectorul serviciilor financiare trebuie să se dezvolte şi să acorde finanţări pentru dezvoltarea mediului antreprenorial.

6. Caută disruption în fiecare sector economic 

Aşa cum Uber a revoluţionat serviciile de transport urban, iar Airbnb piaţa serviciilor de cazare, şi voi, oamenii din business, trebuie să găsiţi acei factori „perturbatori“ de pe o piaţă atunci când creaţi un nou serviciu sau produs. Inclusiv în România, Vola şi Clever Taxi au fost „disruptive“ în sectoarele lor de activitate, turism şi transport cu taxiul.

7. Încurajează investiţiile străine, pentru că vin cu know how, organizare, bani şi pieţe

Una dintre misiunile unui om de business, indiferent dacă reprezintă o companie locală sau una cu acţionariat străin, este aceea de a fi promotorul ţării în care activează. Dincolo de beneficiile legate de creşterea economică, cu ajutorul noilor investiţii străine poţi să îţi creşti şi tu businessul!

8. Capitalizează-ţi în România tot ce ai câştigat pentru a avea resurse financiare să te extinzi atunci când apar oportunităţi pe piaţă 

Implementarea unei directive europene va obliga multinaţionalele să îşi raporteze profiturile în ţara în care le produc, iar oamenii de afaceri trebuie să folosească această oportunitate pentru a investi în extinderea afacerilor din România sau în lansarea de noi produse şi servicii.

9. Foloseşte fonduri europene   

Fondurile UE pot face diferenţa între companii şi pot face un mediu antreprenorial  românesc mai solid. Caută liniile de finanţare potrivite pentru businessul tău şi nu-ţi fie teamă de birocraţie, pentru că finanţările nerambursabile sunt o oportunitate.

10. Investeşte în automatizare 

Oamenii de afaceri şi antreprenorii locali trebuie să investească în automatizarea proceselor de producţie sau în softuri care să înlocuiască activităţi de rutină din comapnii pentru a creşte profitabilitatea companiei şi, totodată, pentru a deveni mai competitivi.

 

Sursa Ziarul Financiar

282 vizite totale, 4 vizite astazi

Studiu KeysFin: Industria metalurgică, Cenuşăreasa economiei

Creşterea economică semnificativă din ultimii ani nu se vede, din păcate, în sectoarele grele, acolo unde criza mai are încă de spus cuvântul. În timp ce consumul creşte cu viteze ameţitoare, pe fondul importurilor masive şi majorărilor salariale, industria metalurgică, altădată una dintre ramurile-cheie ale economiei, reuşeşte cu greu să îşi facă rost de comenzi. Experţii de la KeysFin avertizează că dezvoltarea României urmează o tendinţă plină de provocări şi că, în absenţa unor măsuri pentru stimularea sectorului productiv, economia riscă să se transforme într-un gigant cu picioarele de lut. 

 

Ce s-ar întâmpla cu economia românească dacă mâine ar veni o nouă criză? Dacă băncile ar intra în blocaj, dacă fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigură 80% din avansul economic, ar îngheţa la fel ca în 2009? Analiştii de la KeysFin estimează că efectele negative ar fi cu mult mai puternice. Asta mai cu seamă că mare parte din industrie reuşeşte, cu greu, să facă faţă provocărilor economice.

Cum investiţiile publice în acest an sunt aproape egale cu zero, iar cele străine se află la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie, 2017 este încă un an de supravieţuire. Industria chimică, cea prelucrătoare, metalurgia – sunt câteva dintre domeniile care, în ciuda potenţialului semnificativ, înregistrează în continuare rezultate sub aşteptări.

Potrivit unei analize KeysFin, cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani, de 33,5 miliarde lei, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparaţie, în 2013, afacerile din metalurgie depăşeau 34 miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.

Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariţia a peste 100 de companii din piaţă în ultimii 3 ani, şi cu scăderea numărului de angajaţi de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016.

