Articole

Băncile nu mai trebuie să ne spună ce rol au în economie, ci cum îl joacă

“Băncile au un rol important în economie asigurând intermedierea financiară, prin atragerea de depozite și plasarea de credite. Prin intermediul creditelor, băncile ajută la finanțarea nevoilor persoanelor fizice și ale companiilor care pot întoarce acești bani în economie prin consum și investiții, în timp ce prin atragerea de depozite băncile protejează economiile populației și ale companiilor.”

Aceasta este principala concluzie a studiului “Impactul economic si social al bancilor in Romania”, realizat de firma de consultanta PwC, prezentat astazi de Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

Dar de ce oare este nevoie, dupa aproape 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, sa ni se prezinte un studiu in care sa ni se demonstreze ca bancile au un important rol economic si social? E cineva care mai pune la indoiala aceasta paradigma?

Poate pentru ca in ultimii ani bancile au fost asaltate de critici acerbe din partea clientilor, de legi populiste si extremiste (legea darii in plata sau conversia creditelor in franci la cursul istoric), de masuri in forta ale autoritatilor (ANPC, Ministerul Finantelor) sau de numeroase procese in justitie, care le-a afectat serios imaginea.

Si totusi, sub acest fum de petarde, bancile si-au vazut de treaba si au acordat tot mai multe credite, atat persoanelor fizice cat si firmelor, in paralel cu reducerea volumelor de credite neperformante acordate inainte de criza, o parte prin vanzarea catre firme de recuperare creante.

Sunt destul de multi cei care au inca probleme vechi nerezolvate cu bancile, insa ponderea covarsitoare a populatiei si firmelor, peste 90% din total, au acum o relatie normala cu bancile, in care-si pastreaza banii, fac plati si de la care obtin credite.

De aceea, oare n-a venit timpul ca bancherii sa se concentreze pe cei 90% din total, care nu mai au demult nevoie sa li se spuna ca o banca are un rol benefic in societate? In schimb, acestia au acum alte asteptari de la bancheri.

In primul rand, asteptari mult mai mari decat studii simpliste precum cel de fata.

Ce valoare are un document, oricare ar fi el, cand proiecteaza, dintr-un singur unghi, cu reflectoare cat mai colorate si puternice, o lume bancara perfecta, fara pic de autocritica sau de lumini de contrast? Si mai cu seama o lume care se concentreza pe profit, desi latura sociala si de relationare (digitala) cu consumatorul, ca sa nu-i spunem de protectie a consumatorului, devine tot mai importanta?

 

Intrebarea nu e daca, ci cum?

Fireste ca bancile au un rol important in orice economie democrata din lume, problema este nu daca, ci cum isi indeplinesc bancile aceasta functie.

“In ultimii 5 ani, valoarea activelor nete bancare a inregistrat o usoara crestere, in timp ce profitabilitatea cumulata a sistemului bancar a fost 2.185 milioane lei, inregistrandu-se profit in 3 din cei 5 ani analizati”, este o alta concluzie a studiului.

O prezentare corecta a acestei concluzii ar fi ca activele sistemului bancar romanesc au inregistrat de fapt o crestere mult mai mica fata de evolutia Produsului Intern Brut (PIB), astfel incat intermedierea financiara (ponderea activelor bancare din PIB) a continuat sa scada, Romania fiind oricum pe ultimul loc din Europa in aceasta privinta, cu doar 50% active nete bancare din PIB, fata de aproape 100% in Bulgaria, Ungaria si Polonia. (vezi foto)

Iar aceasta tendinta de dezintermediere va continua in 2018 si 2019, conform strategiilor bancilor, care-si propun o crestere a activelor la jumatate fata de nivelul PIB si in umatorii doi ani, dupa cum arata datele prezentate de BNR in raportul de stabilitate financiara.

De ce nu a crescut mai mult creditarea? Acesta ar fi trebuit sa fie un subiect interesant al acestui studiu. Si, mai ales, de ce nu a crescut mai mult finantarea firmelor, nu creditarea consumului si a creditelor ipotecare garantate de stat, in cadrul Programului Prima Casa? De ce nu reusesc bancile sa scape de bunavoie de creditele garantate de stat, dupa noua ani de la izbucnirea crizei?

 

Creditele de consum nu au avut un impact important asupra consumului populatiei

Studiul PwC arata “o corelatie directa puternica” intre creditele de consum acordate de banci si cheltuielile de consum ale populatiei, precum si intre creditele imobiliare si numarul de locuinte.

