Articole

Cum este văzută România de analişti si investitori străini?

Deşi are cea mai mare creştere economică din Europa, România nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil şi de percepţia asupra corupţiei.

România a fost menţionată în multe contexte la Euromoney 2018, conferinţa de la Viena pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, dar deşi are cea mai mare creştere economică din Europa şi din zonă, nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil, percepţia în privinţa corupţiei şi instabilitatea politică.

În aproape orice discuţie România este văzută ca o piaţă cu oportunităţi mari de creştere, în care se pot face bani, fondurile de investiţii fiind foarte mulţumite, dar apoi vine cuvântul „dar” urmat de situaţia finanţelor publice – deficit bugetar nestustenabil, corupţie şi nu în ultimul rând, situaţia critică internă de neînţeles pentru investitori şi analişti.

„România are un deficit fiscal excesiv , nesustenabil, care va avea implicaţii negative pe termen lung.”

Peter Brezinschek, şeful echipei de cercetare de la Raiffeisen Bank Internaţional, în panelul de închidere a conferinţei de la Viena, în faţa a peste 300 de investitori şi bancheri.

Deşi, au o rată de creştere mai redusă şi chiar probleme politice interne, Polonia, Cehia şi chiar Ungaria sunt mult mai bine văzute de investitori pentru că au o dezvoltare mai bună, mai consistentă şi pieţe financiare mai extinse prin prisma posibilităţilor de investiţii sau fuziuni şi achiziţii.

Noi avem o ţară favorită, iar aceasta este România, care are o creştere economică puternică, desi la nivel politic lucrurile nu sunt chiar aşa liniştite, a spus într-un alt panel legat de oportunităţi de investiţii pentru fondurile de investiţii private, Matjaz  Schroll, şeful de private equity pentru Europa Centrală şi de Est al Franklin Templeton Investment.

Cel mai probabil, România va încheia anul 2017 cu o creştere economică de 7% în timp ce celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est au o creştere economică de 3-4%, iar ţările vestice de 2%.

„Noi suntem foarte încrezători în România. Investiţiile noastre în Regina Maria şi reţeaua Profi merg extraordinar de bine. Aşteptăm în continuare o creştere a economiei şi creşterea afacerilor noastre.”

Kerim Turkmen, partener la Mid Europa Partners, cel mai mare fond de investiţii din regiune.

Acest fond a plătit, la finalul lui 2016, peste 500 de milioane de euro pentru reţeaua Profi, iar acum, prin continuarea investiţiilor, a ajuns numărul unu în piaţă ca număr de magazine.

Creşterea consumului în România a depăşit, în 2017, 10% – nivel considerat de analişti nesustenabil pe termen lung şi care a venit din scăderi de taxe şi impozite şi creşterea salariilor. Creşterea consumului este principalul motor al creşterii economice, deşi industria şi agricultura au avut un an 2017 foarte bun.

Deşi România are această creştere economică, piaţa financiară este destul de săracă în oportunităţi de investiţii pentru toţi investitorii, având în vedere că numărul firmelor româneşti puternice este în scădere.

Economia României este puternic legată de finanţarea de pe piaţa bancară, pentru că finanţarea de pe piaţa de capital, prin toate instrumentele, lipseşte aproape cu desăvârşire.

Pentru că România nu are fonduri puternice de pensii care să fie cumpărători de ultimă instanţă pentru acţiuni sau obligaţiuni, mulţi investitori străini se feresc de România, pentru că la finalul unui ciclu de investiţii nu au cui să vândă companiile. Din această perspectivă, piaţa poloneză este mult mai bine dezvoltată, oferind o lichiditate mult mai mare şi mai multe oportunităţi pentru listări sau fuziuni şi achiziţii.

Companiile poloneze, austriece şi acum investitorii cehi cumpără companii în România în tranzacţii directe, fiind aproape inexistenţi pe piaţa de capital.