În 2014, în economia românească activau 7694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerţ specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului marcau existenţa a 7592 de firme, dintre care 798 în sectorul de comerţ. Statistica arată, totodată, că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6287 de salariaţi, în 2016 se mai regăseau numai 5400 angajaţi.

 

Cum s-a ajuns în această situaţie, în condiţiile în care economia creşte de la an la an?

“Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care deţin sau au avut unităţi în România, absenţa unei cereri susţinute de pe piaţa locală şi, nu în ultimul rând, importurile, au făcut ca acest domeniu să îşi reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice şi creşterea preţurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000, metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate şi electrozi de sudură, marca creşteri de producţie de peste 10%, criza din intervalul 2009-2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd şi astăzi”,

spun analiştii de la KeysFin.

În prezent, potrivit analizei KeysFin, metalurgia românească s-a concentrat în jurul zonelor cu potenţial economic, precum Bucureşti-Ilfov.

 

Topul firmelor din sectorul metalurgic

Industria metalurgică se află, de ani de zile, în mâinile investitoriilor străini. Arcelor Mittal Galaţi este, în continuare, cel mai important jucător din piaţă, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălăţean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei.

În topul firmelor urmează ALRO SA (2,14 miliarde lei), SILCOTUB SA (1,23 mld.lei), TMK-ARTROM SA (761,9 mil.lei) şi ALUM SA (556 mil.lei). Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de ARCELOR MITTAL HUNEDOARA SA, BAMESA OŢEL SA, TMK – REŞIŢA SA şi FAIST MEKATRONIC SRL.

În ceea ce priveşte comerţul cu produse metalurgice, analiza KeysFin clasează pe primul loc în topul cifrei de afaceri compania MAIRON GALATI SA, cu un business de 819,2 milioane lei în 2016. ROTTCO CONSULT SRL, A-KEMI SRL, BAUROM CONSTRUCT SRL, DAMILA SRL şi MIRAS INTERNATIONAL SRL se aflau pe următoarele locuri, cu afaceri între 170 mil. şi 357 mil.lei.

 

Metalurgia, mediu plin de provocări

Situaţia dificilă din acest sector este reliefată şi de statistica insolvenţelor. Potrivit datelor KeysFin, în ultimii trei ani luaţi în calcul în statistică (2014-2016), 1258 de firme şi-au declarat insolvenţa, în condiţiile în care drumul banilor în industrie a continuat să fie unul plin de provocări.

Durata medie de încasare în comerţul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creştere puternică faţă de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 zile (faţă de 141 în 2014). În sectorul producţiei metalurgice, plăţile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările la 93 de zile, cifre mai bune decât intervalul de referinţă.

„Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe creditul furnizor influenţează evoluţia business-ului din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, în condiţiile în care principalii jucători din piaţă, firmele străine, şi-au redus semnificativ investiţiile în România preferând alte destinaţii strategice, şansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanţurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investiţiile statului, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea companiilor româneşti.

“În condiţiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar şi oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susţinut de programe investiţionale şi facilităţi fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situaţie similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, plusvaloare, iar în prezent este la mâna importurilor”, spun analiştii de la KeysFin.

 

Sursa Curierul National

332 vizite totale, nici o vizita azi

Banca Europeana de Investiții explică de ce nu vor companiile să investească în România deși avem atuuri mari

Cresterea economică puternică înregistrată de România este determinată de consum, însă paradigma trebuie mutată spre segmentul investițional, a atras atenția, joi, Patricia Wruuck, economist la Banca Europeană de Investiții (BEI).

 

„M-am uitat la segmentul economic al Europei și al României. Există o creștere impresionantă economică a României, cu peste 5% (5,8% – n. red.), ceea ce permite realizarea unei economii de scară. (…)

Totuși, există și puncte slabe și mă refer aici la instabilitate fiscală și la nivelul actual al investițiilor. Nivelul scăzut al investițiilor nu este încurajator.