Astfel, conform datelor unui grafic, creditele noi de consum au crescut de la 7,2 miliarde lei in 2012 la 17,8 miliarde lei in 2016, asadar cu 150%, in timp ce cheltuielile de consum au avansat in acelasi interval cu doar 16,2%, de la 16,6 la 19,3 miliarde lei.

Ceea ce inseamna ca avansul puternic al creditelor de consum nu s-a reflectat intr-o crestere la fel de accentuata a cheltuielilor de consum, ci mai degraba intr-una moderata, de doar o cifra.

In 2012, volumul de credite noi de consum a fost 7,2 miliarde lei iar cheltuielile de consum s-au cifrat la 16,6 miliarde lei, ceea inseamna un raport de 0,4, iar in 2016, cheltuielile au fost de 19,3 miliarde lei iar creditele de 17,8 miliarde lei, adica un raport de 0,92.

In privinta creditelor imobiliare, acestea au crescut cu 93%, de la 5,9 miliarde lei in 2012 la 11,4 miliarde lei in 2016.

Numarul de locuinte a avansat cu 168.000, de la 8.761.000 la 8.929.000, valoarea totala a acestora, la un pret mediu de 50.000 de euro, fiind de 37,8 miliarde lei.

Valoarea totala a creditelor imobiliare acordate in perioada 2013-2015 s-a ridicat la 34,9 miliarde lei, ceea ce inseamna ca raportul credite/locuinte noi a fost de 0,92.

In 2013 s-au acordat credite pentru locuinte de 6 miliarde lei iar numarul de locuinte a avansat cu 39.000, echivalentul a aproximativ 9 miliarde lei la un pret mediu de 50.000 de euro, ceea ce inseamna un raport de 0,66.

In 2016, valoarea creditelor a fost de 11,4 miliarde lei iar numarul locuintelor a crescut cu 47.000, echivalentul a 10,5 miliarde lei, astfel ca raportul credite/locuinte noi a crescut la 0,92.

In concluzie, in cazul creditelor imobiliare se poate vorbi de o coralatie apropiata intre valoarea creditelor si numarul de locuinte noi. Probabil ca un rol primordial l-a avut aici Programul Prima Casa, prin care statul garanteaza 50% din valoarea unui credit si impune o dobanda de maxim 2% plus ROBOR la 3 luni.

 

Creditele noi pentru firme au crescut mai mult decat PIB-ul

In privinta finantarilor noi pentru firme, studiul PwC nu ne prezinta care a fost corelatia directa a acestora cu performantele companiilor, ci doar o legatura intre evolutia stocului creditelor si rentabilitatea activelor firmelor.

Datele BNR arata ca in 2016, volumul de credite noi in lei acordate de banci firmelor s-a ridicat la 26,28 miliarde lei, in crestere de la 23,97 miliarde lei in 2015, 20,34 miliarde lei in 2014, 18,20 miliarde lei in 2013 si 16,95 miliarde lei in 2012.

Cresterea a fost de 55%, echivalentul a 9,33 miliarde lei, in perioada 2012-2016, ceea ce inseamna o medie anuala de 13,7%, substantial peste nivelul PIB-ului, care a crescut cu valori de 3-7% in ultimii ani.

 

Cine raspunde de intermedierea financiara?

In raportul de stabilitate financiara al BNR se subliniaza ca “nivelul intermedierii financiare rămâne redus, existând în continuare spațiu important de majorare sustenabilă a acesteia, în special în ceea ce privește finanțarea investițiilor sectorului companiilor nefinanciare.”

In acest scop, BNR a anuntat ca va adopta “masuri care să îmbunătățească accesul la finanțare al companiilor, inclusiv prin creșterea gradului de eligibilitate a firmelor la creditarea bancară, precum și măsuri privind menținerea gradului de îndatorare a populației la un nivel considerat sustenabil.”

Pana la urma, cresterea gradului de intermediere financiara in Romania este in responsabilitatea BNR si autoritatilor, nu a bancilor, care nu pot fi obligate sa acorde mai multe credite decat vor.

Cu cat BNR, Guvernul si Parlamentul vor lasa bancile mai libere, vor reduce birocratia si reglementarea, vor diminua simtitor numarul legilor (absurde) adoptate sau propuse si vor construi o piata financiara cat mai atractiva pentru intrarea de noi jucatori, banci si IFN-uri, cu atat intermedierea financiara va creste.

