Articole

Regulile simple pentru smart shopping

Smart shopper sau clientul inteligent, conform definiției, este o persoană dispusă să investească efort și timp, căutând informații legate de produsele pe care vrea să le cumpere şi utilizând apoi toate aceste detalii pentru a lua cea mai bună decizie.

Un astfel de smart shopper trebuie, în primul rând, să cunoască foarte bine piața, atunci când vine vorba de produsul pe care dorește să îl achiziționeze. Cum poate face acest lucru orice consumator? Sfatul nostru este să folosești internetul, pentru că vei găsi informația mult mai rapid și mai ușor decât dacă umbli prin magazine, spune Veronica Constantinescu, Garanti Bank, Cards Product Development Manager.

1. Verifică evoluția prețului pentru produsul pe care ți-l dorești.

Există o multitudine de site-uri unde poți să vezi cum a evoluat prețul în ultimul an. În felul acesta identifici sezonalitatea prețurilor;

2. Activează alerta de preț.

Majoritatea site-urilor care vând produse online oferă posibilitatea setării unei alerte de preț: selectezi produsul pe care îl dorești și suma maximă pe care ești dispus să o plătești, iar în momentul în care prețul produsului scade, ajungând la limita indicată de tine, vei fi anunțat prin email;

3. Așteaptă momentul potrivit.

Sunt magazine online care, la adăugarea produsului în coşul de cumpărături sau în lista de articole favorite, îți vor propune un discount adițional în cazul în care îl lași în coș, fără a-l cumpăra imediat.

După cunoașterea pieței, al doilea pas în procesul de smart shopping este identificare produsului financiar care te poate ajuta să cumperi respectivul produs. În cazul shopping-ului, care nu se referă la achiziția de bunuri imobiliare sau autoturisme, în cele mai multe cazuri, cardul de cumpărături este produsul cel mai potrivit.

Din fericire pentru cumpărători, în România, cardul de cumpărături cu rate fără dobândă reprezintă un instrument de plată foarte popular.

Majoritatea băncilor oferă această variantă de plată, fie prin rețelele proprii de comercianţi parteneri, fie prin rate către orice comerciant, indiferent de existența prealabilă a unui parteneriat.

Dacă optezi pentru plata prin intermediul unui card de cumpărături, pe lângă faptul că poți plăti în rate fără dobândă, poți beneficia de recompense sub forma punctelor de loialitate, cashback, sau, chiar de asigurarea de protecție a cumpărăturilor, sau asigurarea de călătorie, în cazul în care planifici o vacanță.

Și în cazul alegerii unui astfel de card de credit, un cumpărător inteligent trebuie să investească timp în studierea ofertelor aferente cardului pe care îl deține deja, sau, dacă nu are un card, să studieze ofertele băncilor pentru a alege cel mai potrivit produs/ofertă.

Cum poți face acest lucru cel mai rapid, din nou apelând la internet:

1. Dacă ai deja un card de credit verifică pe site-ul băncii care sunt comercianţii parteneri, de la care poți achiziționa produsul de care ai nevoie, in rate; verifică și dacă prin plata cu cardul respectiv mai beneficiezi de reduceri adiționale. Există partneriate între bănci sau schemele emitente de carduri de credit (Visa și Mastercard) și retaileri, prin care poți beneficia de un discount adițional, însă, acest discount trebuie solicitat direct la casa de marcat.

2. Dacă nu ai un card de credit, atunci va trebui să extinzi căutarea și să verifici ofertele băncilor în ceea ce privește caracteristicile şi facilităţile oferite de cardul de credit.

Alegerea va trebui să se bazeze atât pe numărul de parteneri de rate, cât și pe frecvența derulării campaniilor  de rate, atât cu comercianţi parteneri, cât și în afara parteneriatelor.

De asemenea, îți recomandăm să alegi un card de credit care are și o schemă de loialitate, prin care să primești puncte bonus sau cashback. Astfel, plătind cu cardul acumulezi puncte sau cashback și în felul acesta acoperi costul de mentenanță al produsului, care poate varia între 40 și 60 Ron pe an, în funcție de tipul de produs.

