Articole

Cum este văzută România de analişti si investitori străini?

Deşi are cea mai mare creştere economică din Europa, România nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil şi de percepţia asupra corupţiei.

România a fost menţionată în multe contexte la Euromoney 2018, conferinţa de la Viena pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, dar deşi are cea mai mare creştere economică din Europa şi din zonă, nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil, percepţia în privinţa corupţiei şi instabilitatea politică.

În aproape orice discuţie România este văzută ca o piaţă cu oportunităţi mari de creştere, în care se pot face bani, fondurile de investiţii fiind foarte mulţumite, dar apoi vine cuvântul „dar” urmat de situaţia finanţelor publice – deficit bugetar nestustenabil, corupţie şi nu în ultimul rând, situaţia critică internă de neînţeles pentru investitori şi analişti.

„România are un deficit fiscal excesiv , nesustenabil, care va avea implicaţii negative pe termen lung.”

Peter Brezinschek, şeful echipei de cercetare de la Raiffeisen Bank Internaţional, în panelul de închidere a conferinţei de la Viena, în faţa a peste 300 de investitori şi bancheri.

Deşi, au o rată de creştere mai redusă şi chiar probleme politice interne, Polonia, Cehia şi chiar Ungaria sunt mult mai bine văzute de investitori pentru că au o dezvoltare mai bună, mai consistentă şi pieţe financiare mai extinse prin prisma posibilităţilor de investiţii sau fuziuni şi achiziţii.

Noi avem o ţară favorită, iar aceasta este România, care are o creştere economică puternică, desi la nivel politic lucrurile nu sunt chiar aşa liniştite, a spus într-un alt panel legat de oportunităţi de investiţii pentru fondurile de investiţii private, Matjaz  Schroll, şeful de private equity pentru Europa Centrală şi de Est al Franklin Templeton Investment.

Cel mai probabil, România va încheia anul 2017 cu o creştere economică de 7% în timp ce celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est au o creştere economică de 3-4%, iar ţările vestice de 2%.

„Noi suntem foarte încrezători în România. Investiţiile noastre în Regina Maria şi reţeaua Profi merg extraordinar de bine. Aşteptăm în continuare o creştere a economiei şi creşterea afacerilor noastre.”

Kerim Turkmen, partener la Mid Europa Partners, cel mai mare fond de investiţii din regiune.

Acest fond a plătit, la finalul lui 2016, peste 500 de milioane de euro pentru reţeaua Profi, iar acum, prin continuarea investiţiilor, a ajuns numărul unu în piaţă ca număr de magazine.

Creşterea consumului în România a depăşit, în 2017, 10% – nivel considerat de analişti nesustenabil pe termen lung şi care a venit din scăderi de taxe şi impozite şi creşterea salariilor. Creşterea consumului este principalul motor al creşterii economice, deşi industria şi agricultura au avut un an 2017 foarte bun.

Deşi România are această creştere economică, piaţa financiară este destul de săracă în oportunităţi de investiţii pentru toţi investitorii, având în vedere că numărul firmelor româneşti puternice este în scădere.

Economia României este puternic legată de finanţarea de pe piaţa bancară, pentru că finanţarea de pe piaţa de capital, prin toate instrumentele, lipseşte aproape cu desăvârşire.

Pentru că România nu are fonduri puternice de pensii care să fie cumpărători de ultimă instanţă pentru acţiuni sau obligaţiuni, mulţi investitori străini se feresc de România, pentru că la finalul unui ciclu de investiţii nu au cui să vândă companiile. Din această perspectivă, piaţa poloneză este mult mai bine dezvoltată, oferind o lichiditate mult mai mare şi mai multe oportunităţi pentru listări sau fuziuni şi achiziţii.

Companiile poloneze, austriece şi acum investitorii cehi cumpără companii în România în tranzacţii directe, fiind aproape inexistenţi pe piaţa de capital.

Toţi investitorii şi bancherii străini se aşteaptă ca zona Europei Centrale şi de Est să crească în continuare peste nivelul din Europa de Vest, mai ales că acum creşterea este mult mai echilibrată, bazată şi pe piaţa internă, faţă de perioada de dinainte de criză când ţările din zonă depindeau de investiţiile străine şi de finanţările externe.

Investiţiile şi creşterea economică au dus la noi angajări, la scăderea foarte mult a şomajului, iar acest lucru a făcut ca aceste ţări să se confrunte acum cu o lipsă de forţă de muncă, ceea ce a dus la creşterea salariilor.

