Articole

97,5% dintre firme nu susţin plata defalcată a TVA – sondaj CNIPMMR

Un sondaj realizat de Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) arată că 97,5% dintre respondenţi nu susţin plata defalcată a TVA şi tot o pondere de 97,5% consideră că această modificare va avea efecte negative asupra activităţii firmei lor, au anunţat luni reprezentanţii Consiliului.

La sondajul efectuat pe site-ul Consiliului pentru IMM-uri în perioada 8 – 28 august au răspuns un număr de 818 firme, din care 54,1% sunt microîntreprinderi, 19,7% întreprinderi mici, 18,4% întreprinderi mijlocii, 5,9% întreprinderi mari şi 1,9% alte forme juridice.

Întrebaţi dacă susţin modificarea Codului fiscal şi instituirea plăţii defalcate a TVA în mod obligatoriu, 97,5% dintre respondenţi au răspuns că nu susţin această modificare.

De asemenea, 97,5% dintre respondenţi au menţionat că instituirea plăţii defalcate a TVA va avea efecte negative asupra activităţii lor.

La întrebarea ‘Ce efecte pozitive asupra activităţii dvs. consideraţi să vor fi generate de plata defalcată a TVA?’, 98,5% dintre respondenţi au arătat faptul că nu există niciun efect pozitiv.

Printre cele mai importante dificultăţi/efecte negative considerate de respondenţi că vor fi generate de plata defalcată a TVA, 97,5% au menţionat creşterea birocraţiei, prin dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare şi de management pentru TVA (obligaţia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligaţia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA aferentă achiziţiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA şi de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor).

Alte efecte negative identificate sunt afectarea cash-flow-ului şi blocarea banilor (89,9%), costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare (86,2%), costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informative contabile (85,5%), efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt de aplicare (81%), mai rezultă din sondaj.

Întrebaţi dacă au fost consultaţi/informaţi de către autorităţi privind modul de aplicare a plăţii defalcate de TVA, 91,9% dintre repondenţi au răspuns negativ, doar 8,1% menţionând că au fost informaţi din alte surse, precum mass-media sau internet.

 

Sursa economica.net

TVA split, in 10 intrebări și răspunsuri

In Monitorul oficial de joi 31.08.2017 s-a publicat OG nr. 23/2017 privind sistemul de plata defalcata a TVA cunoscut ca sistem split TVA. Pentru aplicarea acestuia trebuie alocate de catre persoanele impozabile un volum consistent de resurse financiare si uman, scrie consultantul fiscal Adrian Bența, pe HotNews.ro.

In cazul firmelor neinregistrate in scopuri de TVA , ele vor aplica sistemul de plata defalcata a TVA cand achita facturile catre furnizori inregistrati in scopuri de TVA. Nu sunt obligate sa aplice acest sistem persoanele ce desfasoara activitati independente sau profesii libere ce nu sunt inregistrate in scopuri de TVA. Persoanele fizice obisnuite nu se afla nici ele in sfera acestei ordonante.

Esenta procedurii se prezinta in urmatorul exemplu: Societatea ABC SRL este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Aceasta vinde marfuri clientului CLIENTUL SRL, persoana inregistrata in scopuri de TVA, la pretul de 1.000 lei + TVA 19% (190 lei), total factura 1.190 lei. Marfurile au fost achizitionate de la furnizorul FURNIZORUL SRL, persoana inregistrata in scopuri de TVA la pretul de 800 lei + TVA 19% (152 lei), total factura 952 lei. Toate aceste trei societati isi vor deschide un cont bancar exclusiv pentru plati de TVA, iar decontarile se vor face astfel:

  • societatea CLIENTUL SRL achita suma de 1.000 lei catre societatea ABC SRL in contul uzual al acesteia;
  • societatea CLIENTUL SRL achita suma de 190 lei reprezentand TVA, in contul de TVA deschis al societatii ABC SRL;
  • societatea ABC SRL achita suma de 800 lei catre societatea FURNIZORUL SRL in contul uzual al acesteia, din alt cont decat cel de TVA;
  • societatea ABC SRL achita suma de 152 lei reprezentand TVA in contul de TVA deschis al societatii FURNIZORUL SRL. Aceasta plata poate fi facuta atat din contul sau de TVA, cat si din contul curent.
  • Observam ca daca se achita suma de catre societatea ABC SRL din contul de TVA al acesteia catre contul de TVA al societatii furnizoare, soldul contului sau de TVA va fi suma de 190 lei – 152 lei = 38 lei, adica exact TVA de plata catre buget.

Societatea ABC SRL poate sa achite TVA de plata catre buget atat din contul sau de TVA, cat si din alte conturi bancare, aceasta ultima ipoteza de lucru este putin probabila intrucat utilizarea banilor din contul de TVA este restrictionata.