Toţi investitorii şi bancherii străini se aşteaptă ca zona Europei Centrale şi de Est să crească în continuare peste nivelul din Europa de Vest, mai ales că acum creşterea este mult mai echilibrată, bazată şi pe piaţa internă, faţă de perioada de dinainte de criză când ţările din zonă depindeau de investiţiile străine şi de finanţările externe.

Investiţiile şi creşterea economică au dus la noi angajări, la scăderea foarte mult a şomajului, iar acest lucru a făcut ca aceste ţări să se confrunte acum cu o lipsă de forţă de muncă, ceea ce a dus la creşterea salariilor.

De altfel, scăderea demografică în Europa Centrală şi de Est, pentru că mulţi locuitori au plecat la muncă în vest este una din ameninţările viitorului.

„Toate ţările din Europa Centrală şi de Est şi-au revenit, mai ales că creşterea economiei globale a început să prindă tracţiune. Salariile cresc, dar asta nu este o problemă.”

Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est. El a fost prezent în panelul de închidere de la Euromoney 2018.

Nici chiar creşterea dobânzilor nu ar fi o problemă, ci dimpotrivă, s-ar putea atrage noi investitori, a menţionat Dan Bucşa.

Acum, principalul risc pentru această zonă este pierderea oportunităţilor de investiţii, mai ales în acest context extrem de favorabil la nivel global.

Peter Brezinschek spune că trebuie investit în inovaţie, în instituţii puternice pentru reducerea corupţiei şi în infrastructură.

„Unele ţări sunt mai bine pregătite pentru viitor – Polonia sau Cehia – altele mai puţin”.

 

Sursa Ziarul Financiar

344 vizite totale, nici o vizita azi

Vânzările record obligă retailerii să-şi facă depozite în România

Creşterea consumului regăsită în majorarea cifrei de afaceri şi în sporirea numărului de magazine ale retailerilor se simte puternic pe piaţa industrială şi logistică din Bucureşti şi din marile oraşe. Companii puternice preferă să-şi construiască depozitele de marfă în România, de unde aprovizionează Bulgaria, Grecia, chiar şi Ungaria, Republica Moldova şi Ucraina.

Pe piața industrială şi logistică din România au fost livrate în perioada ianuarie-septembrie 2017 proiecte de peste 215.000 metri pătrați, din care 187.000 metri pătrați doar în București. Restul, de 28.100 metri pătrați, este localizat în zona centrală a ţării. În aceste condiții, stocul din România a depășit 2,9 milioane de metri pătrați, potrivit celui mai nou raport de piață publicat de JLL.

Firmele de retail și de logistică sunt cele mai active. Şase din primele zece tranzacţii au fost realizate de firme care activează în domeniul logisticii şi care au avut nevoie de mai multe spaţii de depozitare ca urmare a măririi volumului de activitate. Alte două au fost depozite noi închiriate de retaileri şi numai două tranzacţii au avut ca obiect spaţiile industriale.

“Inaugurarea spaţiului logistic accentuează rolul României la nivel regional. Decizia de a construi acest centru în Bucureşti a fost una firească, determinată de potenţialul de creştere local şi de interesul pentru sport, manifestat de români”

Gregory Richarte, Director Logistica, Decathlon

 

Centrul logistic din România al Decathlon este cel mai recent depozit inaugurat în România. Acesta are 29.000 mp şi va aproviziona România, Bulgaria şi Grecia

 

Sursa Jurnalul Național

 

575 vizite totale, nici o vizita azi

Studiu KeysFin: Industria metalurgică, Cenuşăreasa economiei

Creşterea economică semnificativă din ultimii ani nu se vede, din păcate, în sectoarele grele, acolo unde criza mai are încă de spus cuvântul. În timp ce consumul creşte cu viteze ameţitoare, pe fondul importurilor masive şi majorărilor salariale, industria metalurgică, altădată una dintre ramurile-cheie ale economiei, reuşeşte cu greu să îşi facă rost de comenzi. Experţii de la KeysFin avertizează că dezvoltarea României urmează o tendinţă plină de provocări şi că, în absenţa unor măsuri pentru stimularea sectorului productiv, economia riscă să se transforme într-un gigant cu picioarele de lut. 