Vorbim apoi despre investițiile publice și despre absorbția fondurilor europene. Vorbim și despre investițiile private. Noi, la BEI, facem sondaje despre ce gândesc companiile față de mediul investițional. Sondajul ne arată că România este țara în care doar 68% dintre companii investesc. Cumva prioritatea companiilor este diferită aici. De asemenea, sunt foarte multe companii care lucrează la capacitate sau peste capacitate. Există un necesar de investiții. (…)

În fine, provocările cu care se confruntă România mai departe, dintr-o perspectivă macro, este că vedem o creștere puternică determinată de consum. Cred că trebuie schimbată paradigma și să ne mutăm atenția către investiții. Pentru asta e nevoie să se consolideze infrastructura, sănătatea, educația, transporturile. Pentru România, transportul este un factor care trebuie avut în vedere.

Dintr-o perspectivă a companiilor, firmele din România vor ceea ce vor toate firmele din întreaga lume: un mediu de afaceri predictibil”, a declarat reprezentantul BEI în cadrul ediției a VI-a a Bucharest Forum.

Potrivit economistului, sectorul privat din Romania nu face multe investiții, din cauza incertitudinii provocate de politicile interne.

„Sectorul privat nu face atât de multe investiții. Am întrebat firmele despre impedimentele cu care se confruntă. În primul rând, este incertitudinea provocată de politicile interne. Incertitudinea este mereu o problemă pentru companii, dar în mod interesant există un lucru la care Romania se distinge: peste 60% dintre companii spun că lipsa infrastructurii de transport îngreunează apariția investițiilor față de media UE, de aproape 40%.

 

Sursa Business24

375 vizite totale, 4 vizite astazi

Piața crește, numărul jucătorilor scade

EVOLUȚIE Valoarea și volumul tranzacțiilor realizate la Bursa de Valori au crescut semnificativ în acest an, dar nu și numărul investitorilor activi prezență în piață.

 

Bursa de Valori Bucureşti trece printr-o perioadă bună în ceea ce priveşte evoluţia principalilor indicatori, care înregistrează creşteri de două cifre faţă de sfârşitul anului trecut, ca şi în valoarea zilnică tranzacţionată.

Numai că numărul investitorilor activi nu se află pe acelaşi trend, dimpotrivă, scade faţă de nivelul de anul trecut. Conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finele anului trecut erau înregistrate 21.985 conturi active, adică investitori care au făcut cel puţin o tranzacţie în ultimele şase luni, iar cifra era mai mică cu circa 600 decât cea de la finele trimestrului al treilea din 2016. Cum scăderea a continuat, cifra a coborât până la 15.500 la jumătatea anului în curs, şi este important şi să precizăm că numărul conturilor active nu este neapărat egal cu cel al investitorilor având în vedere că un investitor poate avea mai multe conturi deschise la brokeri diferiţi.

În schimb, numărul investitorilor în fonduri deschise de investiţii a crescut cu 0,4% la jumătatea anului faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând până la 327.958, dintre care 317.362 erau persoane fizice, iar 10.596 persoane juridice.

„Se observă o creştere a interesului investitorilor pentru fondurile de acţiuni, numărul acestora majorându-se cu aproximativ 14% pentru persoanele fizice şi de 6% pentru cele juridice“,

se arată în raportul ASF, care precizează că totalul investitorilor persoane fizice în fondurile de acţiuni a ajuns la 10.035.

”Piaţa românească de capital continuă creşterile de două cifre, urmare a îmbunătăţirii percepţiei investitorilor faţă de piaţa de capital, a perspectivelor de creştere şi a indicatorilor macroeconomici buni.”

Lucian Anghel, preşedintele BVB

Dacă ne uităm la numărul celor care aleg investiţii în acţiuni listate la bursa de valori, considerate cele mai riscante indiferent dacă este vorba de investiţii directe în piaţă sau prin intermediul specialiştilor din cadrul fondurilor deschise, putem observa că este foarte redus în comparaţie cu numărul celor care preferă investiţiile cât mai sigure, în obligaţiuni sau titluri de stat, sau în depozite bancare, unde randamentul este foarte mic, dar banii sunt garantaţi de alte instituţii ale statului.