 

Sursa Bancherul.ro

265 vizite totale, nici o vizita azi

Băncile nu mai trebuie să ne spună ce rol au în economie, ci cum îl joacă

“Băncile au un rol important în economie asigurând intermedierea financiară, prin atragerea de depozite și plasarea de credite. Prin intermediul creditelor, băncile ajută la finanțarea nevoilor persoanelor fizice și ale companiilor care pot întoarce acești bani în economie prin consum și investiții, în timp ce prin atragerea de depozite băncile protejează economiile populației și ale companiilor.”

Aceasta este principala concluzie a studiului “Impactul economic si social al bancilor in Romania”, realizat de firma de consultanta PwC, prezentat astazi de Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

Dar de ce oare este nevoie, dupa aproape 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, sa ni se prezinte un studiu in care sa ni se demonstreze ca bancile au un important rol economic si social? E cineva care mai pune la indoiala aceasta paradigma?

Poate pentru ca in ultimii ani bancile au fost asaltate de critici acerbe din partea clientilor, de legi populiste si extremiste (legea darii in plata sau conversia creditelor in franci la cursul istoric), de masuri in forta ale autoritatilor (ANPC, Ministerul Finantelor) sau de numeroase procese in justitie, care le-a afectat serios imaginea.

Si totusi, sub acest fum de petarde, bancile si-au vazut de treaba si au acordat tot mai multe credite, atat persoanelor fizice cat si firmelor, in paralel cu reducerea volumelor de credite neperformante acordate inainte de criza, o parte prin vanzarea catre firme de recuperare creante.

Sunt destul de multi cei care au inca probleme vechi nerezolvate cu bancile, insa ponderea covarsitoare a populatiei si firmelor, peste 90% din total, au acum o relatie normala cu bancile, in care-si pastreaza banii, fac plati si de la care obtin credite.

De aceea, oare n-a venit timpul ca bancherii sa se concentreze pe cei 90% din total, care nu mai au demult nevoie sa li se spuna ca o banca are un rol benefic in societate? In schimb, acestia au acum alte asteptari de la bancheri.

In primul rand, asteptari mult mai mari decat studii simpliste precum cel de fata.

Ce valoare are un document, oricare ar fi el, cand proiecteaza, dintr-un singur unghi, cu reflectoare cat mai colorate si puternice, o lume bancara perfecta, fara pic de autocritica sau de lumini de contrast? Si mai cu seama o lume care se concentreza pe profit, desi latura sociala si de relationare (digitala) cu consumatorul, ca sa nu-i spunem de protectie a consumatorului, devine tot mai importanta?

 

Intrebarea nu e daca, ci cum?

Fireste ca bancile au un rol important in orice economie democrata din lume, problema este nu daca, ci cum isi indeplinesc bancile aceasta functie.

“In ultimii 5 ani, valoarea activelor nete bancare a inregistrat o usoara crestere, in timp ce profitabilitatea cumulata a sistemului bancar a fost 2.185 milioane lei, inregistrandu-se profit in 3 din cei 5 ani analizati”, este o alta concluzie a studiului.

O prezentare corecta a acestei concluzii ar fi ca activele sistemului bancar romanesc au inregistrat de fapt o crestere mult mai mica fata de evolutia Produsului Intern Brut (PIB), astfel incat intermedierea financiara (ponderea activelor bancare din PIB) a continuat sa scada, Romania fiind oricum pe ultimul loc din Europa in aceasta privinta, cu doar 50% active nete bancare din PIB, fata de aproape 100% in Bulgaria, Ungaria si Polonia. (vezi foto)

Iar aceasta tendinta de dezintermediere va continua in 2018 si 2019, conform strategiilor bancilor, care-si propun o crestere a activelor la jumatate fata de nivelul PIB si in umatorii doi ani, dupa cum arata datele prezentate de BNR in raportul de stabilitate financiara.

De ce nu a crescut mai mult creditarea? Acesta ar fi trebuit sa fie un subiect interesant al acestui studiu. Si, mai ales, de ce nu a crescut mai mult finantarea firmelor, nu creditarea consumului si a creditelor ipotecare garantate de stat, in cadrul Programului Prima Casa? De ce nu reusesc bancile sa scape de bunavoie de creditele garantate de stat, dupa noua ani de la izbucnirea crizei?