  • 1. Ce persoane sunt obligate sa aplice sistemul de plata defalcata a TVA?

Sunt obligate sa aplice sistemul de plata defalcata a TVA persoanele impozabile, institutiile publice. Prin persoane impozabile din punctul de vedere al TVA, intelegem toate societatile, indiferent daca sunt sau nu inregistrate in scopuri de TVA, societati nationale, regii autonome, respectiv persoanele fizice ce desfasoara activitati independente sau profesii libere, daca sunt inregistrate in scopuri de TVA.

Foarte important: societatile neinregistrate in scopuri de TVA aplica sistemul de plata defalcata a TVA cand achita facturile catre furnizori inregistrati in scopuri de TVA.

Nota: nu sunt obligate sa aplice acest sistem persoanele ce desfasoara activitati independente sau profesii libere ce nu sunt inregistrate in scopuri de TVA. Persoanele fizice obisnuite nu sunt in sfera acestei ordonante.

  • 2. De cand se aplica sistemul platii defalcate a TVA?

Acest sistem este obligatoriu incepand cu 01 ianuarie 2018, pentru facturi emise si avansuri incasate dupa data de 01 ianuarie 2018.
In perioada 01 octombrie – 31 decembrie 2017, sistemul se aplica optional de catre persoanele ce au obligatia aplicarii platii defalcate a TVA.

Nota: aceste persoane ce opteaza pentru sistemul de plata defalcata a TVA, vor notifica organul fiscal pentru exercitarea optiunii.

Foarte important: organul fiscal infiinteaza „Registrul persoanelor ce aplica plata defalcata a TVA”, iar persoanele ce au optat pentru acest sistem vor aplica plata defalcata a TVA incepand cu ziua urmatoare celei in care au fost inscrise in acest registru.

De retinut: organul fiscal va inregistra in termen de maxim 3 zile notificarile pentru inscrierea in registru.

  • 3. Unde se deschid conturile de TVA?

Institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA vor deschide conturile de TVA la unitatile de Trezorerie ale statului.
Persoanele impozabile ce au de incasat sume de la autoritati publice vor deschide contul de TVA la trezoreria statului.
La institutii de credit sau la trezorerie vor deschide cont de TVA persoanele impozabile pentru tranzactiile cu entitati private.

Foarte important: persoanele impozabile pentru tranzactii cu alte entitati private pot deschide mai multe conturi de TVA la institutii bancare diferite.

  • 4. Pentru ce tranzactii este aplicata plata defalcata a TVA?

Plata defalcata a TVA se aplica pentru toate operatiunile taxabile din punctul de vedere al TVA la care locul livrarii de bunuri sau locul prestarii de servicii se considera in Romania.
Nu se aplica sistemul de plata defalcata a TVA pentru tranzactiile la care beneficiarul este obligat la plata TVA prin metoda de simplificare, metoda cunoscuta drept taxare inversa.

De retinut: nu se aplica sistemul de plata defalcata a TVA pentru regimurile speciale de TVA ¬ regimul bunurilor second-hand, regimul agentiilor de turism, regimul special pentru agricultori.

  • 5. Cum de aplica regimul platii defalcate a TVA in cazul platilor partiale?

Daca se efectueaza plati partiale sau plati de avans, fiecare suma achitata se va considera ca avand inclusa si TVA, iar pentru aceasta se va aplica metoda sutei majorate pentru determinarea TVA de achitat separat.

De retinut: daca sunt efectuate plati partiale aferente unor operatiuni taxabile, dar cu cota diferita de TVA, are prioritate regimul normal de taxare in ordinea descrescatoare a cotelor.

Foarte important: valoarea TVA din aceste plati partiale se determina dupa formula: 19 x 100/119, 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, dupa caz.

  • 6. Ce se incaseaza in contul de TVA?

In conturile de TVA se vor incasa sumele provenind din:

  • TVA aferenta vanzarilor de bunuri/prestarilor de servicii;
  •  depunerile de TVA pentru vanzarile incasate cu numerar sau prin cardul bancar;
  •  transferurile din alte conturi de TVA;
  •  transferuri din contul curent deschis fie la aceeasi institutie bancara, fie la trezorerie;
  •  sume incasate ca urmare a unor corectii in urma unor erori materiale;
  •  sume reprezentand transferul de TVA intre membrii grupului fiscal unic;
  •  sume incasate ca urmare a corectarii facturilor sau ca urmare a ajustarii bazei de impozitare a TVA.

 

  • 7. Ce plati pot fi facute din contul de TVA?