Ceea ce se intampla in prezent, cel putin in sectorul bancar, pare a fi insa contraproductiv: numarul bancilor scade, in loc sa creasca, noi jucatori pe piata serviciilor financiare digitale inca nu si-au facut aparitia, iar reglementarile si legile se inmultesc sau devin mai stricte.

 

Sursa Bancherul.ro

80 vizite totale, nici o vizita azi

Firmele, lovite din toate părțile

Trecerea contribuţiilor de asigurări pentru pensii și sănătate de la angajator la salariat, eliminarea contribuției 0,5% la șomaj de către angajat și menținerea unei părți din contribuții la angajator sub forma unei contribuţii asiguratoare pentru muncă de 2,25%, care va fi plătită de angajator vor duce la creşterea fiscalităţii pentru IMM-uri cu 0,5%.

 

Creșterea birocrației pentru angajator, prin încheierea de acte adiționale la toate contractele individuale de muncă, creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, eliminarea destinației precise a unor fonduri (garantare pentru plata creanțelor salariale, concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale), acoperirea deficitului bugetar cu excedentul de la fondurile speciale, desființarea asigurărilor pentru șomaj, care aveau programat în anul 2017 un excedent de 694,3 milioane lei, reducerea salariilor nete, ca urmare a eliminării deducerii personale pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei, aceste efecte au fost identificate de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Excedentul mare prevăzut pentru 2017 la fondurile speciale de asigurări (Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, Fondul de accidente de muncă şi boli profesionale, asigurari de somaj) impunea reducerea contribuțiilor angajatorilor la aceste fonduri, nefiind justificată stabilirea valorii contribuţiei asiguratoare pentru muncă la 2,25% în sarcina angajatorului, mai spun cei de la CNIPMMR.

Întrebați dacă susțin trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, 82% dintre respondenții unui sondaj făcut de Consiliul în rândul managerilor de IMM-uri au răspuns că nu susțin această modificare. La întrebarea “Considerați că trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat va avea efecte negative?”, 84,3% dintre respondenți au răspuns pozitiv.

Printre efectele negative considerate de respondenți că vor apărea odată cu trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, au fost menționate: creșterea birocrației pentru angajator, prin încheierea de acte adiționale la toate contractele individuale de muncă (69,6%), scăderea salariilor nete (67,6%), cheltuieli suplimentare privind actualizarea programelor informatice (64,8%), creșterea amenzilor ca urmare a creșterii salariului minim (59,7%), creșterea fiscalității asupra unor categorii de contribuabili (PFA, pentru drepturile de autor, veniturile din chirii, etc.) (48,3%), altele (10%). Întrebați dacă sunt de acord cu introducerea unei taxe de 2% din fondul de salarii plătit de angajator, 98% au menționat că nu sunt de acord.

Cele mai importante efecte pozitive considerate de către respondenți că vor genera odată cu trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, au fost pentru bugetul de stat: cresc veniturile bugetare ca urmare a cresterii salariilor, amenzilor, etc. (50%), niciun efect pozitiv (39%), salariații vor cunoaște toate cheltuielile salariale ale angajatorului privind postul ocupat (11%).

Trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat reprezintă o reformă amplă, cu implicaţii multiple sociale și economice, fiind imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact și testul IMM, potrivit art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „iniţiatorii actelor normative trebuie să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”.

Analizele de impact și testul IMM trebuie să vizeze întregul pachet de modificări legislative, în contextul în care începând cu 1 ianuarie 2018 se vor aplica concomitent mai multe reforme: trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat; instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% în sarcina angajatorului; reducerea impozitului de la 16% la 10%; eliminarea deducerii personale pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei; creșterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei; cresterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro (în prezent, IMM din această categorie plătind impozit de 16% pe profit) și includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfășoară activități exceptate în prezent.

Chestiunea salariului minim

Creșterea salariului minim de la 1.460 lei la 1.900 lei pentru corelarea trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat reprezintă una dintre cele mai ascunse taxe, similară cu inflația, crede analistul economic Cristian Păun.

„Este foarte dificil să explici oamenilor cât de problematică este această măsură după ce au fost seduși de grija mimată de politicieni pentru cei ”săraci”. Salariul minim produce probleme de ocupare taman pentru cei pe care politicile ”de stânga” pretind grijă și protecție: tineri, cei cu educație medie spre scăzută, cei în vârstă, cei care nu au o specializare sau o experiență în domeniu (și de aici și corolarul cu reducerea flexibilității în schimbarea locului de muncă), femeile etc. O consecință a creșterii salariului minim este migrația către alte țări a acestor grupuri vulnerabile cu precădere”.