De altfel, scăderea demografică în Europa Centrală şi de Est, pentru că mulţi locuitori au plecat la muncă în vest este una din ameninţările viitorului.

„Toate ţările din Europa Centrală şi de Est şi-au revenit, mai ales că creşterea economiei globale a început să prindă tracţiune. Salariile cresc, dar asta nu este o problemă.”

Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est. El a fost prezent în panelul de închidere de la Euromoney 2018.

Nici chiar creşterea dobânzilor nu ar fi o problemă, ci dimpotrivă, s-ar putea atrage noi investitori, a menţionat Dan Bucşa.

Acum, principalul risc pentru această zonă este pierderea oportunităţilor de investiţii, mai ales în acest context extrem de favorabil la nivel global.

Peter Brezinschek spune că trebuie investit în inovaţie, în instituţii puternice pentru reducerea corupţiei şi în infrastructură.

„Unele ţări sunt mai bine pregătite pentru viitor – Polonia sau Cehia – altele mai puţin”.

 

Sursa Ziarul Financiar

344 vizite totale, nici o vizita azi

10 misiuni pentru mediul de business la Centenarul României

În Anul Centenar 2018 România trebuie să se uite înapoi să vadă ce a ţinut-o în viaţă şi înainte pentru a identifica factorii de dezvoltare economică necesari pentru a trece pentru totdeauna la statutul de ţară dezvoltată. Avem un drum lung în faţă. Salariile sunt la 20% faţă de Germania, una din trei locuinţe nu are canalizare şi apă, este nevoie de zeci de miliarde de euro pentru şosele şi căi ferate.

Cu o creştere economică de 5-7% pe an timp de 2-3 decenii putem ajunge Vestul din urmă .Programe precum „România 5%“ arată astăzi, când nivelul de creştere economică este de 7%, că se poate accelera creşterea. Resurse sunt destule: umane, naturale, financiare. Cu un proiect ambiţios şi mult curaj, putem face saltul.

10 indicatori care arată unde este astăzi România şi unde trebuie să ajungă

Angajaţii români au salarii de 4 ori mai mici decât germanii, iar PIB-ul pe locuitor este de 4,5 ori mai scăzut decât în Ger­ma­nia. În acelaşi timp, re­ţea­ua de autostrăzi germană este de 17 ori mai mare (deşi supra­fa­ţa ţării este doar cu o treime mai mare decât a României), iar în Germania aproape că nu există lo­cuin­ţă fără acces la toa­le­tă în interior (pe când în Ro­mâ­nia unu din trei locuitori nu are baie în casă). Ziarul Financiar a cen­tra­li­zat 10 indicatori care arată cum stă România în prezent faţă de Germania şi ca­re sunt mă­surile care vor duce, pe termen me­diu şi lung, la o ameliorare a acestora şi la o reducere a de­calajelor faţă de cea mai puternică eco­no­mie europeană.

 

1. PIB per capita în 2016

România a înregistrat un nivel al PIB per locuitor de 8.000 de euro în 2016 (în preţuri cu­rente), de 4,5 ori mai scăzut decât nivelul acestui in­dicator în Germania, arată datele Băncii Mon­diale. Cu un ritm de creştere economică de 5% pe an, în condiţiile în care economia ger­ma­nă ar stagna, valoarea PIB per capita din Ro­mâ­nia ar ajunge la jumătate din nivelul indi­ca­to­ru­lui din Germania în 17 ani.

 

2. Salariul mediu net pe lună

Salariile angajaţilor români sunt de 4,3 ori mai mici decât salariile medii ale angajaţilor ger­mani, chiar dacă în ultimii ani angajaţii ro­mâni au avut parte de creşteri salariale de 10- 15% pe an. Creşterea salariului minim, majo­ră­rile sala­ria­le din sectorul bugetar şi criza de per­sonal au fost principalii factori care au con­tribuit şi vor con­tribui în continuare la creşterile de salarii din Ro­mânia.

 

3. Productivitatea muncii per angajat în 2016

Angajaţii români au o productivitate medie de 62,5% din productivitatea medie a an­ga­jaţilor din statele Uniunii Europene, în timp ce angajaţii germani depăşesc cu 5,5% pro­duc­tivitatea medie din UE. Creşterile de sa­larii, in­vestiţiile în modernizarea echipa­men­te­lor de pro­ducţie sau un management mai performant sunt doar câteva dintre ele­mentele care ar pu­tea creşte valoarea adău­gată adusă în economie şi, totodată, pro­ductivitatea angajaţilor.

