Articole

Ofertă imobiliară: Romcarbon Buzău, controlat de omul de afaceri taiwanez Hung Ching Ling, se pregătește să caute un cumpărător pentru un teren de peste 7 hectare

Romcarbon, specializat în procesarea ambalajelor de plastic, se pregătește să caute un cumpărător căruia să îi cedeze un teren de 7,3 hectare, pentru cel puțin 7,3 milioane de euro. În primele trei luni ale acestui an, compania, deși și-a majorat vânzările cu peste 11%, a avut un câștig net de 3,02 milioane lei, în scădere cu aproape o treime.

Proprietatea este în Iași, unde compania are un punct de lucru.

Romcarbon Buzău (ROCE) a realizat în primele 9 luni ale acestui an vânzări nete în valoare de 149,25 milioane lei, în creștere cu 11,00% față de cele de 134,45 milioane lei din perioada similară a anului trecut. În același interval de raportare, veniturile din investiții au coborât cu 44,55%, la 3,31 milioane lei, de la 5,97 milioane lei.

În pofida activității sporite, profitul net a coborât cu 31,21%, la 3,02 milioane lei, de la 4,39 milioane lei în primele 3 trimestre ale anului trecut. La jumătatea anului, Romcarbon raportase un câștig net de 1,80 milioane lei.

Activele totale ale Romcarbon erau, la 30 septembrie, de 275,82 milioane lei, cu 0,53% peste cele de 274,35 milioane lei de la sfârșitul anului 2016. În aceeași perioadă, datoriile totale – în cea mai mare parte credite contractate de la BRD Groupe Societe Generale și UniCredit Bank – au urcat cu 0,31%, la 144,47 milioane lei, de la 144,02 milioane lei.

Romcarbon, companie controlată prin intermediul unor companii nerezidente de către omul de afaceri taiwanez Hung Ching Ling, este listată la Bursa de Valori București și, are o capitalizare de piață de 30,3 milioane de lei.

 

Sursa Profit.ro

2,525 vizite totale, nici o vizita azi

Românii au o avere de 370 de miliarde de euro, maximul ultimilor 9 ani. Conform BNR, avuţia netă a unui român se apropie de 18.600 de euro, iar datoria pe persoană depăşeşte 1.500 de euro

Fiecare român are în medie o avuţie netă de aproximativ 18.600 de euro, de circa şase mai mică decât un european din zona euro, în timp ce dato­ria pe per­soană ajun­ge în România la circa 1.500 de euro, potrivit datelor BNR din Raportul asu­pra stabili­tăţii financiare 2017.

 

Populaţia din Româ­nia a ajuns în acest an la active de peste 1.700 de mi­liarde de lei (circa 370 mld. euro), din care cea mai mare pon­de­re re­vine activelor imobiliare, după cum re­iese din datele Băncii Naţionale.

Avuţia netă a populaţiei a crescut cu 6,1%, atât ca urmare a majorării activului fi­nan­ciar, cât şi a creşterii activului imobiliar.

Activele financiare nete au ajuns la ju­mă­tatea anului la 400 mld. lei, în timp ce valoarea activelor imobiliare a urcat la 1.336 mld. lei, conform datelor BNR.

Avuţia populaţiei a atins în 2017 cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. O valoare mai mare a avuţiei populaţiei a fost înregistrată în anii de boom economic 2007 (1.822 mld. lei) şi 2008 (2.088 mld. lei).

Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), s-au dublat faţă de 2008, în timp ce comparativ cu nivelul din 2009, de 126 mld. lei, au crescut de peste trei ori.

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a ro­mânilor, cu toate că tendinţa a fost descen­den­tă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustă­rile de preţ înregistrate în anii de criză. În cadrul activelor imo­biliare au fost incluse doar imobilele.

Pentru anul 2008, active­le imobiliare ale populaţiei au fost reestimate la un maxim de circa 1.900 mld. lei, mai mult decât dublu faţă de nivelul cuantificat  anterior.