Din contul de TVA se pot efectua urmatoarele plati:

  •  TVA achitata in contul de TVA al furnizorului;
  •  TVA platita la bugetul de stat;
  •  transferul in alt cont de TVA al titularului;
  • corectii de TVA pentru care restituirea se efectueaza in alt cont de TVA;
  •   corectii aferente ajustarii bazei de TVA ca urmare a corectarii facturilor, pentru care plata se efectueaza intr-un alt cont de TVA;
  •  restituiri in contul curent al titularului, in limita alimentarii initiale;
  •  sumele reprezentand TVA decontate in cadrul grupului unic.

Prin Ordin al presedintelui ANAF se vor detalia si alte categorii de plati ce pot fi efectuate din acest cont.

  • 8. Ce procedura se aplica pentru incasarile in numerar prin carduri sau substitute de numerar?

Persoanele aflate in sfera de aplicare a sistemului de plata defalcata a TVA, cand incaseaza cu numerar sau prin carduri bancare, au obligatia sa depuna in contul de TVA propriu suma reprezentand TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii. Termenul de depunere a TVA in contul de TVA este de 7 zile lucratoare.

  • 9. Ce se intampla daca o persoana impozabila inregistreaza in aceeasi zi atat incasari, cat si plati cu numerar?

In ipoteza in care incasarile in numerar sunt mai mari decat platile, se va depune in contul de TVA diferenta intre TVA aferenta incasarilor si TVA aferenta platilor, in termen de 7 zile lucratoare.
Cealalta ipoteza de lucru, cand platile sunt mai mari decat incasarile pentru ca exista deja un sold de casierie, nu este tratata de legiuitor.

10. Care sunt principalele contraventii si cum sunt sanctionate?

Sunt considerate contraventii urmatoarele fapte:

  • Plata TVA catre furnizori aferenta achizitiilor de bunuri si servicii in alt cont decat contul de TVA al furnizorului, daca nu se efectueaza corectia platii in termen de 7 zile. Contraventia este sanctionata cu amenda stabilita ca procent de 0,06%/zi din suma platita eronat.
  • Plata TVA intr-un alt cont al furnizorului decat cel de TVA, daca eroarea nu este corectata in maxim 30 de zile. Amenda in acest caz este in procent de 50% din suma platita eronat.
  • Necomunicarea contului de TVA catre furnizori si clienti se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.
  •  Utilizarea sumelor existente in contul de TVA in alt mod decat cel prevazut de ordonanta se sanctioneaza cu amenda contraventionala in procent de 50% din suma folosita incorect.

Persoanele platitoare de impozit pe profit si microintreprinderile care opteaza pentru plata defalcata a TVA incepand cu 01 octombrie 2017, beneficiaza de o bonificatie de 5% ce se aplica la urmatoarea baza de calcul:
a) impozitul pe venitul microintreprinderii aferent trimestrului al IV- lea 2017;
b) impozitul pe profit aferent trimestrului al IV – lea 2017 pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit prin plati anticipate trimestriale egale;
c) pentru o patrime din impozitul pe profit al anului 2017 pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit ce determina impozitul in sistem real.

O alta facilitate consta in anularea penalitatilor de intarziere aferente TVA daca contribuabilii au datorii la bugetul de stat reprezentand TVA de plata la data de 30 septembrie 2017.
Ordonanta descrie si procedura de acordare a acestor facilitati.

Institutiile bancare sunt autorizate sa deschida automat conturi de TVA pentru persoanele impozabile interesate. Aceste conturi vor avea in structura lor sintagma „TVA” si atributul „RO”.
Institutiile de credit vor notifica persoanele impozabile asupra deschiderii acestor conturi. Desigur, utilizarea contului este la latitudinea persoanei impozabile. Daca un astfel de cont nu este utilizat timp de 90 de zile, acesta se inchide automat. Din aceste conturi nu se pot elibera sume in numerar.

Sursa startupcafe.ro

„Am semnat ordinul de începere a lucrărilor la Podul de la Vadu Pașii”

În urmă cu puțin timp, președintele Consiliului Județean Buzău a anunțat pe Facebook începerea lucrărilor la podul de la Vadu Pașii.

„Am semnat ordinul de incepere a lucrarilor la Podul de la Vadu Pasii! Lucrarea este finantata prin Programul National de Dezvoltare Locala I, valoarea investitiei fiind de 26 milioane lei.”, a scris Petre Emanoil Neagu.

Termenul de execuţie  a lucrărilor este de aproximativ 24 de luni, însă constructorul a declarat în mai multe rânduri că o să-l termine mai repede:

„Asta ar fi foarte bine pentru cetăţenii din judeţul Buzău şi în primul rând pentru cei care sunt beneficiari direcţi ai acestei investiţii. Cu privire la închiderea circulaţiei pietonale, mai mult ca sigur se va închide. Nu pot să hotărăsc eu, vor hotărî cei în drept pentru că acolo este vorba despre siguranţa pietonilor. Cel puţin o perioadă, traficul pietonal va fi oprit.”, a mai declarat președintele Consiliului Județean.