 

4. Speranţa de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere, unul dintre cei mai importanţi indicatori care reflectă starea de sănătate a unui popor, este încă redusă în Româ­nia faţă de alte ţări, deşi a crescut semnificativ în ultimul deceniu.

 

5. Rata mortalităţii infantile

Rata mortalităţii infantile, indicatorul care raportează numărul decedaţilor în vârstă de sub un an la 1.000 de născuţi vii, a ajuns la 7,6 la mie în România, fiind de 2,3 ori mai mare decât în Germania. Alimentaţia fe­mei­lor gravide, dar şi sis­temul de lucru al medicilor de familie (care nu lu­crează în weekend) sunt o par­te dintre problemele care trebuie rezol­vate pentru a îmbunătăţi acest indicator în Româ­nia. Totuşi, progresul este semnificativ faţă de anul 1990, când rata mortalităţii infantile în România era de 27 la mie.

 

6. Ponderea populaţiei cu studii superioare

Moştenirea României din perioada co­munistă, când numărul de locuri în universităţi era limitat, şi-a lăsat amprenta asupra structurii populaţiei României după nivelul de studii. La ultimul recensământ, doar 14,4% din populaţia României (adică 2,88 milioane de persoane) aveau studii superioare, la jumătate faţă de procentul înregistrat în Germania. Acest decalaj va fi mai dificil de recuperat – chiar dacă s-a dezvoltat mult şi piaţa universităţilor private – deoarece popu­laţia şcolară a scăzut şi va continua să sca­dă în următorii ani pe fondul reducerii natalităţii.

 

7. Număr de kilometri de autostradă în 2015

Lipsa unei reţele de auto­străzi bine dezvol­tate este principalul impediment în atragerea de noi investitori. În prezent, România are 747 de km de autostradă la o suprafaţă de 238.397 km2, în timp ce Germania are aproape 13.000 de km de autostradă la o suprafaţă de 357.376 km2. Cu alte cuvinte, deşi are o suprafaţă cu o treime mai scăzută decât Germania, România are o reţea de autostrăzi de 17 ori mai redusă decât cea din Germania. Folosirea fondurilor europene pen­tru infrastructură este singura soluţie pentru ca Ro­mânia să mai recupereze din discrepanţe.

 

8. Ponderea populaţiei fără acces la baie proprie, duş sau toaletă interioară în 2016

Unu din trei români nu are acces la toaletă în interiorul locuinţei, în timp ce în Germania procentul populaţiei în această situaţie este ex­trem de scăzut, de numai 0,1% în 2016. Investi­ţi­ile în sistemele de canalizare sunt esenţiale pen­tru rezolvarea acestei probleme în mediul rural, unde trăiesc 45% dintre locuitorii Ro­mâniei.

 

9. Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în 2015

Mai bine de un sfert din populaţia aptă de mun­că a României este ocupată în sectorul agri­cul­turii, majoritatea în agricultura de sub­zis­ten­ţă, în timp ce în Germania ponderea popu­laţiei ocu­pate în acest sector este de doar 1,4%. O stra­tegie de folosire a fondurilor UE astfel încât fer­me­le de familie să devină furnizori de mate­rie primă pentru branduri create în România poate fi calea care să lege agricultura de industria alimentară.

 

10.  Bogăţia populaţiei

Cu o bogăţie de 17.000 de euro per locuitor, un cetăţean român este de zece ori mai sărac decât unul german. Bogăţia netă a populaţiei este un indicator calculat în funcţie de preţul imobiliarelor, cursul valutar, piaţa de capital etc.

 

10 misiuni pentru mediul de business

Ziarul Financiar anunţă zece misiuni pe care voi, oameni de afaceri şi antreprenori, le aveţi de îndeplinit pentru a crea un mediu de afaceri mai puternic şi mai competitiv, pentru a dezvolta România.

 

1. Think global, act global in business

Dacă lansezi un produs sau un serviciu în România, gândeşte-l global. Companiile ro­mâ­neşti,  indiferent dacă sunt mici, mijlocii sau mari, trebuie să îşi dezvolte strategiile de busi­ness care să aibă în vedere piaţa globală, unde îşi pot exporta cu uşurinţă bunurile sau serviciile produse.

2. Fii parte din lanţuri globale de produse şi servicii, dar generează valoare adăugată pe segmentul tău

Investeşte şi dezvoltă bunuri sau servicii în sectoarele unde România are un avantaj competitiv atât din punctul de vedere al resurselor, cât şi al creierelor. Restul se cumpără.