 

Ce s-ar întâmpla cu economia românească dacă mâine ar veni o nouă criză? Dacă băncile ar intra în blocaj, dacă fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigură 80% din avansul economic, ar îngheţa la fel ca în 2009? Analiştii de la KeysFin estimează că efectele negative ar fi cu mult mai puternice. Asta mai cu seamă că mare parte din industrie reuşeşte, cu greu, să facă faţă provocărilor economice.

Cum investiţiile publice în acest an sunt aproape egale cu zero, iar cele străine se află la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie, 2017 este încă un an de supravieţuire. Industria chimică, cea prelucrătoare, metalurgia – sunt câteva dintre domeniile care, în ciuda potenţialului semnificativ, înregistrează în continuare rezultate sub aşteptări.

Potrivit unei analize KeysFin, cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani, de 33,5 miliarde lei, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparaţie, în 2013, afacerile din metalurgie depăşeau 34 miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.

Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariţia a peste 100 de companii din piaţă în ultimii 3 ani, şi cu scăderea numărului de angajaţi de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016.

În 2014, în economia românească activau 7694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerţ specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului marcau existenţa a 7592 de firme, dintre care 798 în sectorul de comerţ. Statistica arată, totodată, că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6287 de salariaţi, în 2016 se mai regăseau numai 5400 angajaţi.

 

Cum s-a ajuns în această situaţie, în condiţiile în care economia creşte de la an la an?

“Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care deţin sau au avut unităţi în România, absenţa unei cereri susţinute de pe piaţa locală şi, nu în ultimul rând, importurile, au făcut ca acest domeniu să îşi reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice şi creşterea preţurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000, metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate şi electrozi de sudură, marca creşteri de producţie de peste 10%, criza din intervalul 2009-2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd şi astăzi”,

spun analiştii de la KeysFin.

În prezent, potrivit analizei KeysFin, metalurgia românească s-a concentrat în jurul zonelor cu potenţial economic, precum Bucureşti-Ilfov.

 

Topul firmelor din sectorul metalurgic

Industria metalurgică se află, de ani de zile, în mâinile investitoriilor străini. Arcelor Mittal Galaţi este, în continuare, cel mai important jucător din piaţă, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălăţean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei.

În topul firmelor urmează ALRO SA (2,14 miliarde lei), SILCOTUB SA (1,23 mld.lei), TMK-ARTROM SA (761,9 mil.lei) şi ALUM SA (556 mil.lei). Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de ARCELOR MITTAL HUNEDOARA SA, BAMESA OŢEL SA, TMK – REŞIŢA SA şi FAIST MEKATRONIC SRL.

În ceea ce priveşte comerţul cu produse metalurgice, analiza KeysFin clasează pe primul loc în topul cifrei de afaceri compania MAIRON GALATI SA, cu un business de 819,2 milioane lei în 2016. ROTTCO CONSULT SRL, A-KEMI SRL, BAUROM CONSTRUCT SRL, DAMILA SRL şi MIRAS INTERNATIONAL SRL se aflau pe următoarele locuri, cu afaceri între 170 mil. şi 357 mil.lei.

 

Metalurgia, mediu plin de provocări

Situaţia dificilă din acest sector este reliefată şi de statistica insolvenţelor. Potrivit datelor KeysFin, în ultimii trei ani luaţi în calcul în statistică (2014-2016), 1258 de firme şi-au declarat insolvenţa, în condiţiile în care drumul banilor în industrie a continuat să fie unul plin de provocări.