Din activele financiare ale populaţiei aproximativ o treime au fost plasate în ultimii ani în depozite la bănci. Restul activelor financiare sunt în numerar, acţiuni, asigurări, fonduri de pensii, fonduri mutuale şi alte tipuri.

 

 

Sursa Ziarul Financiar

210 vizite totale, nici o vizita azi

10 misiuni pentru mediul de business la Centenarul României

În Anul Centenar 2018 România trebuie să se uite înapoi să vadă ce a ţinut-o în viaţă şi înainte pentru a identifica factorii de dezvoltare economică necesari pentru a trece pentru totdeauna la statutul de ţară dezvoltată. Avem un drum lung în faţă. Salariile sunt la 20% faţă de Germania, una din trei locuinţe nu are canalizare şi apă, este nevoie de zeci de miliarde de euro pentru şosele şi căi ferate.

Cu o creştere economică de 5-7% pe an timp de 2-3 decenii putem ajunge Vestul din urmă .Programe precum „România 5%“ arată astăzi, când nivelul de creştere economică este de 7%, că se poate accelera creşterea. Resurse sunt destule: umane, naturale, financiare. Cu un proiect ambiţios şi mult curaj, putem face saltul.

10 indicatori care arată unde este astăzi România şi unde trebuie să ajungă

Angajaţii români au salarii de 4 ori mai mici decât germanii, iar PIB-ul pe locuitor este de 4,5 ori mai scăzut decât în Ger­ma­nia. În acelaşi timp, re­ţea­ua de autostrăzi germană este de 17 ori mai mare (deşi supra­fa­ţa ţării este doar cu o treime mai mare decât a României), iar în Germania aproape că nu există lo­cuin­ţă fără acces la toa­le­tă în interior (pe când în Ro­mâ­nia unu din trei locuitori nu are baie în casă). Ziarul Financiar a cen­tra­li­zat 10 indicatori care arată cum stă România în prezent faţă de Germania şi ca­re sunt mă­surile care vor duce, pe termen me­diu şi lung, la o ameliorare a acestora şi la o reducere a de­calajelor faţă de cea mai puternică eco­no­mie europeană.

 

1. PIB per capita în 2016

România a înregistrat un nivel al PIB per locuitor de 8.000 de euro în 2016 (în preţuri cu­rente), de 4,5 ori mai scăzut decât nivelul acestui in­dicator în Germania, arată datele Băncii Mon­diale. Cu un ritm de creştere economică de 5% pe an, în condiţiile în care economia ger­ma­nă ar stagna, valoarea PIB per capita din Ro­mâ­nia ar ajunge la jumătate din nivelul indi­ca­to­ru­lui din Germania în 17 ani.

 

2. Salariul mediu net pe lună

Salariile angajaţilor români sunt de 4,3 ori mai mici decât salariile medii ale angajaţilor ger­mani, chiar dacă în ultimii ani angajaţii ro­mâni au avut parte de creşteri salariale de 10- 15% pe an. Creşterea salariului minim, majo­ră­rile sala­ria­le din sectorul bugetar şi criza de per­sonal au fost principalii factori care au con­tribuit şi vor con­tribui în continuare la creşterile de salarii din Ro­mânia.

 

3. Productivitatea muncii per angajat în 2016

Angajaţii români au o productivitate medie de 62,5% din productivitatea medie a an­ga­jaţilor din statele Uniunii Europene, în timp ce angajaţii germani depăşesc cu 5,5% pro­duc­tivitatea medie din UE. Creşterile de sa­larii, in­vestiţiile în modernizarea echipa­men­te­lor de pro­ducţie sau un management mai performant sunt doar câteva dintre ele­mentele care ar pu­tea creşte valoarea adău­gată adusă în economie şi, totodată, pro­ductivitatea angajaţilor.