Fondurile de obligaţiuni deţin cea mai mare pondere în activul net cumulat al fondurilor deschise de investiţii, de aproximativ 76%, pe locul doi aflându-se fondurile diversificate, cu o pondere de 19%. În prezent, pe piaţa din ţara noastră activează 74 de fonduri mutuale, dintre care 19 sunt fonduri de acţiuni, 26 de obligaţiuni, 15 au investiţii diversificate, iar 13 sunt mixte (acţiuni şi obligaţiuni), la care se adaugă un singur fond monetar.

Totuşi, dacă vom asista la creşteri ale pieţei de capital de la noi, acestea ar trebui să vină de la bursa de valori. Zilele acestea se aşteaptă şi decizia MCSI privind includerea bursei din România pe lista pieţelor emergente şi chiar dacă nu vom fi primiţi de anul acesta, piaţa beneficiază de promovare. De altfel, percepţia investitorilor străini asupra pieţei de capital de la noi s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani.

„Performanţa acţiunilor listate la bursa din România a fost una remarcabilă, indicele MSCI Romania Total Return a crescut cu mai mult de 150% în ultimii cinci ani, în dolari“,

spune Carsten Hesse, EME Equity Strategist la banca germană de investiţii Berenberg, care precizează că numărul tot mai mare de companii care se listează şi interesul străinilor faţă de sectorul bancar şi Fondul Proprietatea au făcut ca volumul de tranzacţionare să se dubleze faţă de 2012.

Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni realizate la BVB în primele opt luni a depăşit 1,5 miliarde euro, cu 35% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, la lichiditatea zilnică a depăşit 9 milioane euro, cu 38% mai mult decât anul trecut. Situaţia este paradoxală în condiţiile în care numărul investitorilor activi s-a redus cu aproape un sfert în prima jumătate a anului, dar ne arată şi că valoarea tranzacţiilor realizate de cei care sunt în piaţă a crescut semnificativ. De altfel, cea mai mare parte a tranzacţiilor realizate este susţinută de fondurile de investiţii, acest fapt fiind valabil pe orice piaţă de capital.

 

Sursa Capital

460 vizite totale, nici o vizita azi

Patronat: Criza de muncitori ar putea forţa străinii să îşi mute fabricile din România

Criza de muncitori calificaţi cu care se confruntă piaţa construcţiilor ar putea determina producătorii străini să îşi mute fabricile din România şi va opri alte potenţiale investiţii care vizau ţara noastră, se arată într-un punct de vedere înaintat de patronatul producătorilor de prefabricate din beton primului-ministru şi ministrului Muncii.

Organizaţia Prefbeton avertizează că oferta de forţă de muncă calificată în industria producţiei de materiale de construcţii şi, în general, pe piaţa construcţiilor a ajuns, în prezent, la un minim îngrijorător care atrage dupa sine o multitudine de probleme conexe. Membrii patronatului sunt convinşi că, în lipsa unor măsuri urgente, producătorii de materiale şi bunuri din Românie vor traversa un blocaj general, care se va solda cu rezultate economice negative.

[Este] o situaţie gravă care generează mutarea platformelor de producţie în cazul investitorilor străini şi reprezintă totodată şi o adevărată barieră în faţa noilor investiţii straine care vizau România,

se mai arată în comunicatul Prefbeton.

Producătorii atrag atenţia că sectorul construcţiilor are nevoie imediată de fierari betonişti, sudori, tâmplari, lăcătuşi mecanici, electricieni, macaragii, zidari şi instalatori, meserii care în ultimii ani au înregistrat scăderi consecutive, odată cu atingerea vârstei de pensionare de către un număr mare de persoane calificate în aceste domenii şi migrarea spre Occident a unui procent semnificativ din resursele umane specializate şi încă active.

Lipsa unor secţii specializate în unităţile de învăţământ, care să compenseze pierderile de resurse umane din aceste sectoare de activitate, a condus la agravarea situaţiei, ajungându-se în cazul unor specializări la lipsa totală a personalului calificat,

se mai precizează în punctul de vedere al patronatului.