Durata medie de încasare în comerţul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creştere puternică faţă de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 zile (faţă de 141 în 2014). În sectorul producţiei metalurgice, plăţile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările la 93 de zile, cifre mai bune decât intervalul de referinţă.

„Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe creditul furnizor influenţează evoluţia business-ului din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, în condiţiile în care principalii jucători din piaţă, firmele străine, şi-au redus semnificativ investiţiile în România preferând alte destinaţii strategice, şansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanţurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investiţiile statului, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea companiilor româneşti.

“În condiţiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar şi oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susţinut de programe investiţionale şi facilităţi fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situaţie similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, plusvaloare, iar în prezent este la mâna importurilor”, spun analiştii de la KeysFin.

 

Sursa Curierul National

715 vizite totale, nici o vizita azi

Banca Europeana de Investiții explică de ce nu vor companiile să investească în România deși avem atuuri mari

Cresterea economică puternică înregistrată de România este determinată de consum, însă paradigma trebuie mutată spre segmentul investițional, a atras atenția, joi, Patricia Wruuck, economist la Banca Europeană de Investiții (BEI).

 

„M-am uitat la segmentul economic al Europei și al României. Există o creștere impresionantă economică a României, cu peste 5% (5,8% – n. red.), ceea ce permite realizarea unei economii de scară. (…)

Totuși, există și puncte slabe și mă refer aici la instabilitate fiscală și la nivelul actual al investițiilor. Nivelul scăzut al investițiilor nu este încurajator.

Vorbim apoi despre investițiile publice și despre absorbția fondurilor europene. Vorbim și despre investițiile private. Noi, la BEI, facem sondaje despre ce gândesc companiile față de mediul investițional. Sondajul ne arată că România este țara în care doar 68% dintre companii investesc. Cumva prioritatea companiilor este diferită aici. De asemenea, sunt foarte multe companii care lucrează la capacitate sau peste capacitate. Există un necesar de investiții. (…)

În fine, provocările cu care se confruntă România mai departe, dintr-o perspectivă macro, este că vedem o creștere puternică determinată de consum. Cred că trebuie schimbată paradigma și să ne mutăm atenția către investiții. Pentru asta e nevoie să se consolideze infrastructura, sănătatea, educația, transporturile. Pentru România, transportul este un factor care trebuie avut în vedere.

Dintr-o perspectivă a companiilor, firmele din România vor ceea ce vor toate firmele din întreaga lume: un mediu de afaceri predictibil”, a declarat reprezentantul BEI în cadrul ediției a VI-a a Bucharest Forum.

Potrivit economistului, sectorul privat din Romania nu face multe investiții, din cauza incertitudinii provocate de politicile interne.

„Sectorul privat nu face atât de multe investiții. Am întrebat firmele despre impedimentele cu care se confruntă. În primul rând, este incertitudinea provocată de politicile interne. Incertitudinea este mereu o problemă pentru companii, dar în mod interesant există un lucru la care Romania se distinge: peste 60% dintre companii spun că lipsa infrastructurii de transport îngreunează apariția investițiilor față de media UE, de aproape 40%.

 

Sursa Business24

688 vizite totale, 4 vizite astazi

CITR: România, dependentă de marile firme. IMM-urile, extrem de vulnerabile

În România doar 6.521 de companii, dintr-un total de 640.000, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, arată o analiză a CITR Group (Casa de Insolvenţă Transilvania).

Deşi la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Acest dezechilibru acţionează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România îşi desfăşoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăţi mari, iar companiile mici şi mijlocii, care formează majoritatea a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experienţa crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiţi acum pentru eventualitatea unui recul.

Rudolf Vizental, CEO CIT Resources

Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi.

Rudolf Vizental apreciază că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investiţiilor: Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacţii la nivel naţional. Deşi România reprezintă cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunităţiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituţionali. Pentru a creşte, trebuie avute în vedere şi opţiunile de consolidare, nu doar de creştere organică.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit.