Valoarea investițiilor este de 26 de milioane de lei. Lucrarea presupune reabilitarea şi punerea în valoare a podului monument istoric. Alături se va mai construi un pod, destinat traficului rutier.

Sursa reporterbuzoian.ro

Termenele până la care firmele trebuie să treacă la noile case de marcat

Calendarul introducerii caselor de marcat echipate cu jurnal electronic în locul aparatelor dotate cu role jurnal pe suport hârtie se modifică pentru firmele mijlocii și companiile mari, a decis miercuri Guvernul, printr-o ordonanță.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, teremenele pentru trecerea la casele de marcat cu jurnal electronic vor fi:

  • Pentru utilizarea exclusivă a caselor de marcat cu jurnal electronic se introduce un termen comun, 1 iunie 2018, atât pentru firmele mari, cât și pentru cele mijlocii. Până acum se prevedea ca de la 1 ianuarie 2018 firmele mari să treacă la case de marcat cu jurnal electronic, iar de la 1 aprilie 2018, firmele mijlocii.
  • Se menține termenul de 1 august 2018 pentru firmele mici, să treacă și ele la casele de marcat cu jurnal electronic.
  • 1 august 2018  este și  termenul final de implementare pentru dotarea tuturor operatorilor economici cu aparate de marcat noi. Data la care se va interzice comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rolă pe suport de hârtie va coincide cu data limită la care utilizatorii au obligația să se doteze cu noile aparate de marcat, respectiv 1 august 2018, comparativ cu 1 octombrie 2017, termen prevăzut de legislația în vigoare.

Dotarea operatorilor economici cu case de marcat cu jurnal electronic și conectarea la sistemul informatic al ANAF contribuie la reducerea evaziunii fiscale, precum și la creșterea nivelului de fiscalizare și îmbunătățirea execuției veniturilor bugetare – consideră Gvernul.

Obligativitatea utilizării de aparate de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici şi eliminarea treptată a aparatelor de marcat cu rolă jurnal a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, însă termenele inițiale au fost modificate ulterior. Situațiile în care contribuabilii au obligativitatea introducerii caselor de marcat electronic fiscale sunt specificate explicit de lege.

Conform OUG nr.28/1999 actualizată toți operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/ debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Reiese astfel că, operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație, au  obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

De la această obligație sunt exceptate încasările realizate din următoarele activități ( art 2 din OUG nr. 28/1999):

  • a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
  • b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
  • c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
  • d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
  • e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
  • f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
  • g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
  • h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
  • i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
  • k) încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet
  • l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
  • m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
  • n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
  •  q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.

De asemenea, prin Ordonanța adoptată de Guvern miercuri vor fi revizuite sancțiunile contravenționale prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, inclusiv prin stabilirea acestora pe un interval valoric și nu în cuantum fix, așa cum prevede legislația în vigoare, luându-se în considerare principiul proporționalității dintre faptă și sancțiune, promovat și de legea prevenției, precum și de practica judiciară în domeniu.

Sancțiunile revizuite intră în vigoare în  zece zile de la data publicării Ordonanței de Guvern în Monitorul Oficial al României.

Sursa startupcafe.ro

ANPC a făcut publice rezultatele controalelor la instituțiile de credit. Acestea vor restitui clienților 17,77 milioane de lei în total

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunță rezultatele controalelor derulate la instituțiile de credit, în perioada ianuarie 2016 – iulie 2017. Verificările au vizat respectarea prevederilor legale în contractele de credit, însă documentul publicat nu conține numele instituțiilor financiare unde au fost găsite probleme.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a publicat rezultatele controalelor derulate la instituțiile de credit după ce premierul Mihai Tudose a solicitat acest lucru în ședința de Guvern.

„O rugăminte mare către Ministerul Economiei. La mine a ajuns o sinteză a activităţilor de control făcută de ANPC în sistemul bancar. Dat fiind faptul că ANPC e în coordonarea dumneavoastră, vreau ca acest raport să fie pe site, public”, a spus premierul Mihai Tudose în debutul şedinţei de Guvern.

Şeful Executivului a afirmat că „va fi o lectură frumoasă şi interesantă pentru toată lumea”. „Nu e minic secret, că de asta l-a făcut, ca să ştim ce e acolo. Nu l-am citit, dar dacă e aşa de gros şi frumos cred că va fi o lectură frumoasă şi interesantă pentru toată lumea, că nu e de uz intern”, a mai spus Tudose.