Membrii asociaţiei consideră obligatorie şi urgentă relansarea şi susţinerea şcolilor profesionale şi secţiilor cu caracter vocaţional în unităţile de învăţământ, precum şi a programelor de formare profesională şi ucenicie la locul de muncă.

Numărul mediu de salariaţi din sectorul construcţiilor, estimat pentru anul trecut, se ridică la 377.700 de persoane. Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii estimează că necesarul de muncitori va creşte la 600.000 de persoane dacă lucrările publice anunţate de Guvernul României vor fi demarate chiar şi parţial în anii următori.

Deficitul de muncitori calificaţi în construcţii a condus deja la o creştere a costurilor de construcţie cu 10-15% în ultimii doi ani, iar situaţia se agravează, spun dezvoltatorii imobiliari, care încep să îşi pună problema de scădere a calităţii.

 

Sursa Capital

604 vizite totale, 6 vizite astazi

CITR: România, dependentă de marile firme. IMM-urile, extrem de vulnerabile

În România doar 6.521 de companii, dintr-un total de 640.000, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, arată o analiză a CITR Group (Casa de Insolvenţă Transilvania).

Deşi la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Acest dezechilibru acţionează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România îşi desfăşoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăţi mari, iar companiile mici şi mijlocii, care formează majoritatea a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experienţa crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiţi acum pentru eventualitatea unui recul.

Rudolf Vizental, CEO CIT Resources

Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi.

Rudolf Vizental apreciază că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investiţiilor: Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacţii la nivel naţional. Deşi România reprezintă cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunităţiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituţionali. Pentru a creşte, trebuie avute în vedere şi opţiunile de consolidare, nu doar de creştere organică.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit.

Un alt semnal de alarmă tras de specialiştii CITR Group se referă la oportunităţile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanţabile, iar de investitori prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societăţile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanţi, investitori şi bănci.

În aceste condiţii, avem cel puţin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanţabile; ele au produse debt to equity, un reţetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-şi vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism. Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situaţia companiilor a rămas la fel de dificilă,

explică reprezentantul CITR Group.

Specialiştii CITR Group argumentează că, în acest context, reechilibrarea economiei româneşti are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor business-uri în dificultate, ignorate de principalii finanţatori, izolate de mediul de business şi stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potenţial eşec. Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienţi antreprenori încât să suplinească lipsa dispariţiei celor care eşuează.

Noi investim timp şi resurse în aceste analize tocmai pentru a trage semnale de alarmă spre acţiune, nu doar spre constatare. Trebuie să intervenim în restructurarea acestor companii prin toate mijloacele şi mecanismele specifice, aplicate de la caz la caz. Reţetele nu funcţionează. Recomandăm, în special, un proces de consolidare pe orizontală, în aceleaşi domenii de activitate, pentru creşterea în volum şi reducerea costurilor, un proces de care încă fugim ca de frica colectivizării, păstrată pe undeva ca o frustrare istorică.

Rudolf Vizental

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în baza procedurilor judiciare, cât şi în afara lor. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business.

Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring şi CIT Resources.

CITR este o societate de practicieni în insolvenţă care gestionează, în prezent, o masă credală de peste patru miliarde de euro şi un patrimoniu de peste 650 milioane de euro. CITR a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani, din care 100 de milioane de euro doar în 2016.

 

Sursa Capital.ro, AGERPRES

329 vizite totale, 7 vizite astazi

70 milioane euro disponibili pentru finanțare proiectelor de investiții în procesarea produselor agricole

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește, începând cu 1 august 2017, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, în perioada 1 august, ora 9:00 – 31 octombrie 2017, ora 16:00, solicitanții de fonduri europene nerambursabile au la dispoziție 70 milioane de euro pentru proiecte care se încadrează în aria de finanțare a Schemei GBER aferente Submăsuri 4.2 – Sprijin pentru procesarea produselor agricole.