Cristian Păun

Păun susține că această creștere a salariului minim pe economie complet necorelată cu productivitatea reală a muncii sau competitivitate ne împinge spre o respecializare în lucruri ”mărunte” dar vitale: gătitul acasă, zugrăvit, construit sau reparat de case, spălatul mașinii, reparatul instalațiilor sanitare, grădinărit, educatul copiilor după școală etc.

„La rigoare, salariul minim crescut periculos de mult către salariul mediu / median determină profesorii universitari, cercetătorii, cei din IT, cei din inovare, managerii de companii să lase deoparte activitățile pentru care s-au specializat timp îndelungat și să se respecializeze în activități simple pe care nu mai rentează să le externalizeze către terți. Cei care acum prestează aceste munci vor găsi și mai greu de muncă și vor pleca în alte părți contribuind și mai mult la creșterea prețului asociat acestora. Schimbările structurale în economie sunt greu reversibile și cu consecințe nefaste pe termen lung”

Cristian Păun

Reprezentanții companiei de consultanță spun că în condițiile trecerii contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, creșterea salariului minim la 1.900 de lei presupune un cost suplimentar pentru angajatori de aproximativ 120 lei. Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afeceri din România, Cristian Pârvan, consideră că salariul minim la 1.900 de lei va pune o presiune și mai mare pe firmele din producție după ce anul acesta a venit cu scumpiri în energie și carburanți.

Majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2018 la 1.900 de lei va duce la creşterea amenzilor de circulaţie, dar va avea şi alte efecte pentru români. Valoarea punctul de amendă se calculează în funcţie de salariul minim. Mai exact, reprezintă 10% din acesta. Astfel, punctul de amendă va creşte anul viitor de la 145 la 190 de lei. Drept urmare, amenzile vor avea o valoare minimă de 380 de lei şi pot ajunge chiar şi la 19.000 de lei.

Pe cine afectează măsura cu 1% pe microîntreprinderi

Una dintre măsurile luate de către Guvernul Tudose săptămâna trecută se referă la creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. Conform lui Iancu Guda, lector la Institutul Bancar Român, 27% dintre firme vor câştiga, respectiv companiile cu venituri sub 0,5 milioane de euro şi zero angajaţi, precum şi societăţile cu venituri între 0,5-1 milioane de euro şi un profit brut de peste 6,25%, în timp ce doar 3% dintre companii vor pierde în urma acestei impozitări.

“Doar 3% dintre companii pierd, restul de 70% plătind un impozit identic. Totuși, efectul final este mult mai mic, deoarece se pot pierde aproape 112.153 locuri de muncă, deci aproximativ 2% din forţa de muncă angajată (din cauza disparitiei interesului fiscal), iar majorarea salariului minim pe economie poate anula până la jumătate din optimizarea fiscală respectivă”

, explică Guda într-un studiu.

Conform documentului, firmele cu venituri între 0-500.000 euro care înregistrează zero angajați vor fi influențate pozitiv, deoarece acestea plătesc astăzi un impozit de 3% din cifra de afaceri, care urmează să fie redus la 1% prin noile reglementări. Astfel, 104.097 de firme se regăsesc în aceastăsituație. De la 1 ianuarie 2018, aceste companii vor plăti un impozit pe cifră de afaceri de trei ori mai mic, scăderea estimată (bazată pe veniturile înregistrate în anul 2016) fiind de la 342 milioane de lei (aferent impozitului actual) la 114 milioane de lei (estimările privind impozitul nou).

Firmele cu cel puțin un angajat nu vor fi afectate de noua măsura, întrucât ele deja plătesc un impozit de 1% pe cifra de afaceri. În această situație se regăsesc 291.937 de firme, care vor înregistra o sarcina fiscală similară celei din anul 2016 (singura diferență fiind în funcție de nivelul veniturilor înregistrat în viitor).

În acest moment, companiile cu venituri intre 500.000 – 1.000.000 euro, plătesc în condițiile actuale un impozit de 16% aplicat profitului brut. Prin trecerea la impozitul de 1% pe cifra de afaceri impactul va fi diferențiat în funcție de profitabilitatea acestora. Firmele care înregistrează pierderi vor înregistra costuri fiscale mai mari, pentru că azi acestea nu plătesc impozit pe profit. Un numar de 2.177 de companii se regăsesc în aceasta situație, și vor plati un impozit suplimentar de 68 milioane de lei începand cu anul 2018.