 

4. Speranţa de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere, unul dintre cei mai importanţi indicatori care reflectă starea de sănătate a unui popor, este încă redusă în Româ­nia faţă de alte ţări, deşi a crescut semnificativ în ultimul deceniu.

 

5. Rata mortalităţii infantile

Rata mortalităţii infantile, indicatorul care raportează numărul decedaţilor în vârstă de sub un an la 1.000 de născuţi vii, a ajuns la 7,6 la mie în România, fiind de 2,3 ori mai mare decât în Germania. Alimentaţia fe­mei­lor gravide, dar şi sis­temul de lucru al medicilor de familie (care nu lu­crează în weekend) sunt o par­te dintre problemele care trebuie rezol­vate pentru a îmbunătăţi acest indicator în Româ­nia. Totuşi, progresul este semnificativ faţă de anul 1990, când rata mortalităţii infantile în România era de 27 la mie.

 

6. Ponderea populaţiei cu studii superioare

Moştenirea României din perioada co­munistă, când numărul de locuri în universităţi era limitat, şi-a lăsat amprenta asupra structurii populaţiei României după nivelul de studii. La ultimul recensământ, doar 14,4% din populaţia României (adică 2,88 milioane de persoane) aveau studii superioare, la jumătate faţă de procentul înregistrat în Germania. Acest decalaj va fi mai dificil de recuperat – chiar dacă s-a dezvoltat mult şi piaţa universităţilor private – deoarece popu­laţia şcolară a scăzut şi va continua să sca­dă în următorii ani pe fondul reducerii natalităţii.

 

7. Număr de kilometri de autostradă în 2015

Lipsa unei reţele de auto­străzi bine dezvol­tate este principalul impediment în atragerea de noi investitori. În prezent, România are 747 de km de autostradă la o suprafaţă de 238.397 km2, în timp ce Germania are aproape 13.000 de km de autostradă la o suprafaţă de 357.376 km2. Cu alte cuvinte, deşi are o suprafaţă cu o treime mai scăzută decât Germania, România are o reţea de autostrăzi de 17 ori mai redusă decât cea din Germania. Folosirea fondurilor europene pen­tru infrastructură este singura soluţie pentru ca Ro­mânia să mai recupereze din discrepanţe.

 

8. Ponderea populaţiei fără acces la baie proprie, duş sau toaletă interioară în 2016

Unu din trei români nu are acces la toaletă în interiorul locuinţei, în timp ce în Germania procentul populaţiei în această situaţie este ex­trem de scăzut, de numai 0,1% în 2016. Investi­ţi­ile în sistemele de canalizare sunt esenţiale pen­tru rezolvarea acestei probleme în mediul rural, unde trăiesc 45% dintre locuitorii Ro­mâniei.

 

9. Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în 2015

Mai bine de un sfert din populaţia aptă de mun­că a României este ocupată în sectorul agri­cul­turii, majoritatea în agricultura de sub­zis­ten­ţă, în timp ce în Germania ponderea popu­laţiei ocu­pate în acest sector este de doar 1,4%. O stra­tegie de folosire a fondurilor UE astfel încât fer­me­le de familie să devină furnizori de mate­rie primă pentru branduri create în România poate fi calea care să lege agricultura de industria alimentară.

 

10.  Bogăţia populaţiei

Cu o bogăţie de 17.000 de euro per locuitor, un cetăţean român este de zece ori mai sărac decât unul german. Bogăţia netă a populaţiei este un indicator calculat în funcţie de preţul imobiliarelor, cursul valutar, piaţa de capital etc.

 

10 misiuni pentru mediul de business

Ziarul Financiar anunţă zece misiuni pe care voi, oameni de afaceri şi antreprenori, le aveţi de îndeplinit pentru a crea un mediu de afaceri mai puternic şi mai competitiv, pentru a dezvolta România.

