Articole

Cum este văzută România de analişti si investitori străini?

Deşi are cea mai mare creştere economică din Europa, România nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil şi de percepţia asupra corupţiei.

România a fost menţionată în multe contexte la Euromoney 2018, conferinţa de la Viena pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, dar deşi are cea mai mare creştere economică din Europa şi din zonă, nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil, percepţia în privinţa corupţiei şi instabilitatea politică.

În aproape orice discuţie România este văzută ca o piaţă cu oportunităţi mari de creştere, în care se pot face bani, fondurile de investiţii fiind foarte mulţumite, dar apoi vine cuvântul „dar” urmat de situaţia finanţelor publice – deficit bugetar nestustenabil, corupţie şi nu în ultimul rând, situaţia critică internă de neînţeles pentru investitori şi analişti.

„România are un deficit fiscal excesiv , nesustenabil, care va avea implicaţii negative pe termen lung.”

Peter Brezinschek, şeful echipei de cercetare de la Raiffeisen Bank Internaţional, în panelul de închidere a conferinţei de la Viena, în faţa a peste 300 de investitori şi bancheri.

Deşi, au o rată de creştere mai redusă şi chiar probleme politice interne, Polonia, Cehia şi chiar Ungaria sunt mult mai bine văzute de investitori pentru că au o dezvoltare mai bună, mai consistentă şi pieţe financiare mai extinse prin prisma posibilităţilor de investiţii sau fuziuni şi achiziţii.

Noi avem o ţară favorită, iar aceasta este România, care are o creştere economică puternică, desi la nivel politic lucrurile nu sunt chiar aşa liniştite, a spus într-un alt panel legat de oportunităţi de investiţii pentru fondurile de investiţii private, Matjaz  Schroll, şeful de private equity pentru Europa Centrală şi de Est al Franklin Templeton Investment.

Cel mai probabil, România va încheia anul 2017 cu o creştere economică de 7% în timp ce celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est au o creştere economică de 3-4%, iar ţările vestice de 2%.

„Noi suntem foarte încrezători în România. Investiţiile noastre în Regina Maria şi reţeaua Profi merg extraordinar de bine. Aşteptăm în continuare o creştere a economiei şi creşterea afacerilor noastre.”

Kerim Turkmen, partener la Mid Europa Partners, cel mai mare fond de investiţii din regiune.

Acest fond a plătit, la finalul lui 2016, peste 500 de milioane de euro pentru reţeaua Profi, iar acum, prin continuarea investiţiilor, a ajuns numărul unu în piaţă ca număr de magazine.

Creşterea consumului în România a depăşit, în 2017, 10% – nivel considerat de analişti nesustenabil pe termen lung şi care a venit din scăderi de taxe şi impozite şi creşterea salariilor. Creşterea consumului este principalul motor al creşterii economice, deşi industria şi agricultura au avut un an 2017 foarte bun.

Deşi România are această creştere economică, piaţa financiară este destul de săracă în oportunităţi de investiţii pentru toţi investitorii, având în vedere că numărul firmelor româneşti puternice este în scădere.

Economia României este puternic legată de finanţarea de pe piaţa bancară, pentru că finanţarea de pe piaţa de capital, prin toate instrumentele, lipseşte aproape cu desăvârşire.

Pentru că România nu are fonduri puternice de pensii care să fie cumpărători de ultimă instanţă pentru acţiuni sau obligaţiuni, mulţi investitori străini se feresc de România, pentru că la finalul unui ciclu de investiţii nu au cui să vândă companiile. Din această perspectivă, piaţa poloneză este mult mai bine dezvoltată, oferind o lichiditate mult mai mare şi mai multe oportunităţi pentru listări sau fuziuni şi achiziţii.

Companiile poloneze, austriece şi acum investitorii cehi cumpără companii în România în tranzacţii directe, fiind aproape inexistenţi pe piaţa de capital.

Toţi investitorii şi bancherii străini se aşteaptă ca zona Europei Centrale şi de Est să crească în continuare peste nivelul din Europa de Vest, mai ales că acum creşterea este mult mai echilibrată, bazată şi pe piaţa internă, faţă de perioada de dinainte de criză când ţările din zonă depindeau de investiţiile străine şi de finanţările externe.