 

Creditele de consum nu au avut un impact important asupra consumului populatiei

Studiul PwC arata “o corelatie directa puternica” intre creditele de consum acordate de banci si cheltuielile de consum ale populatiei, precum si intre creditele imobiliare si numarul de locuinte.

Astfel, conform datelor unui grafic, creditele noi de consum au crescut de la 7,2 miliarde lei in 2012 la 17,8 miliarde lei in 2016, asadar cu 150%, in timp ce cheltuielile de consum au avansat in acelasi interval cu doar 16,2%, de la 16,6 la 19,3 miliarde lei.

Ceea ce inseamna ca avansul puternic al creditelor de consum nu s-a reflectat intr-o crestere la fel de accentuata a cheltuielilor de consum, ci mai degraba intr-una moderata, de doar o cifra.

In 2012, volumul de credite noi de consum a fost 7,2 miliarde lei iar cheltuielile de consum s-au cifrat la 16,6 miliarde lei, ceea inseamna un raport de 0,4, iar in 2016, cheltuielile au fost de 19,3 miliarde lei iar creditele de 17,8 miliarde lei, adica un raport de 0,92.

In privinta creditelor imobiliare, acestea au crescut cu 93%, de la 5,9 miliarde lei in 2012 la 11,4 miliarde lei in 2016.

Numarul de locuinte a avansat cu 168.000, de la 8.761.000 la 8.929.000, valoarea totala a acestora, la un pret mediu de 50.000 de euro, fiind de 37,8 miliarde lei.

Valoarea totala a creditelor imobiliare acordate in perioada 2013-2015 s-a ridicat la 34,9 miliarde lei, ceea ce inseamna ca raportul credite/locuinte noi a fost de 0,92.

In 2013 s-au acordat credite pentru locuinte de 6 miliarde lei iar numarul de locuinte a avansat cu 39.000, echivalentul a aproximativ 9 miliarde lei la un pret mediu de 50.000 de euro, ceea ce inseamna un raport de 0,66.

In 2016, valoarea creditelor a fost de 11,4 miliarde lei iar numarul locuintelor a crescut cu 47.000, echivalentul a 10,5 miliarde lei, astfel ca raportul credite/locuinte noi a crescut la 0,92.

In concluzie, in cazul creditelor imobiliare se poate vorbi de o coralatie apropiata intre valoarea creditelor si numarul de locuinte noi. Probabil ca un rol primordial l-a avut aici Programul Prima Casa, prin care statul garanteaza 50% din valoarea unui credit si impune o dobanda de maxim 2% plus ROBOR la 3 luni.

 

Creditele noi pentru firme au crescut mai mult decat PIB-ul

In privinta finantarilor noi pentru firme, studiul PwC nu ne prezinta care a fost corelatia directa a acestora cu performantele companiilor, ci doar o legatura intre evolutia stocului creditelor si rentabilitatea activelor firmelor.

Datele BNR arata ca in 2016, volumul de credite noi in lei acordate de banci firmelor s-a ridicat la 26,28 miliarde lei, in crestere de la 23,97 miliarde lei in 2015, 20,34 miliarde lei in 2014, 18,20 miliarde lei in 2013 si 16,95 miliarde lei in 2012.

Cresterea a fost de 55%, echivalentul a 9,33 miliarde lei, in perioada 2012-2016, ceea ce inseamna o medie anuala de 13,7%, substantial peste nivelul PIB-ului, care a crescut cu valori de 3-7% in ultimii ani.

 

Cine raspunde de intermedierea financiara?

In raportul de stabilitate financiara al BNR se subliniaza ca “nivelul intermedierii financiare rămâne redus, existând în continuare spațiu important de majorare sustenabilă a acesteia, în special în ceea ce privește finanțarea investițiilor sectorului companiilor nefinanciare.”

In acest scop, BNR a anuntat ca va adopta “masuri care să îmbunătățească accesul la finanțare al companiilor, inclusiv prin creșterea gradului de eligibilitate a firmelor la creditarea bancară, precum și măsuri privind menținerea gradului de îndatorare a populației la un nivel considerat sustenabil.”

Pana la urma, cresterea gradului de intermediere financiara in Romania este in responsabilitatea BNR si autoritatilor, nu a bancilor, care nu pot fi obligate sa acorde mai multe credite decat vor.