Un alt semnal de alarmă tras de specialiştii CITR Group se referă la oportunităţile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanţabile, iar de investitori prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societăţile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanţi, investitori şi bănci.

În aceste condiţii, avem cel puţin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanţabile; ele au produse debt to equity, un reţetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-şi vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism. Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situaţia companiilor a rămas la fel de dificilă,

explică reprezentantul CITR Group.

Specialiştii CITR Group argumentează că, în acest context, reechilibrarea economiei româneşti are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor business-uri în dificultate, ignorate de principalii finanţatori, izolate de mediul de business şi stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potenţial eşec. Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienţi antreprenori încât să suplinească lipsa dispariţiei celor care eşuează.

Noi investim timp şi resurse în aceste analize tocmai pentru a trage semnale de alarmă spre acţiune, nu doar spre constatare. Trebuie să intervenim în restructurarea acestor companii prin toate mijloacele şi mecanismele specifice, aplicate de la caz la caz. Reţetele nu funcţionează. Recomandăm, în special, un proces de consolidare pe orizontală, în aceleaşi domenii de activitate, pentru creşterea în volum şi reducerea costurilor, un proces de care încă fugim ca de frica colectivizării, păstrată pe undeva ca o frustrare istorică.

Rudolf Vizental

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în baza procedurilor judiciare, cât şi în afara lor. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business.

Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring şi CIT Resources.

CITR este o societate de practicieni în insolvenţă care gestionează, în prezent, o masă credală de peste patru miliarde de euro şi un patrimoniu de peste 650 milioane de euro. CITR a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani, din care 100 de milioane de euro doar în 2016.

 

Sursa Capital.ro, AGERPRES

690 vizite totale, nici o vizita azi

Producţia industrială a crescut în mai cu 17,3% faţă de luna similară din 2016

Producţia industrială a crescut în luna mai în ritm anual cu 17,3% ca serie brută şi cu 15,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, iar faţă de luna precedentă a urcat atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 16,1%, respectiv cu 3,5%, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date miercuri publicităţii.

În primele cinci luni ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2016, producţia industrială a fost mai mare cu 7,8% ca serie brută, respectiv cu 8,4%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

În luna mai 2017, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 16,1%, datorită creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+17,9%) şi industria extractivă (+12,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 4,0%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 3,5%. Industria extractivă şi industria prelucrătoare au crescut cu 7,5%, respectiv 5,6%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,1%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 17,3%, susţinută de creşterile tuturor sectoarelor industriale: industria prelucrătoare (+18,6%), industria extractivă (+13,9%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,1%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 15,3%, ca efect al creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+16,1%), industria extractivă (+13,2%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,0%).

În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2017, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2016, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 7,8%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+8,4%), producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+3,2%) şi industriei extractive (+1,1%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele cinci luni din 2017, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a crescut cu 8,4%, ca efect al creşterilor industriei prelucrătoare (+8,1%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+4,0%). Industria extractivă a scăzut cu 0,1%.

Sursa capital.ro

670 vizite totale, nici o vizita azi

România se bazează pe 11.000 de firme. Top cinci cele mai profitabile domenii

Potrivit unui studiu al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), din totalul de 640.000 de companii înregistrate la Registrul Comerţului, 19.564 au active de peste un milion de euro. Dintre acestea însă, doar 11.062 sunt companii finanţabile, fără probleme sau grad prea mare de îndatorare. Industria prelucrătoare, comerţul, transport şi logistică, construcţiile şi IT-ul sunt domeniile în care aceste companii înregistrează cel mai mare profit.

„Din punctul de vedere al investițiilor, România este probabil cea mai atractivă țară din Europa Centrală și de Est, alături de Polonia. Însă tranzacțiile sunt foarte puține. Când e vorba să facă tranzacții, nu se găsesc oportunități concrete. Investitorii se uită de regulă la companii sănătoase cu active de peste 10 milioane euro. Suntem față în față cu o economie performantă, care stă pe o bază îngustă, iar când baza e îngustă, apar problemele de stabilitate”, a declarat directorul general al CIT Resources, Rudolf Vizental, la prezentarea studiului.