Investiţiile şi creşterea economică au dus la noi angajări, la scăderea foarte mult a şomajului, iar acest lucru a făcut ca aceste ţări să se confrunte acum cu o lipsă de forţă de muncă, ceea ce a dus la creşterea salariilor.

De altfel, scăderea demografică în Europa Centrală şi de Est, pentru că mulţi locuitori au plecat la muncă în vest este una din ameninţările viitorului.

„Toate ţările din Europa Centrală şi de Est şi-au revenit, mai ales că creşterea economiei globale a început să prindă tracţiune. Salariile cresc, dar asta nu este o problemă.”

Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est. El a fost prezent în panelul de închidere de la Euromoney 2018.

Nici chiar creşterea dobânzilor nu ar fi o problemă, ci dimpotrivă, s-ar putea atrage noi investitori, a menţionat Dan Bucşa.

Acum, principalul risc pentru această zonă este pierderea oportunităţilor de investiţii, mai ales în acest context extrem de favorabil la nivel global.

Peter Brezinschek spune că trebuie investit în inovaţie, în instituţii puternice pentru reducerea corupţiei şi în infrastructură.

„Unele ţări sunt mai bine pregătite pentru viitor – Polonia sau Cehia – altele mai puţin”.

 

Sursa Ziarul Financiar

Industria IT şi-a dublat veniturile în 6 ani. Piaţă de 5 miliarde de euro în România

ARIES Transilvania anunţă rezultatele unui amplu studiu naţional al pieţei de IT din România, realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca, şi care analizează evoluţia domeniului pe parcursul a şase ani, între 2011 şi 2016.

 

Conform studiului, numărul companiilor din IT la nivel naţional a crescut în perioada 2011-2016 de la 9.823 la 14.339, şi se previzionează că la finalul anului 2017 se va depăşi numărul de 17.000. Practic, în cei 6 ani de zile, s-au înregistrat cu aproape 50% mai multe firme cu profil informatic. Totodată, cifra de afaceri cumulată a firmelor de IT s-a dublat în ultimii 6 ani, în contextul în care segmentul IT deţine o pondere din ce în ce mai crescută în economia naţională, depăşind, împreună cu domeniul tehnologiilor comunicării, 6% din PIB.

Evoluţia industriei de IT la nivel naţional este una semnificativă: în cele 14.339 firme înregistrate în anul 2016 lucrau peste 100.000 de angajaţi, numărul acestora crescând cu 75% în ultimii 6 ani. Mai mult decât atât, în perioada analizată se remarcă dublarea numărului de startup-uri, ceea ce indică apariţia pe piaţă şi a tinerilor antreprenori, promotorii de noi idei, noi soluţii şi o nouă atitudine în business, completând astfel companiile cu experienţă care au crescut în ritm susţinut în ultimii ani. Capacitatea acestor startup-uri de a rezista unei concurenţe puternice constituie una din mizele pieţei de IT, miză care suscită interesul tuturor specialiştilor, fiind una dintre premisele continuităţii cu succes a acestui domeniu.

Capacitatea de business dezvoltată de companiile de IT este reliefată şi de dublarea cifrei totale de afaceri în 6 ani. O piaţă de aproape 5 miliarde de euro reprezintă un segment important în orice calcul previzionist.

La nivel naţional, se observă un trend de scădere a numărului de companii mici cu 1-4 angajaţi şi o creştere a numărului de companii fără niciun angajat. Dacă în 2011 ponderea companiilor de IT care nu aveau niciun angajat era de 27%, în 2016, acest procentaj  a crescut la 35,5% din totalul firmelor de IT. Acest trend este unul îngrijorător din perspectiva faptului că rata de creştere a angajării de personal nou este în scădere relativă şi numărul companiilor de IT fără niciun angajat reprezintă o treime din totalul companiilor de IT. Astfel, tot mai multe companii de IT găsesc dificil să recruteze resursa umană şi tot mai mulţi angajaţi din IT preferă să îşi înfiinţeze propria companie, fapt care se reflectă şi în evoluţia numărului de startup-uri.

În intervalul 2011-2016, numărul startup-urilor aproape s-a dublat (de la 1.806 startup-uri în 2011, la 3.795 startup-uri în 2016), iar ponderea lor din totalul companiilor a crescut de la 18,4%, în 2011, la 26,5%, în 2016. Se remarcă ponderea mare a startup-urilor din Cluj-Napoca, unde, în decurs de 6 ani, creşterea acestui tip de business a fost de 281%, aproape triplându-se numărul de startup-uri din 2011.