Cu cat BNR, Guvernul si Parlamentul vor lasa bancile mai libere, vor reduce birocratia si reglementarea, vor diminua simtitor numarul legilor (absurde) adoptate sau propuse si vor construi o piata financiara cat mai atractiva pentru intrarea de noi jucatori, banci si IFN-uri, cu atat intermedierea financiara va creste.

Ceea ce se intampla in prezent, cel putin in sectorul bancar, pare a fi insa contraproductiv: numarul bancilor scade, in loc sa creasca, noi jucatori pe piata serviciilor financiare digitale inca nu si-au facut aparitia, iar reglementarile si legile se inmultesc sau devin mai stricte.

 

Sursa Bancherul.ro

374 vizite totale, nici o vizita azi

Consumul, unicul motor care susţine „miracolul” economic românesc – EFE

România a reuşit, prin creşteri de salarii şi reduceri de impozite, să stimuleze consumul intern şi creşterea economică, care în primul trimestru al acestui an a ajuns la 5,6%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, relatează agenţia EFE.

 

Totuşi, acest „miracol” aparent, în una dintre cele mai sărace ţări dintre cele 28 de state membre UE, a dat naştere unui scepticism în rândul experţilor, majoritatea acestora considerând-o nesustenabilă, scrie EFE.

Creşterea semnificativă a salariilor funcţionarilor, de peste 20%, şi a salariului minim, care în ultimii doi ani a ajuns la 310 euro, de la 220 euro, sunt principalii factori ai „boom-ului” economic românesc. La aceasta se adaugă faptul că Executivul social-democrat a redus Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% la 9% în iunie 2015, în timp ce cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20% în ianuarie 2016 şi la 19% la începutul acestui an.

„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt. Cu siguranţă, dacă avem o creştere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va creşte deficitul comercial şi cel al contului curent”,

a declarat pentru EFE preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Deficitul comercial al României s-a ridicat la 3,36 miliarde euro în primul trimestru din 2017, fiind cu 20,3% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2016, şi balanţa contului curent a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de două ori mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

Creşterea economică este corelată cu cea a deficitului public al României, care a crescut de la 1,8% la 3,2% de la finele anului trecut până la 31 martie 2017, conform Biroului European de Statistică.

Comisia Europeană, la rândul său, estimează că România va avea o creştere economică de 4,8% în 2017, în timp ce Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă la 5,6%, ceea ce, dacă se va realiza, va duce la un PIB record de 183 miliarde euro la finele anului.

Aceste date macroeconomice încurajatoare au animat actualul guvern social-democrat să promită în continuare creşteri salariale pentru funcţionari şi pensionari, o strategie criticată drept populistă.

„Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecinţe grave asupra preţurilor bunurilor şi competitivităţii”,

a explicat, pentru EFE, Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Naţională a României.

În 2015, peste 1,35 milioane dintre cei 4,6 milioane salariaţi ai ţării lucrau în administraţia publică.

Croitoru consideră că majorarea salarială a fost adoptată în detrimentul investiţiei publice, care a scăzut cu 60 % în bugetul pentru 2017.

„Nu se poate forţa ieşirea din categoria ţărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăţi productivitatea”.

Lucian Croitoru

În anii trecuţi, numeroase companii, precum Continental sau Renault, şi-au mutat o parte din producţie în România, datorită salariilor reduse, dar situaţia actuală au făcut ca multe dintre acestea să se gândească la plecare.

Conform Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, o treime dintre companiile pe care le reprezintă şi-a redus numărul de angajaţi ori s-au închis, începând din octombrie 2015, în special din cauza costurilor, dar şi lipsei de personal, datorate, printre altele, emigraţiei.

Indicele şomajului a ajuns în august la 5,1% (circa 466.000 şomeri), un minim istoric, deşi, potrivit lui Dumitru, aceste date nu reflectă întreaga realitate.

„Sunt multe persoane care practică o agricultură de subzistenţă şi care nu figurează ca şomeri, şi multe altele care continuă să plece din ţară”.

Lucian Croitoru

Se estimează că circa 85.000 români vor pleca din ţară pe parcursul acestui an.