Companiile care care inregistreaza o margine a profitului brut intre 0% – 6,25% vor inregistra costuri fiscale mai mari, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un numar de 8.239 de companii se regasesc in aceasta situatie, acestea inregistrand costuri fiscale in crestere de la 110 mil. lei (aferente activitatii desfasurate in anul 2016) la 260 mil. lei (aferente estimărilor pe același venit și profit brut, dar considerând noul nivel de impozit).

În schimb, firmele care înregistrează o margine a profitului brut peste 6,25% vor avea costuri fiscale mai mici, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este superior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. În acestă ipostază sunt 9.247 companii (4.853 înregistrand un profit brut între 6,25% – 15%, și 4.394 un profit brut peste 15%). Aceste companii vor plăti un impozit estimat de 292 milioane de lei, comparativ cu 915 milioane de lei în momentul de față. Concluzionând, aproximativ 70% vor plăti un impozit identic cu cel actual, 27% vor înregistra un impozit inferior și doar 3% vor plăti un impozit mai mare.

 

Sursa Cotidianul

328 vizite totale, nici o vizita azi

INS: Comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 9,3% a volumului cifrei de afaceri, în primele opt luni

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut, ca serie brută, cu 9,3%, în primele opt luni ale anului, faţă de intervalul similar din 2016, în principal ca urmare a vânzărilor de produse nealimentare, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.

Potrivit statisticii, în intervalul 1 ianuarie – 31 august 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat de asemenea o creştere cu 8,4%, datorită vânzărilor de produse nealimentare (+12,5%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,8%).

Pe de altă parte, majorarea cu 9,3% a volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, ca serie brută, s-a datorat, în principal, valorilor pozitive din vânzările de produse nealimentare (+12%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,9%) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,8%).

Datele INS relevă, totodată, că, în august 2017 faţă de august 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie brută, a crescut cu 15,9% ca urmare a rezultatelor consemnate la vânzările de produse nealimentare (+18,5%), în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,4%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,9%).

De asemenea, în intervalul de referinţă, ca serie ajustată, majorarea a fost de 12,6%, iar segmentele care au contribuit la acest rezultat au fost: vânzările de produse nealimentare şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+17,8% fiecare) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7%).

Conform INS, la nivel comparativ august 2017 vs iulie 2017 volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut atât ca serie brută – cu 7,4%, cât şi ca serie ajustată – cu 2,3%.

 

Sursa Capital

221 vizite totale, nici o vizita azi

Piaţa berii ar putea încheia anul pe creştere după un plus de 2% la şapte luni

Consumul de bere din România a atins nivelul maxim în anul 2008, atunci când fiecare român a consumat în medie 99 de litri din licoarea făcută din apă, hamei şi malţ.

Consumul de bere, care anul trecut s-a ridicat la 80 de litri per capita, a înregistrat în primele şapte luni o creştere de 2% faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor Asociaţiei Berarii României, care citează compania de consultanţă şi audit Deloitte. Astfel, dacă trendul ascendent se va păstra până la finalul anului, piaţa berii ar putea reveni pe creştere după un an 2016 în care consumul a stagnat.

„Evoluţia pieţei berii în perioada ianuarie – iulie 2017 a fost una pozitivă, dar indiscutabil moderată. În acest moment, considerăm că se întrunesc premisele pentru ca piaţa să îşi continue evoluţia, dar numai rezultatele finalului de an vor putea să confirme, sau să infirme, consolidarea acestui trend. Un factor deter­mi­nant al evoluţiei pozitive a pieţei berii rămâne în mod cert asigurarea în continuare a unui con­text economic şi a unui cadru de regle­men­tare predictibile, cele care au permis de altfel pieţei berii ca începând de anul trecut să evolueze în mod natural, bazân­du-se pe dinamica cererii şi ofertei.”

Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.

 

Sursa Ziarul Financiar

355 vizite totale, nici o vizita azi

Deficitul României în comerţul cu alimente creşte la 916 milioane de euro la 5 luni. Grâul domină exporturile, iar carnea de porc, importurile

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a ajuns la 916 milioane de euro până la finele lunii mai, în creştere cu 60,8% faţă de valoarea înregistrată în perioada similară din 2016, în condiţiile în care importurile au urcat cu 19,3%, iar exporturile s-au majorat cu doar 6,9 procente, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Datele Institutului Naţional de Statistică arată însă un sold deficitar mai mare în comerţul agroalimentar al României pe primele cinci luni ale anului din 2017, de circa 989,3 milioane euro.