„Această Schema este singura formă de sprijin din PNDR care oferă finanțare pentru prelucrarea produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole, adică produse cu valoarea adăugată, atât de necesare dezvoltării strategice a sectorului agricol și alimentar românesc. Precizările aduse de noul Ghid în ceea ce privește tipurile de investiții finanțate fac accesarea mai facilă în această sesiune. De exemplu, Ghidul precizează că un proiect poate prevedea investiții în mai multe puncte de lucru, cu condiția ca acestea să fie situate în cadrul aceleiași regiuni. Un exemplu de debirocratizare a procesului de depunere și evaluare este eliminarea bifelor din secțiunea F a Cererii de Finanțare, unde nu se mai verifică decât semnătura și datarea Declarației pe proprie răspundere. Poate părea puțin, dar câștigul în ceea ce privește timpul și fluidizarea evaluării este foarte mare. Totodată, modificările aduse de HG 226 – inclusiv cea privind depunerea Proiectului Tehnic la momentul semnării Cererii de Finanțare, sunt aplicabile și Schemei GBER a declarat Adrian – Ionuț CHESNOIU, Directorul General al AFIR.

Solicitanții eligibili pentru finanțare prin prezenta schemă sunt întreprinderile care realizează în mediul urban sau rural investiţii iniţiale pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obţinerii de produse neagricole în sectoarele de activitate economica eligibile prevăzute în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului.

Activitățile eligibile pe această linie de finanțare din domeniul industriei alimentare cuprind de exemplu fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi a produselor din amidon, fabricarea produselor lactate, fabricarea îngheţatei şi a altor produse asemănătoare înghețatei, cum este sorbetul, fabricarea băuturilor – ca de exemplu fabricarea berii artizanale.

Depunerea proiectelor se va realiza on-line prin intermediul modului de pe portalul AFIR.

Pragul minim este de 15 puncte, iar pragurile de calitate sunt de 45 de puncte pentru luna august, 30 de puncte pentru luna septembrie și 15 puncte pentru luna octombrie.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată respectivei submăsuri. 6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cu fondurile obținute prin GBER, întreprinderile pot realiza produse noi, cu valoare adăugată, fără a afecta însă concurenţa pe piaţă internă şi comerţul intracomunitar într-o măsură contrară interesului comun.

Ajutorul de stat acordat prin PNDR 2014-2020 în baza GBER (General Block Exemption Regulation – Regulamentului general de exceptare pe categorii) are ca scop îmbunătăţirea nivelului general de performanţă al întreprinderilor, prin creşterea competitivităţii.

Anexa I la Ordinul MADR 3433/2015, parte a documentelor necesare accesării Schemei ce poate fi găsit pe www.afir.info, detaliază sectoarele economice eligibile în cadrul Schemei, precum și codurile CAEN aferente.

Alocarea pentru sesiunea 2017 în valoare de 70.000.000 euro este împărțită astfel: 49 milioane euro pentru dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și comercializare a unor produse agricole și 21 milioane euro pentru crearea de noi unități de procesare a produselor agricole.

Intensitatea sprijinului este de până la 1 milion Euro/proiect pentru IMM, în cazul proiectelor care nu presupun investiţii care conduc la un lanț alimentar integrat.

Pentru alte întreprinderi, pentru proiectele care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat, valoarea sprijinului este de 1,5 milioane Euro/proiect.

Pentru forme asociative precum și pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), valoarea sprijinului se ridică la 2,5 milioane Euro/proiect.

Sursa financiarul.ro

458 vizite totale, nici o vizita azi

Fonduri nerambursabile 2017: Max. 900.000 Euro pentru mici afaceri cu ciocolată, fructe confiate, băuturi alcoolice

Persoanele fizice autorizate (PFA), societatile cu raspundere limitata (SRL) si alte tipuri de firme pot obtine fonduri nerambursabile de 200.000 de euro – 900.000 de euro pentru investiții în mici afaceri cu fabricuțe și laboratoare de ciocolată, fructe confiate sau bauturi alcoolice, printr-o linie de finantare pentru care a fost publicata o propunere de ghid al solicitantului.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii, a scos în dezbatere publică ghidul solicitantului pentru sumbsasura 4.2a – pomicultură, din cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) 2017. Ghidul rămâne în dezbatere până pe 26 iunie, urmând ca apoi să fie stabilită forma finală și deschis apelul de proiecte. Proiectele se vor depune on-line, pe site-ul oficial afir.info.