Studiul cuprinde atât o analiză la nivel naţional, cât şi o analiză comparativă realizată pe companiile din centre urbane din România (Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Braşov şi alte municipii). În cadrul acestei analize, piaţa de IT a fost definită prin 9 coduri CAEN, referitoare în principal la producerea de soft sub variate forme, consultanţă în producerea de soft şi implementarea de produse (fără a include şi tehnologiile comunicării sau comerţul cu amănuntul în domeniu).

 

Evoluţia pieţei de IT din Cluj-Napoca între 2011 şi 2016

Studiul naţional al pieţei de IT a efectuat şi o analiză asupra evoluţiei pieţei de IT din Cluj-Napoca, între anii 2011 – 2016, constatând o creştere foarte rapidă, prin comparaţie cu alte centre de dezvoltare din sectorul informatic din ţară, precum Iaşi sau Timişoara. Din această perspectivă, Cluj-Napoca poate fi considerat principalul pol de business IT din România, după Bucureşti.

Numărul companiilor de IT a crescut în Cluj-Napoca cu peste 75% faţă de 2011, mult peste media naţională. Luând în calcul şi noile companii apărute în urma programelor guvernamentale precum “Start-up Nation”, la momentul actual se poate vorbi despre dublarea acestui număr.

În cele 1.235 de companii din IT din Cluj-Napoca lucrează 14.036 angajaţi, reprezentând 8,7% din total salariaţilor municipiului (161.610 pe 2016 – conform datelor INS). Astfel, 1 din 11 angajaţi clujeni lucrează în IT. Dacă se iau considerare şi alte forme de colaborare (PFA, microîntreprinderi), numărul clujenilor care lucrează în IT depăşea, la nivelul anului 2016, 20.000 de persoane. O altă caracteristică ce individualizează acest centru de IT o constituie ponderea mult mai mare a startup-urilor, a căror număr s-a dublat în ultimii 6 ani, cu mult peste media naţională.

Studiul a fost realizat de firma de cercetare Encore Research la solicitarea Aries Transilvania, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Cluj-Napoca, iar metodologia a inclus analiza financiară a sectorului de IT, sondaje de opinie pe companiile de IT din Cluj-Napoca, dar şi pe companiile din alte centre importante din ţară, studiu calitativ prin interviuri cu antreprenori din IT, manageri ai companiilor de IT şi reprezentanţi ai mediului universitar. Raportul final al Studiului Pieţei de IT – Analiză comparativă naţională 2017 poate fi accesat on-line pe site-ul www.itstudy.ro, unde este disponibil atât în limba română, cât şi în limba engleză.

 

Sursa Curierul Național

Capcanele regimului microîntreprinderilor: Cinci motive pentru care este mai bună impozitarea pe profit decât cea pe cifra de afaceri

Printre modificările aduse Codului Fiscal în vigoare din ianuarie 2018, se numără creşterea plafonului de încadrare în sistemul de impozitare al microîntreprinderilor de la 500.000 euro la 1 milion EUR. De asemenea, se elimină posibilitatea companiilor de a opta pentru aplicarea impozitului pe profit. În urma unor analize interne, la 31 decembrie 2016 aproximativ 96% din companiile din România îndeplineau condiţiile pentru încadrarea în regimul microîntreprinderilor.

 

În comunicatul de presă emis de autorităţi se argumentează că măsura este benefică pentru mediul de afaceri, întrucât se reduc atât sarcina fiscală, cât şi costurile administrative cu calculul impozitului.

În opinia noastră însă, sunt multe situaţii în care aplicarea regimului microîntreprinderilor nu numai că nu aduce niciun beneficiu, dar poate fi chiar mai costisitoare pentru companii.

În primul rând, este vorba de companiile care realizează pierderi şi care, prin aplicarea regimului microîntreprinderilor, nu vor putea reporta şi deduce aceste pierderi din profiturile viitoare. În plus, aceste companii vor plăti şi impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Dacă ne raportăm la datele financiare pentru anul 2016, aproximativ 47% din companii se vor afla în această situaţie.