Potrivit statisticii MADR, exporturile au crescut în primele cinci luni ale anului cu 6,9%, până la valoarea de 2,046 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 19,3%, totalizând 2,962 de miliarde de euro.

Grâul rămâne principalul produs exportat, cu un total de 354 de milioane de euro pentru două milioane de tone, şi o creştere valorică de 8,8 milioane de euro în primele cinci luni le anului faţă de perioada similară din 2016.

Faţă de perioada corespunzătoare din 2016, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro), orz (+10,9 milioane de euro), carne de porc (+10 milioane de euro), preparate alimentare (+9,2 milioane de euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+7,9 milioane euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+7,1 milioane de euro) şi ciocolată (+6,8 milioane de euro).

Pe de altă parte, exportul de ţigarete şi-a continuat trendul descendent, pierzând 72,1 milioane de euro comparativ cu ceea ce s-a obţinut în perioada similară din 2016. De asemenea, au mai scăzut din punct de vedere valoric şi exporturile de carne de pasăre, cu 6,7 milioane de euro, cele de turte de soia, cu 6,2 milioane de euro şi de seminţe de rapiţă (minus 3,2 milioane de euro).

În privinţa importurilor, datele MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone. Alte importuri semnificative au mai fost la grâu (+50,8 milioane de euro), porumb (+49,1 milioane de euro), boabe de soia (+31,8 milioane de euro), turte de soia (+23,5 milioane de euro), zahăr (+21,6 milioane de euro), brânzeturi (+16,9 milioane de euro), preparate alimentare (+14,6 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+14 milioane de euro), tutun brut (+13,8 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+10,7 milioane de euro), preparate pentru hrana animalelor (+10,7 milioane de euro), banane (+10,2 milioane de euro), tomate (+9,7 milioane de euro).

Potrivit statisticii MADR, în primele cinci luni ale anului au fost consemnate uşoare scăderi cantitative, însă nu şi valorice, la importul de citrice, animale vii din specia porcine, tomate şi cafea.

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României, livrările către această destinaţie având o pondere valorică de 58,6% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au deţinut o pondere de 80,1% din total importuri.

 

Sursa Economica.net

356 vizite totale, nici o vizita azi

De unde a venit creşterea economică din primul semestru? Industria este motorul de creştere, în timp ce construcţiile sunt la pământ

Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat pe primul semestru o creştere cu 5,8% pe seria brută şi cu 5,7% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi perioadă din 2016. Creşterea a fost susţinută de toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor. 

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2017 a fost de 207636,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de trimestrul I 2017 şi cu 5,7% faţă de trimestrul II 2016, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

În ceea ce priveşte primul semestru al acestui an, Produsul Intern Brut estimat a fost de 411300,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,7% faţă de semestrul I 2016.

Iar, pentru semestrul al doilea din 2017, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat a fost de 196641,7 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,9% faţă de trimestrul II 2016.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2017 a fost de 360856,5 milioane lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,8% faţă de semestrul I 2016.

La creşterea PIB, în semestrul I 2017 faţă de semestrul I 2016, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

– Industria (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,3%;

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,5%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,1%;

– Informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%);

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,6%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,7% contribuind cu 5,0% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10,0%.

Sursa zf.ro

 

247 vizite totale, nici o vizita azi

Aproximativ 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a anului, 15.000 în luna iunie

În primele şase luni ale anului 2017 au fost înfiinţate 79.251 de firme noi, cu 31,23% mai multe spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului precedent, din care peste 15.000 în luna iunie, conform Agerpres.

Aşadar, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, un număr de 15.877 de firme au fost înfiinţate în luna iunie, lună în care au fost demarate înscrierile în programul Start-Up Nation.

Cele mai multe firme sunt SRL-uri -12.809, PFA-uri – 1.847 şi întreprinderi individuale – 972.

Primele cinci judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme au fost: Bucureşti – 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Cluj – 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Timiş – 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Bihor – 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; lfov – 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) şi industria prelucrătoare (8.117).

Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, respectiv doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

„Atunci când am iniţiat ‘Start-Up Nation’, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional”, a declarat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR, fost ministrul pentru IMM-uri, citat în comunicat.

Înscrierile în programul Start-Up Nation au avut loc în perioada 15 iunie – 14 iulie, iar principala condiţie pentru participare a fost înfiinţarea unui IMM după 31 ianuarie 2017.