 

Sursa Economica

514 vizite totale, nici o vizita azi

Cum cresc tarifele la energia electrică în fiecare zonă din România, la 1 octombrie

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunţat o creştere a tarifelor la energia electrică furnizată populaţiei în regim reglementat, care este de 3 bani/kWh, în medie, la nivel naţional. Vedeţi cu cât creşte preţul energiei electrice în fiecare zonă din România şi cu cât creşte factura dvs.

ANRE a avizat tarifele de tip componentă de piaţă concurenţială (CPC), pentru fiecare dintre cele opt zone de distribuţie din România. Creşterile tarifului CPC sunt cuprinse între 8% şi 9,3%, iar noile tarife se vor aplica la 1 octombrie, urmând ca populaţia să le resimtă în facturi în luna noiembrie. Cea mai mică creştere a fost pentru zona Moldovei, iar cea mai mare pentru sudul Transilvaniei.

Iată, detaliat, noile tarife CPC şi procentul de creştere pentru fiecare furnizor de ultimă instanţă (FUI), pentru fiecare zonă din România:

 

FUI                                                  Tarif CPC de la 1 octombrie      Tarif CPC acum      Variatie

Lei/kWh                                            Lei/kWh

E.On Moldova                                 0,5163                                          0,4781                          + 8%

Enel Muntenia                                0,4584                                          0,4202                          +9,1%

Enel Banat                                       0,4596                                          0,4212                          +9,1%

Enel Dobrogea                               0,4816                                           0,4431                          +8,6%

Electrica Munt. Nord                    0,4829                                           0,4446                          +8,6%

Electrica Trans. Nord                   0,4828                                           0,4445                          +8,6%

Electrica Trans. Sud                     0,4492                                           0,4109                           +9,3%

CEZ Oltenia                                    0,4978                                           0,4595                           +8,3%

Tarifele nu conţin TVA.

 

Ce înseamnă tariful CPC şi de ce este important

Factura la energie electrică a clienţilor alimentaţi în regim de serviciu universal (marea majoritate a consumatorilor) este formată acum din preţul de achiziţie al energiei electrice, tariful de distribuţie, transport, sistem şi furnizare la care se adaugă contribuţia pentru cogenerare, certificatele verzi, acciza şi TVA. Discuţia apare la primele cinci componente. Până la data de 1 ianuarie 2017, 10% din cantitatea de energie consumată este plătită la tariful reglementat de ANRE (le include pe cele cinci, iar curentul vine doar de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica), iar 90% este plătită la tariful CPC (le include şi el pe cele cinci) tarif care este avizat de ANRE pe baza costurilor recunoscute furnizorilor cu achiziţia de energie din piaţă, din orice sursă.

De la data de 1 ianuarie, noţiunea de preţ reglementat dispare. Consumatorii care nu îşi schimbă contractul şi/sau furnizorul şi nu trec în piaţa concurenţială vor rămâne în continuare la cei patru FUI, în regim de serviciu universal, la tarif de serviciu universal avizat de ANRE. Până şi oficialii ANRE au spus că tariful de serviciu universal va fi mai mare decât cel de piaţă concurenţială, pentru că piaţa pentru serviciul universal este o piaţă de siguranţă. Pe de altă parte, ANRE a informat că,

„Atât ȋn prezent, cât și după data de 01.01.2018, clienții casnici pot încheia contracte de furnizare a energiei electrice ȋn regim concurențial, cu oricare dintre furnizorii de energie electrică activi pe piața de energie electrică din România, în cazul în care convin asupra condițiilor contractuale”.

Ei se pot întoarce oricând doresc la regimul de serviciu universal, dar vor plăti preţul energiei pentru serviciu universal, mai mare decât cel de pe piaţa liberă.

Cum vezi cu cât îţi creşte factura

Pentru a vedea cu cât vă creşte factura, faceţi diferenţa între preţul pe kWh de la 1 octombrie şi cel de acum. Înmulţiţi rezultatul cu 1,19 (adică aplicaţi cota de TVA). Apoi înmulţiţi cu numărul de kWh pe care îi consumaţi într-o lună şi vedeţi cu cât creşte factura. Atenţie, calculul este valabil pentru cel mai întâlnit tip de abonament, de tip monom cu rezervare.

Calcul pentru Bucureşti: O factură aferentă unui consum de 100 kWh creşte cu circa 4,5 lei lunar.

 

Sursa E-nergia

474 vizite totale, nici o vizita azi