Astfel, în perioada 27.11.2015 – 31.03.2016, ANPC a verificat respectarea prevederilor legale la incheierea contractelor de credit de consum, cu sau fara ipoteca, de catre bănci. Inspectorii autorității au încheiat 249 de Procese Verbale, cu amenzi in valoare totala de 1.743.000 lei.

Au fost restituite clienților sume în valoare de 1,097 milioane lei, 112.161 euro, 361.828 franci elvețieni si 361 dolari, în urma a 10.476 de reclamatii instrumentate la nivel national.

Cel de-al doilea control a avut loc în perioada 08.05.2017 – 16.06.2017 și a vizat respectarea prevederilor legale la incheierea contractelor de credit de consum, cu sau fara ipoteca, de catre IFN-uri în intervalul 01.02.2017 – 05.05.2017.

În cadrul operatiunii au fost verificate 40 de institutii financiare nebancare. Pentru abaterile constatate ANPC a aplicat sanctiuni contraventionale, in valoare totala de 337.000 lei.

Inspectorii au dispus masuri de remediere a deficientelor constatate in termen de 15, respectiv 30 de zile; masuri de aducere la conformitate cu prevederile legale a contractelor in termen de 15, respectiv 30 de zile; masuri de incetare a practicilor comerciale incorecte; masuri de restituire a sumelor incasate fara temei legal in termen de 15 zile; masuri de corectare a oricaror neconformitati cu prevederile legale constatate in termen de 15 zile, precum si masuri de suspendare a derularii campaniilor publicitare pana la intrarea in legalitate.

Sursa economica.net

Ce mai cumpără românii: hainele, electrocasnicele, vacanțele, mobila

Noi date de la Institutul Național de Statistică (INS), relevante pentru afacerile din comerț și producție, arată în ce măsură au cumpărat românii, în anul 2016, diverse categorii de produse.

Porivit statisticii citate de Agerpres, în anul 2016,

  • 30,2% dintre gospodăriile din România și-au permis, cu venitul net realizat, să își cumpere haine noi,
  • 18,1%, o vacanță de minimum o săptămână.
  • 6,4% și-au permis înlocuirea mobilei uzate și/ sau demodate,
  • 13,3% și-au luat produse electrocasnice,
  • 11,7% au mers la spectacole de teatru sau cinema,
  • 16,1% și-au putut permite cărți, ziare, reviste.

Sursa startupcafe.ro

De ce vom rămâne săraci: fuga românilor din ţară şi declinul demografic vor afecta economia

Datele publciate de INS indică continuarea tendinţei de scădere a populaţiei, cu 122 mii, la 19.6 milioane în 2016, pe fondul sporului natural negativ şi migraţiei. Economiştii Băncii Transilvania spun că declinul populaţiei are impact nefavorabil pentru dinamica PIB-ului, afectând astfel întreaga economie. 

Aproape 210.000 de ro­­mâni au plecat în stră­i­­nă­tate anul tre­cut, nu­mărul aces­tora fiind în uşoară creştere (cu circa 15.000 de persoane) prin com­paraţie cu anul 2015, arată datele Insti­tu­tului Naţional de Statistică. Numărul e­mi­­­granţilor de anul trecut este la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Ast­fel, numărul de emigranţi români nu sca­de, în ciuda faptului că salariile an­ga­ja­­ţilor români au crescut semni­fi­cativ în ul­ti­­mii ani, iar creşterea economică de a­nul trecut a plasat România pe primul loc în UE.

Anul trecut, o treime dintre cei 210.000 de români care au plecat în străinătate au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani, arată datele Statisticii. Migraţia în rândul tinerilor cu vârstă de muncă a continuat astfel să se accentueze, în ciuda faptului că salariile au crescut.

În 2016, salariul mediu pe economie a ajuns la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum un deceniu. În 2007, în primul an de la integrarea României în Uniunea Europeană, când salariul mediu pe economie era în jur de 1.000 de lei net pe lună, aproape 550.000 de români au emigrat, acesta fiind anul cu cel mai mare număr de emigranţi români. Ulterior, numărul acestora a mai scăzut la valori cuprinse între 160.000 şi 200.000 de persoane pe an, însă tendinţa din ultimul an arată, din nou, o uşoară creştere.

 Sursa zf.ro

Start-up Nation 2017: Controversa inovării

Antreprenorii care au promis că vor investi în echipamente inovatoare în cadrul programului Start-up Nation și-au sporit șansele să prindă finanțările de la stat, iar acum sunt ținta nemulțumirii unora dintre cei care nu au bifat inovarea și au pierdut. Programul Start-up Nation este finanțat și din fonduri europene, însă criteriul inovării are condiții mult mai lejere decât în practica de la fondurile europene, după cum explică un consultant chestionat de StartupCafe.ro. În schimb, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a dat asigurări că România nu va avea probleme în a deconta de la Uniunea Europeană bugetul de 500 de milioane de lei alocat în program pe partea de fonduri UE.