Sursa capital.ro

298 vizite totale, nici o vizita azi

Românii cheltuie 2 mld. lei pe fast-food. În lupta cu McDonald’s, KFC şi shaormeriile locale se pregăteşte să intre şi gigantul american Taco Bell. Lider detaşat este McDonald’s, care “mănâncă” 30% din piaţă

Românii lasă anual în restauran­te­le de tip fast-food circa 2 mld. lei, piaţa fiind dominată la vârf de companii internaţionale pre­cum McDonald’s şi KFC, arată o analiză a ZF pe baza datelor Euromonitor. Cei doi jucătorii internaţionali se luptă atât cu alte lanţuri străine mai mici precum Subway, cât şi cu afaceri locale precum lanţurile de shaormerii.

„Segmentul de fast-food a atras atenţia con­sumatorilor români datorită activităţii bran­durilor internaţionale precum McDonald’s şi KFC care au reuşit să aducă mai aproape stilul de viaţă occidental“, spun analiştii Euromo­ni­tor.

Creşterea puterii de cumpărare i-a deter­mi­nat pe români să iasă mai des în oraş, iar restau­rantele de tip fast-food au avut de câştigat de pe urma acestei situaţii. Shaormeriile şi restau­rantele au devenit locuri de întâlnire pentru consumatorii de toate vârstele şi profesiile.

„Piaţa restaurantelor fast-food creşte, vedem o dezvoltare în ultimii ani“, afirmă Daniel Boaje, directorul general şi acţionarul minoritar al McDonald’s România.

Compania este controlată de maltezii de la Premier Capital în proporţie de 90% şi de Daniel Boaje cu 10%. Americanii de la McDonald’s au vândut franciza lanţului de restaurante în decembrie 2015, până atunci grupul fiind prezent local în mod direct. Acum, la fel ca Subway sau KFC, şi McDonald’s este prezent în sistem de franciză.

„Premier Restaurants România este liderul incontestabil al acestei pieţe, prin intermediul McDonald’s România controlând 29% din piaţă în valoare şi 31% în volum (număr de tranzacţii)“, potrivit Euromonitor.

Pe locul secund se află lanţul american KFC. Fiecare dintre cele două lanţuri are circa 65-70 de localuri în România, iar afacerile lor cumulate sunt de circa 1 mld. lei, adică jumătate din piaţă. Ambele branduri au intrat pe piaţa locală acum mai bine de două decenii, când România abia învăţa ce înseamnă capitalismul.

În anii care au urmat au mai venit şi alte branduri, respectiv Burger King, sau Subway. Primul, lanţul Burger King, mai este prezent local doar cu un restaurant în aeroport, după ce com­pa­nia care opera celelalte unităţi a intrat în insolvenţă în criză şi a tras obloanele. Restaurantul din aeroport este operat de o altă companie, care administrează acest brand în mai multe aeroporturi din lume, conform datelor ZF. Subway a venit local în 2012 şi s-a extins rapid, însă businessul este departe de cel al liderilor.

Sursa zf.ro

326 vizite totale, 4 vizite astazi

Producţia industrială a crescut în mai cu 17,3% faţă de luna similară din 2016

Producţia industrială a crescut în luna mai în ritm anual cu 17,3% ca serie brută şi cu 15,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, iar faţă de luna precedentă a urcat atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 16,1%, respectiv cu 3,5%, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date miercuri publicităţii.

În primele cinci luni ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2016, producţia industrială a fost mai mare cu 7,8% ca serie brută, respectiv cu 8,4%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

În luna mai 2017, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 16,1%, datorită creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+17,9%) şi industria extractivă (+12,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 4,0%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 3,5%. Industria extractivă şi industria prelucrătoare au crescut cu 7,5%, respectiv 5,6%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,1%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 17,3%, susţinută de creşterile tuturor sectoarelor industriale: industria prelucrătoare (+18,6%), industria extractivă (+13,9%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,1%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 15,3%, ca efect al creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+16,1%), industria extractivă (+13,2%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,0%).

În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2017, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2016, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 7,8%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+8,4%), producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+3,2%) şi industriei extractive (+1,1%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele cinci luni din 2017, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a crescut cu 8,4%, ca efect al creşterilor industriei prelucrătoare (+8,1%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+4,0%). Industria extractivă a scăzut cu 0,1%.