Numărul societăților de impact este în scădere, de la 23.384 în 2013 până la 19.564 în anul 2015. Deși cele 19.564 de companii de impact la sfârșitul lui 2015, cu active de peste 1 milion euro, reprezintă doar 3% din totalul societăților din România, ele generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel național și angajează 41% din forța de muncă existentă în România. Numărul angajaților din aceste 19.564 de companii a scăzut între 2013 și 2015 cu circa 19.000.

Studiul arată că, din 3% din companiile din România cu impact asupra economiei 50% sunt în dificultate, 5.433 fiind companii restructurabile, cu datorii mnari şi ceva probleme dar care îşi pot reveni, iar alte 3.069 sunt companii insolvabile, datorii foarte mari şi pierderi anuale. În acest caz este probabil doar o problemă de timp până ce ele vor intra într-adevăr în insolvenţă.

În aceste condiţii, cele 11.062 de companii rămase sunt singurele finanţabile, companii care în 2015 au cumulat o cifră de afaceri de 111,7 miliarde de euro şi un profit net de 8,7 miliarde de euro şi 1.238.688 salariaţi.

Industria prelucrătoare cea mai profitabilă activitate. IT-ul este pe locul doi

Dacă analizăm rata profiturilor, vom constata că cele mai profitabile companii, cu rata profitului de 35%, sunt cele din industria prelucrătoare, aici intrând şi producătorii de piese auto şi confecţii metalice, industria adunând circa 4.000 de societăţi comerciale cu un profit net de 2,1 miliarde de lei. Acelaşi profit este înregistrat şi de cele 5.284 de firme din comerţul cu ridicata şi amănuntul, dar cu o rată a profitului de 34%.

Următoarele domenii de activitate profitabilă sunt cele 1.164 de societăţi de transport-depozitare cu un profit net cumulat de 500 de milioane de euro şi o rată a profitului de 8%. Aceiaşi indicatori în materie de profit sunt înregistraţi şi de cele 2.306 firme care activează în domeniul construcţiilor.

Surprinzător sau nu, jucătorii din IT strâng doar 300 de milioane de euro profit, o rată a profitului de 5%, dar aplicabilă unui număr mult mai mic de companii: 579, adică o medie de 518.000 de euro profit net anual. Faţă de media din industria prelucrătoare, de 522.500 euro, diferenţa nu este prea mare, iar comparativ cu media profitului din ramura societăţilor de comerţ, unde avem doar 397.426 euro, vom constata că firmele de IT sunt mai profitabile. Din acest punct de vedere, topul celor mai profitabile industrii ar arăta cam aşa: industria prelucrătoare (în special piese auto), producţie IT, transport (cu o medie de 429.553 euro), comerţ şi construcţii (cu o medie 216.825).

Studiul a analizat companiile de impact din România, în intervalul 2013 – 2015. Acestea au fost analizate luând în calcul raportările financiare de sfârşit de an. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.

„Pentru perioada 2013 – 2015, studiul indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi. Cu alte cuvinte, piramida economiei româneşti este mai înaltă, vârful mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să distrugă întregul sistem. Anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România îşi pierd din relevanţă, deoarece devin mai mici – activele lor scad sub un milion de euro. În acest ritm, la finele anului viitor vom avea doar 15.000 companii relevante, adică mai puţin de una la mia de locuitori. Această diminuare nu trebuie privită ca un fenomen izolat. Implicaţiile colaterale sunt similare efectului de domino şi pot afecta întreaga economie”, a explicat Rudolf Vizental, CEO al CIT Resources.

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în, cât şi în afara procedurilor judiciare. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business. Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring si CIT Resources.

Sursa economica.net

2,766 vizite totale, nici o vizita azi