Cele 5 puncte care s-au obținut prin simpla bifare a criteriului inovării în planul de afaceri on-line au avut o greutate destul de mare în obținerea unui loc finanțat în programul Start-up Nation.

67% din cei circa 19.000 de aplicanți care s-au înscris corect în programul Start-up Nation au promis că 25% din bunurile pe care le vor achiziționa vor îngloba tehnologii inovatoare. 84,43% dintre cei finanțabili în buget au bifat inovare. Dintre cei care au picat sub linie, pe locurile nefinațabile, doar 53% au bifat inovare, arată statisticile de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

Acum, după ce aproximativ 8.600 de firme s-au calificat pentru finanțarea de maximum 200.000 de lei de la stat, iar 10.300 au rămas pe dinafară, antreprenorii care au beneficiat de criteriul inovaței sunt ținta protestelor unora dintre aplicanții care au ”picat”.

Ce spun susținătorii principiului inovării

Cei care au bifat criteriul inovării în planul de afaceri și au obșinut 5 puncte în plus consideră că au îndeplinit condițiile prevăzute de procedura de implementare a programului Start-up Nation 2017.

”Caracterul inovativ se va demonstra la prima cerere de rambursare/cerere de plată prin dovada de la producator / furnizor ca bunurile achiziționate în proporție de minim 25% din valoarea planului de afaceri înglobează tehnologie/tehnologii si/sau softuri necesare desfasurarii activitatii nu mai vechi de 3 ani” – se arată în procedură.

Așadar, Ministerul pentru Mediul de Afaceri consideră să este suficient să primești de la producător sau de la furnizorul echipamentului un certificat prin care el arată că bunul respectiv conține o tehnologie care nu este mai veche de 3 ani. Fără brevete de inveție sau alte astfel de proceduri complexe.

”Orice echipament are de la producător un certificat în care este menționat când a fost înregistrată tehnologia în sine. Am gândit-o ca o modalitate prin care statul să dea anumite pârghii celor care aplică, să aibă acces la anumite software-uri, utilaje echipamente mai performante. Și lucrul acesta are în sine un element de inovare. Oamenii s-au informat, au înțeles cum se aplică și nu avem niciun fel de problemă” – a declarat ministrul pentru mediul de Afaceri, Ilan Laufer, întro conferință pe 16 august.

Ce spun contestatarii criteriului inovării

De partea cealaltă, unii dintre antreprenorii care au ”picat” la Start-up Nation pe locurile nebugetate, precum și o serie de consultanți de finanțări contestă corectitudinea criteriului inovării, așa cum este el enunțat în procedura programului.

Carmen Roșu, consultat pentru finanțări nerambursabile și fostă directoare în Ministerul Fondurilor Europene, a explicat, pentru StartupCafe.ro, că Start-up Nation, fiind un program finanțat parțial din fonduri europene, ar trebui să condiționeze criteriul inovării mult mai strict.

Ea a dat exemplul Programului Operațional Regional (linia de finanțare 2.2), în care criteriul inovării presupune îndeplinirea anumitor condiții:

  • ”Inovarea este o activitate din care rezultă un produs, bun sau serviciu, nou sau semnificativ îmbunătăţit sau un proces nou sau semnificativ îmbunătăţit, o metodă nouă de marketing sau o metodă nouă organizaţională în practicile de afaceri, în organizarea locului de muncă sau în relaţiile externe. Inovarea este bazată pe rezultatele unor tehnologii noi, pe noi combinaţii ale tehnologiei existente sau pe utilizarea altor cunoştinţe obţinute de întreprindere.
  • Inovarea de produs (bun sau serviciu) reprezintă introducerea unui bun sau a unui serviciu, nou sau semnificativ îmbunătăţit în privinţa caracteristicilor sau modului său de folosire (aceasta poate include îmbunătăţiri semnificative în privinţa specificaţiilor tehnice, componentelor şi materialelor, software-ului incorporat, uşurinţei de utilizare sau a altor caracteristici funcţionale)
  • Produsele inovate pot fi noi pentru piaţă sau noi numai pentru întreprindere. O întreprindere poate avea inovare de produs chiar dacă acesta nu este nou pentru piaţă, dar este nou pentru întreprindere.
  • Inovarea de proces reprezintă implementarea unei metode noi sau semnificativ îmbunătăţite de producţie sau livrare (acestea pot include schimbări semnificative de tehnici, echipamente şi/ sau software), cu scopul de reducere a costurilor unitare de producţiei şi distribuţiei, să îmbunătăţească calitatea, să producă sau să distribuie produse noi sau îmbunătăţite semnificativ.
  • De asemenea, o întreprindere poate avea inovare de proces, chiar dacă ea nu este prima care a introdus procesul pe piaţă”.