Sursa capital.ro

360 vizite totale, 4 vizite astazi

TOP ​Eurostat: Salariile si alte costuri cu forta de munca au crescut brusc, dar tot mici sunt in Romania

Romania a avut cea mai mare crestere procentuala a costurilor cu forta de munca, ce includ mai ales salariile, dar nominal nivelul a ramas tot jos in tara noastra comparativ cu restul Uniunii Europene, releva datele publicate joi de Biroul european de statistica Eurostat.

Datele Eurostat exclud administratia publica si agricultura si se refera la costul cu forta de munca care include salariul si costuri non-salarile, cum ar fi contributiile sociale pe partea angajatorului.

In anul 2016, in Romania, costul mediu orar cu forta de munca a fost de 5,5 euro, din care 19,9% reprezinta costurile non-salariale.

Practic, Romania a fost pe penultimul loc in Uniunea Europeana, doar inaintea Bulgariei, care a avut un cost orar mediu cu forta de munca de 4,4 euro, din care numai 15,8% reprezinta costurile non-salariale.

Astfel, Romania ramane jos cu costul fortei de munca, desi a cunoscut cea mai accelerata crestere din Uniunea Europeana: 11,6% in anul 2016 fata de 2015.

A doua crestere procentuala din UE a fost in Bulgaria: 7,8% in anul 2016 fata de 2015.


In Ungaria, costul orar mediu cu forta de munca a fost de 8,3 euro (din care 23,6% reprezinta costurile non-salariale) in anul 2016, in crestere cu 4,6% fata de anul 2015.

Firmele din Romania, de toate nivelurile, trebuie sa se lupte si cu cele din alte tari ale Uniunii Europene pentru a gasi si a-si pastra angajati performanti.

Dintre destinatiile externe prefereate de forta de munca din Romania, mentionam urmatoarele evolutii ale costului orar mediu:

  • Italia: 27,8 euro in anul 2016, in scadere cu 0,8% fata de anul 2015. 27,4% din costul cu forta de munca a fost partea non-salariala in anul 2016.
  • Spania: 21,3 euro in anul 2016, in crestere cu 0,4% fata de 2015. Partea non-salariala a fost 25,3% din costul orar in 2016.
  • Marea Britanie: 26,7 euro in anul 2016, in scadere de 10,1% fata de 2015 – cea mai brusca depreciere din Uniunea Europeana. Costurile non-salariale au reprezentat numai 16,5% din costul cu forta de munca in anul 2016.
  • Franta: 35,6 euro in anul 2016, in cresetere cu 1,5% fata de anul 2015. Partea non-salariala a rerezentat 33,2% din costurile cu forta de munca in 2016.
  • Germania: 33 de euro in anul 2016, in crestere cu 2,5% fata de anul 2015. Partea non-salariala a fost 22,4% din cost.

In ansamblu, Uniunea Europeana a avut un cost mediu orar cu forta de munca de 25,4 euro in anul 2016, in crestere cu 1,6% fata de anul 2015, mai arata datele Eurostat.

De asemenea, potrivit Eurostat, si in trimestrul al IV-lea al anului 2016 Romania a cunoscut cea mai mare brusca majorare a costului orar mediu cu forta de munca din Uniunea Europeana: 12,3% in plus fata de ultimele 3 luni ale anului 2015.

Costurile cu forta de munca pe domenii

Pe sectoare ale economiei, in Romania, serviciile au cele mai ridicate costuri orare medii cu forta de munca: 6 euro, in anul 2016.

Pe locul al doilea, cu 5,7 euro, vine sectorul non-business excluzand administratia publica, adica domenii ca invatamant, sanatate, spectacole, arte, recreere etc.

Pe pozitia a treia este industria, cu 5,1 euro, iar pe locul al patrulea vine domeniul constructiilor, cu 4,3 euro – cost orar mediu cu forta de munca in anul 2016.

Reamintim ca de la 1 februarie 2017 Guvernul a majorat salariul minim brut pe economie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei. La un salariu minim brut pe economie de 1.450 de lei, patronul suporta , cu tot cu contributiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei (fata de 1.538 de lei, cum era inainte), iar salariatul primeste o leafa neta de 1.065 de lei (fata de 925 de lei in inainte), luand in calcul actualul nivel al contributiilor.

Aceasta a fost a doua majorare a salariului minim pe economie in mai putin de 12 luni. In mai 2016 salariul minim brut a crescut cu 19%, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

Sursa startupcafe.ro

696 vizite totale, nici o vizita azi