 

În al doilea rând, vor fi afectate companiile care realizează marje mici de profit şi care, aplicând regimul microîntreprinderilor, vor plăti de fapt mai mult decât ar fi plătit prin aplicarea impozitului pe profit. Acesta este cazul pentru companiile cu o marjă de profit raportată la venituri mai mică de 6,25%, respectiv 14% din companiile din Romania conform datelor pentru anul 2016.

În al treilea rând, companiile care aplică regimul microîntreprinderilor nu pot beneficia de facilităţile din sfera impozitului pe profit – de exemplu scutirea pentru profitul reinvestit, facilităţile pentru activităţi de cercetare-dezvoltare (deducerea suplimentara de 50% şi  scutirea de impozit pe profit), amortizare accelerată sau de creditul fiscal pentru sponsorizare.  În condiţiile în care numeroase companii sunt implicate în acţiuni de responsabilitate socială corporativă, descurajarea sponsorizărilor prin eliminarea facilităţilor fiscale va crea un impact negativ şi asupra ONG-urilor care depind de sponsorizări ca sursă de finanţare.

În al patrulea rând, companiile care aplică regimul microîntreprinderilor nu pot aplica prevederile mai favorabile prevăzute de directiva mama-filiala. Astfel, în cazul în care plătesc dividende către o societate mamă rezidentă în alt stat membru al Uniunii Europene, vor reţine impozit la sursă 5% (dacă nu există un tratat de evitare a dublei impuneri mai favorabil).

 

Nu în ultimul rând, companiile de holding cu venituri anuale sub 1 milion de EUR nu mai pot aplica regimul de scutire al veniturilor din dividende şi câştiguri de capital. Chiar dacă la sfârşitul anului veniturile totale depăşesc 1 milion EUR, aceste companii tot vor avea de plătit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, pentru că regimul de impozit pe profit se aplică exclusiv din trimestrul în care plafonul este depăşit (deci impozitul pe veniturile microîntreprinderilor plătit până la momentul respectiv nu se recuperează).

 

În concluzie, s-ar părea ca un număr semnificativ de companii vor fi afectate de noile reglementări. Aşadar, subliniem necesitatea de revedea aceste prevederi în procesul de aprobare a legii în Parlament – în special introducerea opţională a sistemului – astfel încât măsura să îşi atingă scopul, acela de a stimula dezvoltarea economică a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii, inclusiv al antreprenoriatului românesc.

Cum se pot pregăti aceste companii? Chiar dacă regimul microîntreprinderilor este unul obligatoriu, cu o bună planificare şi o definire cât mai atentă a strategiei, companiile pot adresa potenţialul impact negativ al acestor prevederi.  Spre exemplu, printr-o bună politică de distribuire de dividende (chiar înainte de sfârşitul acestui an) sau o regândire a alocării funcţiilor şi structurii veniturilor în cadrul grupurilor de companii.

 

Sursa Ziarul Financiar

CITR: România, dependentă de marile firme. IMM-urile, extrem de vulnerabile

În România doar 6.521 de companii, dintr-un total de 640.000, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, arată o analiză a CITR Group (Casa de Insolvenţă Transilvania).

Deşi la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Acest dezechilibru acţionează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România îşi desfăşoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăţi mari, iar companiile mici şi mijlocii, care formează majoritatea a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experienţa crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiţi acum pentru eventualitatea unui recul.

Rudolf Vizental, CEO CIT Resources

Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi.

Rudolf Vizental apreciază că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investiţiilor: Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacţii la nivel naţional. Deşi România reprezintă cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunităţiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituţionali. Pentru a creşte, trebuie avute în vedere şi opţiunile de consolidare, nu doar de creştere organică.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit.

Un alt semnal de alarmă tras de specialiştii CITR Group se referă la oportunităţile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanţabile, iar de investitori prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societăţile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanţi, investitori şi bănci.

În aceste condiţii, avem cel puţin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanţabile; ele au produse debt to equity, un reţetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-şi vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism. Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situaţia companiilor a rămas la fel de dificilă,

explică reprezentantul CITR Group.

Specialiştii CITR Group argumentează că, în acest context, reechilibrarea economiei româneşti are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor business-uri în dificultate, ignorate de principalii finanţatori, izolate de mediul de business şi stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potenţial eşec. Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienţi antreprenori încât să suplinească lipsa dispariţiei celor care eşuează.