Carmen Roșu invocă aici recomandările din manualul Oslo (Guidelines for collecting and interpreting innovation data, ediţia a III-a – OSLO MANUAL, OECD, European Commission, Eurostat, 2005, p.149).

Ea este nemulțumită și de faptul că , în condițiile actuale ale criteriului inovării din Start-up Nation, aplicanții care nu fac dovada inovării, deși vor pierde finanțarea, nu vor fi înlcuiți de alții, care au picat pe locurile nebugetate.

”Conform procedurii, la momentul plății dacă nu aduc certificatul de la producator/ furnizor se va pierde întreaga finanțare dar nu se va redistribui către alte firme înscrise în program. Nu este corect pentru cei care au întrebat producătorii dacă pot emite acest certificat, nu au bifat eronat 5 puncte, care pot face diferența” – spune consultantul.

StartupCafe.ro l-a întrebat pe minstrul pentru Mediul de Afaceri dacă există riscul ca, din cauza definiției crieriului inovării din programul Start-up Nation, statul să nu rușească să își deconteze de la Comisia Europeană cei 500 de milioane de lei alocați în contul finanțărilor europene nerambursabile.

El a dat asigurări că aceste cheltuieli vor fi eligibile pentru fndurile europene: ”Nu avem nicio problemă. Acest buget de 500 de milioane de lei îl avem ocupat deja. Cu toate aceste elemente, cei 500 de milioane sunt sume eligibile pe fonduri europene” – a spus ministrul Laufer.

În final, ar mai trebui menționat că inovarea este unul dintre obiectivele declarate ale programului Start-up Nation.

”Obiectivul principal al schemei de minimis îl constituie stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii și îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative” – se arată în procedura de implementare a programului.

Sursa startupcafe.ro

Topul celor mai valoroase zece branduri româneşti

Dacia este cel mai valoros brand românesc, cu o valoare de 1,2 miliarde euro, iar Dedeman, cu o valoare de 206 milioane euro, este cel mai valoros brand cu acţionariat 100% românesc, relevă raportul Brand Finance România 50.

Brandul auto Dacia este cel mai valoros brand românesc în 2017, şi de altfel singurul care depăşeşte un miliard de euro. „Dacia este un brand solid, popular, şi a fost practic singurul brand auto care putea fi cumpărat în România până în 1989. Preluarea de către Renault în 1999 a marcat un reviriment al brandului, iar astăzi Dacia este al doilea brand din portofoliul Renault ca vânzări, cu 90% din producţie vândută în 34 de ţări”, arată studiul.

În privinţa industriilor prezente în clasament, în afară de categoria „auto” care este cu totul singulară, sectorul de retail se distinge prin cele 10 branduri care valorează împreună peste 796 milioane euro. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG şi retailerul Dedeman.

Ajuns astăzi al doilea cel mai valoros brand românesc, cu o valoare de 361 milioane euro, eMAG a fost înfiinţat de trei tineri antreprenori în 2001 într-un apartament de bloc – echivalentul local al „garajului” din Silicon Valley. Alimentat de investiţiile fondului global Naspers, care între timp a devenit acţionar majoritar, eMAG a crescut exponenţial, devenind cel mai mare retailer online din România. „Amazonul românesc” şi-a păstrat spiritul antreprenorial, adăugând constant noi categorii de produse pe platforma sa, în timp ce îşi continuă expansiunea în Europa de Est.

Al treilea cel mai valoros brand românesc, Dedeman, a excelat în modelul de business mai degrabă tradiţional al magazinelor de materiale de construcţii şi pentru amenajări interioare – dar a valorificat tendinţele moderne de amenajare a casei, bricolaj de tip do-it-yourself (DIY) şi comerţ modern (cash & carry). Cu o valoare de 206 milioane euro, este în acelaşi timp cel mai valoros brand cu acţionariat 100% românesc. Brandul a crescut şi prin extinderea perseverentă a reţelei naţionale – chiar şi în timpul crizei economice – depăşind competitori internaţionali puternici şi devenind lider incontestabil de piaţă.

Digi (RCS&RDS) este pe locul 5, cu o valoare de 150 milioane euro, fiind în acelaşi timp cel mai puternic brand de telecom – cu cote de piaţă importante în telefonia fixă şi mobilă, Internet şi date, televiziune prin cablu în România şi Ungaria, precum şi în Italia şi Spania, unde serveşte mari comunităţi de români. Brandul a crescut atât organic cât şi prin fuziuni şi achiziţii, şi a avut o prezenţă publică discretă până la listarea recentă la Bursa de Valori Bucureşti. Rămâne de văzut dacă noile rigori de transparenţă vor conduce la întărirea sau la slăbirea brandului în anii următori.