 

1. Think global, act global in business

Dacă lansezi un produs sau un serviciu în România, gândeşte-l global. Companiile ro­mâ­neşti,  indiferent dacă sunt mici, mijlocii sau mari, trebuie să îşi dezvolte strategiile de busi­ness care să aibă în vedere piaţa globală, unde îşi pot exporta cu uşurinţă bunurile sau serviciile produse.

2. Fii parte din lanţuri globale de produse şi servicii, dar generează valoare adăugată pe segmentul tău

Investeşte şi dezvoltă bunuri sau servicii în sectoarele unde România are un avantaj competitiv atât din punctul de vedere al resurselor, cât şi al creierelor. Restul se cumpără.

3. Dezvoltă-ţi resursele strategice: agricultura, IT etc. 

Industria alimentară este unul dintre domeniile cu oportunităţi clare de investiţii în următoarea perioadă, iar cei care vor să exporte produse alimentare pot beneficia de un potenţial uriaş de forţă de muncă (2 milioane de oameni sunt ocupaţi în agricultură). De asemenea, competenţele programatorilor români au demonstrat deja potenţialul de investiţii în acest sector, care a ajuns să genereze 6% din PIB cu mai puţin de 200.000 de angajaţi.

4. Investeşte şi dezvoltă creierele româneşti din propria companie

Educaţia de business trebuie să aparţină companiei  Nimeni nu poate să facă educaţie de business mai bine decât voi, oamenii de afaceri. Managerii sunt responsabili de dezvoltarea oamenilor pe care îi au în companie, iar lipsa investiţiilor în educaţia angajaţilor are impact negativ în rezultatele financiare ale companiilor.

5. Dezvoltarea tuturor serviciilor financiare pentru a da acces la finanţare tuturor celor care au o idee  

Accesul dificil la finanţare este cea mai mare provocare cu care se confruntă antreprenorii aflaţi la început de drum, de aceea sectorul serviciilor financiare trebuie să se dezvolte şi să acorde finanţări pentru dezvoltarea mediului antreprenorial.

6. Caută disruption în fiecare sector economic 

Aşa cum Uber a revoluţionat serviciile de transport urban, iar Airbnb piaţa serviciilor de cazare, şi voi, oamenii din business, trebuie să găsiţi acei factori „perturbatori“ de pe o piaţă atunci când creaţi un nou serviciu sau produs. Inclusiv în România, Vola şi Clever Taxi au fost „disruptive“ în sectoarele lor de activitate, turism şi transport cu taxiul.

7. Încurajează investiţiile străine, pentru că vin cu know how, organizare, bani şi pieţe

Una dintre misiunile unui om de business, indiferent dacă reprezintă o companie locală sau una cu acţionariat străin, este aceea de a fi promotorul ţării în care activează. Dincolo de beneficiile legate de creşterea economică, cu ajutorul noilor investiţii străine poţi să îţi creşti şi tu businessul!

8. Capitalizează-ţi în România tot ce ai câştigat pentru a avea resurse financiare să te extinzi atunci când apar oportunităţi pe piaţă 

Implementarea unei directive europene va obliga multinaţionalele să îşi raporteze profiturile în ţara în care le produc, iar oamenii de afaceri trebuie să folosească această oportunitate pentru a investi în extinderea afacerilor din România sau în lansarea de noi produse şi servicii.

9. Foloseşte fonduri europene   

Fondurile UE pot face diferenţa între companii şi pot face un mediu antreprenorial  românesc mai solid. Caută liniile de finanţare potrivite pentru businessul tău şi nu-ţi fie teamă de birocraţie, pentru că finanţările nerambursabile sunt o oportunitate.

10. Investeşte în automatizare 

Oamenii de afaceri şi antreprenorii locali trebuie să investească în automatizarea proceselor de producţie sau în softuri care să înlocuiască activităţi de rutină din comapnii pentru a creşte profitabilitatea companiei şi, totodată, pentru a deveni mai competitivi.

 

Sursa Ziarul Financiar

686 vizite totale, nici o vizita azi

Articole de portofoliu