Linia de finanțare nerambursabilă cuprinde ajutoare de minimis (opționale) și ajutoare de stat.

 Valoarea maximă a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei GBER 4.2a va fi:

  • pentru microînreprinderi şi firme mici – de 600.000 euro/ proiect și de până la 900.000 de euro pentru proiecte prin care se realizează un lanț alimentar integrat.
  • pentru întreprinderi mijlocii – de la 800.000 de euro pentru finanțarea unui proiect sau, în cazul în care realizează un lanț alimentar integrat, maximum 1.100.000 de euro.
  • pentru firme mari – până la 1.000.000 de euro pentru un proiect de investiții, iar în cazul în care investițiile duc la realizarea unui lanț alimentar integrat, valoarea crește la 1.500.000 de euro.
  • Pentru investiții legate de producerea de băuturi alcoolice din produse agricole/ pomicole vor fi sprijinite doar proiectele realizate de microîntreprinderi și forme asociative (grupuri de producători și cooperative). Sprijinul acordat va fi de 200.000 de euro pentru microîntreprinderi și de 300.000 de euro pentru formele asociative.

Intensitatea sprijinului de la stat variază între 10 și 50%, în funcție de mărimea firmei solicitante, de regiunea de dezvoltare, de natura afacerii și de perioada realizării proiectului. Restul banilor trebuie asigurați de căre solicitant, din resurse proprii, împrumuturi bancare etc. Aceasta înseamnă că, de exemplu, la un ajutor de stat de 600.000 euro, cu intensitate 50%, beneficiarul treuie să asigure în proiect încă 600.000 euro din surse proprii.

In cadrul schemei de minimis (optională) valoarea finanţării nerambursabile va fi de maximum 200.000 euro/proiect. Aici, valoarea  eligibilă  a costurilor generale de proiect va fi:

  • maximum 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care presupun construcții-montaj;
  • maximum 5% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care nu prevăd lucrări de construcții-montaj;

Ce afaceri se vor putea finanța

Prin schema de finanțare GBER trebuie ca proiectul să vizeze procesarea (prelucrarea) materiei prime provenită din sectorul pomicol menţionată în Anexa I la TFUE, iar produsul rezultat din sectorul de activitate economică eligibil propus este un produs neagricol, non- Anexa I .

Potrivit AFIR, se vor putea finanța afaceri cum ar fi:

  • fabricarea produselor din cacao și a ciocolatei
  • fabricarea produselor zaharoase,
  • conservarea în zahăr a fructelor, a nucilor, a cojilor de fructe și a altor părți ale plantelor (fructe confiate),
  • fabricarea dulciurilor sub formă de tablete și pastile,
  • distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice,
  • fabricarea de băuturi alcoolice distilate (lichioruri, de exemplu),
  • fabricarea de băuturi mixte cu alcool distilat,
  • amestecarea alcoolurilor distilate,
  • fabricarea alcoolurilor neutre.

Cine va putea accesa banii nerambursabili- solicitanți eligibili

Potrivit propunrii de ghid, solicitantul se încadrează în una dintre categoriile de beneficiari eligibili:

  • Persoană fizică autorizată (înfiinţată în baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificările și completările ulterioare;
  • Întreprinderi individuale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificările și  completările ulterioare;
  • Întreprinderi familiale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificările și completările ulterioare;
  • Societate în nume colectiv – SNC (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare);
  • Societate în comandită simplă – SCS (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societate în comandită pe acţiuni – SCA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societate pe acţiuni – SA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societate cu răspundere limitată – SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
  • Societăți cooperative înfiinţate în baza Legii nr. 1/2005 republicată cu modificările și completările ulterioare, care activează în sectorul pomicol şi deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect;
  • Cooperative agricole constituite în baza legii nr. 566/2004 cu modificările și completările ulterioare, care activează în sectorul pomicol şi deservesc interesele propriilor membri prin investițiile prevăzute în proiect;
  • Grupuri de producători constituit conform Ordonantei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoasterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole, cu completările şi modificările ulterioare care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect

Cheltuieli eligibile GBER 4.2a

Cheltuieli eligibile aferente investițiilor în active  corporale:

  • Construcţia, extindere, modernizarea şi dotarea clădirilor realizate în scopul colectării, condiţionării şi/sau procesării materiei prime provenite din sectorul pomicol menţionată în anexa I la Tratatul de Functionare a Uniunii Europene (TFUE), inclusiv pentru producerea băuturilor alcoolice, rezultatul procesării fiind un produs non-anexa I la TFUE;
  • Construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare-depozitare (materie primă/produse)-sortare-condiționare-procesare-comercializare);
  • infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor, sisteme supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc;
  • unităţi mobile de procesare,
  • pentru respectarea conditiilor de igienă, sanitar-veterinare și a fluxului tehnologic, sunt eligibile spațiile destinate personalului de producție: laboratoare, vestiare tip filtru pentru muncitori, spațiu pentru pregătirea și  servirea mesei etc.
  • Achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima plată de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de Achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea beneficiarului până la ultima plată de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime necesare procesării prevăzute prin proiec.
  • Este permisă achiziționarea utilajelor, instalațiilor, echipamentelor necesare fluxului tehnologic descris în proiect. Vor fi considerate cheltuieli eligibile mijloacele de transport specializate care transportă numai un anumit tip de materii prime/mărfuri adecvate activității descrise în proiect:

– Autoizoterme (prevăzute cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosite pentru transportul mărfurilor alimentare);
– Remorci și semiremorci izoterme cu și fără agregate de frig sau de control al temperaturii;
– Cisterne pentru transport specializat pentru materia prima/produsul finit aferent activitatii din proiect;
– Autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate).

  • Pentru operațiunea de recepţie pot fi eligibile utilaje specializate pentru ridicare, tractare, rulare, manipulare.
  • Achiziţionarea, inclusiv în leasing financiar, cu obligaţia ca bunul să intre în proprietatea    beneficiarului până la ultima plată de mijloace de transport specializate în scopul comercializării produselor din fructe, non – Anexă I la tratatul TFUE  în cadrul lanțurilor scurte;
  • În scopul comercializării în cadrul lanţurilor scurte sunt eligibile doar următoarele mijloace de transport:

– Autoizoterme (prevăzute cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosite pentru transportul mărfurilor alimentare)
– Autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate)
– Remorci și semiremorci izoterme cu și fără agregate de frig sau de control al temperaturii;
– Cisterne pentru transport specializat pentru materia prima/produsul finit aferent activitatii din proiect;
– Rulote și autorulote alimentare.

  • Cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității produselor (ex. laboratoare de analiză) ca și operațiuni secundare valoric legate de investiția inițială finanțată în cadrul aceluiași proiect de investiții.
  • Cheltuieli cu activități de marketing (ex. echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor, magazin la poarta unității, automate).
  • Este considerată cheltuială eligibilă doar leasingul financiar.

Cheltuieli generate de investițiile în active necorporale (categorii de cheltuieli eligibile). Cheltuielile eligibile referitoare la investiţiile iniţiale sau o investiție inițială în favoarea unei noi activități economice în active necorporale, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate, se referă la următoarele:

  • Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;
  • Achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului.
  • Organizarea şi implementarea sistemelor de management aL calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului;
  • Cheltuieli aferente marketing-ului produselor neagricole, în limita a max. 5% din valoarea eligibilă a proiectului, dar nu mai mult de 30.000 euro:

– înființarea unui site – pentru promovarea și comercializarea produselor neagricole
– etichetarea (crearea conceptului);
– creare/achiziționare/înregistrare marcă înregistrată/ brand.

Sursa startupcafe.ro

483 vizite totale, nici o vizita azi