Cu o valoare de 112 milioane euro şi plasându-se pe locul 7, Bitdefender este cel mai valoros brand de tehnologie al României. Brandul de software antivirus a crescut puternic, alimentat de nevoia globală de protecţie în era revoluţiei digitale. În mod constant clasat ca fiind cea mai bună soluţie antivirus în topurile internaţionale, soluţiile Bitdefender ajung la sute de milioane de utilizatori în toată lumea ¬– cu un mare potenţial de creştere în Europa şi USA.

„Pentru cei care îşi pun numele personal la bătaie într-o afacere riscurile sunt evidente, dar reuşita face ca numele să devină o marcă de încredere pentru clienţi şi parteneri. Ion Ţiriac, faimosul şi originalul jucător de tenis din anii ’70, a făcut acest lucru, transformându-şi numele într-un brand; Brand Finance a evaluat brandul Ţiriac în diversele sale asocieri comerciale, ajungând la o valoare de 52 milioane euro, pe locul 15 în clasament. Experimentatul om de afaceri a dezvoltat afaceri în sectoarele auto, imobiliare, servicii financiare, energie etc. şi a creat treptat un holding care promite să dezvolte un brand puternic şi durabil”, arată studiul.

Branduri noi ca eMAG, Dedeman, Digi, Bitdefender or Ţiriac – create şi dezvoltate de antreprenori în ultimii 28 de ani – ocupă mai mult de jumătate din clasamentul Brand Finance România 50, generând o valoare totală de peste 1,5 miliarde euro.

Alte branduri valoroase au adunat o istorie lungă, uneori de peste un secol, iar unele dintre acestea sunt încă în proprietatea statului. Din păcate, astfel de branduri atât de importante pentru public – cum ar fi Tarom sau CFR – sunt neglijate de către statul-proprietar, în ciuda potenţialului lor considerabil. Cu toate acestea, există şi o excepţie notabilă, respectiv brandul CEC Bank, evaluat la 56 milioane euro. Acesta este un exemplu perfect despre cum lideri vizionari şi manageri performanţi pot întoarce soarta unui business de stat în declin, şi îl pot plasa între cei mai puternici concurenţi.

Brandurile bancare conturează un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, iar trei dintre acestea se plasează între primele zece branduri. Pe locul 6, Banca Transilvania este cel mai valoros brand bancar românesc, evaluat la 130 milioane euro, în timp ce BCR şi BRD, evaluate la 111 şi respectiv 103 milioane euro, ocupă locurile 8 şi 9. Fondată de antreprenori cu viziune în inima Transilvaniei în 1993, banca cu acelaşi nume a depăşit rând pe rând competitori cu mai multă vechime şi mărime, în special în ultimul deceniu, ajungând astăzi a doua bancă din România după active. Succesul brandului său poate fi atribuit unei poziţionări convingătoare, care atrage cele mai dinamice segmente de clienţi.

„Brandurile sunt frecvent neglijate deoarece, în general, reglementările contabile curente nu permit reflectarea valorii reale a activelor necorporale în situaţiile financiare. Pentru a depăşi acest neajuns, jucătorii economici experimentaţi urmăresc valoarea brandurilor prin evaluarea lor periodică. A venit timpul ca brandurile româneşti să facă acelaşi lucru”, spune Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance România

În plus faţă de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance a inclus în prezentul studiu şi cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piaţă. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase au fost incluse individual în clasamentul România 50 2017. Astfel, Ursus Breweries are cel mai valoros portofoliu multi-brand local, evaluat la 115 milioane euro.

Firma de evaluare şi strategie Brand Finance evaluează branduri globale şi naţionale, cele mai valoroase branduri româneşti din 2017 fiind incluse în raportul Brand Finance România 50.

 

Sursa economica.net

Cum văd managerii economia României în următoarele trei luni – sondaj INS

Managerii din industria prelucrătoare, construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii estimează o creştere a activităţii în următoarele trei luni, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

‘În cadrul anchetei de conjunctură din luna august 2017, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +6%). Pentru activitatea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendinţă de creştere mai semnificativă (sold conjunctural +25%). Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +7%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +3% pe total industrie prelucrătoare’, se arată în document.

Potrivit estimărilor din luna august 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +9%). Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +2%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere moderată a acestora (sold conjunctural +8%).

‘În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +18%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +14%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +18%)’, informează INS.

Conform estimărilor din luna august 2017, spune Institutul, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%).

În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).

Sursa economica.net