3. Dezvoltă-ţi resursele strategice: agricultura, IT etc. 

Industria alimentară este unul dintre domeniile cu oportunităţi clare de investiţii în următoarea perioadă, iar cei care vor să exporte produse alimentare pot beneficia de un potenţial uriaş de forţă de muncă (2 milioane de oameni sunt ocupaţi în agricultură). De asemenea, competenţele programatorilor români au demonstrat deja potenţialul de investiţii în acest sector, care a ajuns să genereze 6% din PIB cu mai puţin de 200.000 de angajaţi.

4. Investeşte şi dezvoltă creierele româneşti din propria companie

Educaţia de business trebuie să aparţină companiei  Nimeni nu poate să facă educaţie de business mai bine decât voi, oamenii de afaceri. Managerii sunt responsabili de dezvoltarea oamenilor pe care îi au în companie, iar lipsa investiţiilor în educaţia angajaţilor are impact negativ în rezultatele financiare ale companiilor.

5. Dezvoltarea tuturor serviciilor financiare pentru a da acces la finanţare tuturor celor care au o idee  

Accesul dificil la finanţare este cea mai mare provocare cu care se confruntă antreprenorii aflaţi la început de drum, de aceea sectorul serviciilor financiare trebuie să se dezvolte şi să acorde finanţări pentru dezvoltarea mediului antreprenorial.

6. Caută disruption în fiecare sector economic 

Aşa cum Uber a revoluţionat serviciile de transport urban, iar Airbnb piaţa serviciilor de cazare, şi voi, oamenii din business, trebuie să găsiţi acei factori „perturbatori“ de pe o piaţă atunci când creaţi un nou serviciu sau produs. Inclusiv în România, Vola şi Clever Taxi au fost „disruptive“ în sectoarele lor de activitate, turism şi transport cu taxiul.

7. Încurajează investiţiile străine, pentru că vin cu know how, organizare, bani şi pieţe

Una dintre misiunile unui om de business, indiferent dacă reprezintă o companie locală sau una cu acţionariat străin, este aceea de a fi promotorul ţării în care activează. Dincolo de beneficiile legate de creşterea economică, cu ajutorul noilor investiţii străine poţi să îţi creşti şi tu businessul!

8. Capitalizează-ţi în România tot ce ai câştigat pentru a avea resurse financiare să te extinzi atunci când apar oportunităţi pe piaţă 

Implementarea unei directive europene va obliga multinaţionalele să îşi raporteze profiturile în ţara în care le produc, iar oamenii de afaceri trebuie să folosească această oportunitate pentru a investi în extinderea afacerilor din România sau în lansarea de noi produse şi servicii.

9. Foloseşte fonduri europene   

Fondurile UE pot face diferenţa între companii şi pot face un mediu antreprenorial  românesc mai solid. Caută liniile de finanţare potrivite pentru businessul tău şi nu-ţi fie teamă de birocraţie, pentru că finanţările nerambursabile sunt o oportunitate.

10. Investeşte în automatizare 

Oamenii de afaceri şi antreprenorii locali trebuie să investească în automatizarea proceselor de producţie sau în softuri care să înlocuiască activităţi de rutină din comapnii pentru a creşte profitabilitatea companiei şi, totodată, pentru a deveni mai competitivi.

 

Sursa Ziarul Financiar

796 vizite totale, 4 vizite astazi

Primarul Toma și-a prezentat azi, pe stradă, bilanțul primului an de mandat. Iată realizările cu care se laudă și obiectivele până la finalul anului

Astăzi, primarul Toma a împlinit un an din momentul în care a pășit pentru prima dat în biroul din Palatul Comunal.

Cu acest prilej și-a prezentat bilanțul celor 365 de zile de mandat.

S-a preferat o locație originală, strada Viilor, cu carosabilul și trotuarul asfaltate pentru prima dată.

Cu acest prilej, primarul a publicat o revistă color de 16 pagini unde au fost sintetizate principalele realizări, dar și obiectivele până la sfârșitul acestui an pe mai multe domenii: infrastructură, educație, social și cultural, sport și agrement și fonduri europene.

Toma a stat aproape o jumătate de oră în fața jurnaliștilor, a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, dar și localnicilor care s-au strâns curioși și au spart în cele din urmă conferința de presă.

Mai jos cele mai importante trei pagini ale bilanțului, cele referitoare la infrastructură, unde se face referire la asfaltări de străzi, parcări, semafoare, sensuri giratorii, toalete ecologice, platforme de gunoi îngropate, ecarisaj și locuri de joacă. Cele care s-au făcut și cele care se vor face până la finele anului.

 Sursa buzoienii.ro

 

1,606 vizite totale, 4 vizite astazi