Noi investim timp şi resurse în aceste analize tocmai pentru a trage semnale de alarmă spre acţiune, nu doar spre constatare. Trebuie să intervenim în restructurarea acestor companii prin toate mijloacele şi mecanismele specifice, aplicate de la caz la caz. Reţetele nu funcţionează. Recomandăm, în special, un proces de consolidare pe orizontală, în aceleaşi domenii de activitate, pentru creşterea în volum şi reducerea costurilor, un proces de care încă fugim ca de frica colectivizării, păstrată pe undeva ca o frustrare istorică.

Rudolf Vizental

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în baza procedurilor judiciare, cât şi în afara lor. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business.

Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring şi CIT Resources.

CITR este o societate de practicieni în insolvenţă care gestionează, în prezent, o masă credală de peste patru miliarde de euro şi un patrimoniu de peste 650 milioane de euro. CITR a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani, din care 100 de milioane de euro doar în 2016.

 

Sursa Capital.ro, AGERPRES

Termenele până la care firmele trebuie să treacă la noile case de marcat

Calendarul introducerii caselor de marcat echipate cu jurnal electronic în locul aparatelor dotate cu role jurnal pe suport hârtie se modifică pentru firmele mijlocii și companiile mari, a decis miercuri Guvernul, printr-o ordonanță.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, teremenele pentru trecerea la casele de marcat cu jurnal electronic vor fi:

  • Pentru utilizarea exclusivă a caselor de marcat cu jurnal electronic se introduce un termen comun, 1 iunie 2018, atât pentru firmele mari, cât și pentru cele mijlocii. Până acum se prevedea ca de la 1 ianuarie 2018 firmele mari să treacă la case de marcat cu jurnal electronic, iar de la 1 aprilie 2018, firmele mijlocii.
  • Se menține termenul de 1 august 2018 pentru firmele mici, să treacă și ele la casele de marcat cu jurnal electronic.
  • 1 august 2018  este și  termenul final de implementare pentru dotarea tuturor operatorilor economici cu aparate de marcat noi. Data la care se va interzice comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rolă pe suport de hârtie va coincide cu data limită la care utilizatorii au obligația să se doteze cu noile aparate de marcat, respectiv 1 august 2018, comparativ cu 1 octombrie 2017, termen prevăzut de legislația în vigoare.

Dotarea operatorilor economici cu case de marcat cu jurnal electronic și conectarea la sistemul informatic al ANAF contribuie la reducerea evaziunii fiscale, precum și la creșterea nivelului de fiscalizare și îmbunătățirea execuției veniturilor bugetare – consideră Gvernul.

Obligativitatea utilizării de aparate de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici şi eliminarea treptată a aparatelor de marcat cu rolă jurnal a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, însă termenele inițiale au fost modificate ulterior. Situațiile în care contribuabilii au obligativitatea introducerii caselor de marcat electronic fiscale sunt specificate explicit de lege.

Conform OUG nr.28/1999 actualizată toți operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/ debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Reiese astfel că, operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație, au  obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

De la această obligație sunt exceptate încasările realizate din următoarele activități ( art 2 din OUG nr. 28/1999):

  • a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
  • b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
  • c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
  • d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
  • e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
  • f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
  • g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
  • h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
  • i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
  • k) încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet
  • l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
  • m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
  • n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
  •  q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.

De asemenea, prin Ordonanța adoptată de Guvern miercuri vor fi revizuite sancțiunile contravenționale prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, inclusiv prin stabilirea acestora pe un interval valoric și nu în cuantum fix, așa cum prevede legislația în vigoare, luându-se în considerare principiul proporționalității dintre faptă și sancțiune, promovat și de legea prevenției, precum și de practica judiciară în domeniu.

Sancțiunile revizuite intră în vigoare în  zece zile de la data publicării Ordonanței de Guvern în Monitorul Oficial al României.

Sursa startupcafe.ro

55.000 Euro de la stat pentru firme: Se fac înscrieri în programul Comerț 2017

Firme mici și mijlocii din România se pot înscrie în programul Comerț 2017, prin care ar putea obține fonduri nerambrsabile în valoare de maximum 250.000 de lei (circa 55.000 euro) de la bugetul de stat, în anumite condiții.

În perioada 16.08.2017 ora 10.00 până la 29.08.2017, ora 20.00, în aplicația online deschisă AICI pe site-ul aippimm.ro, firmele pot depune planurile de investiții și celelalte documente necesare în Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă (Comerț și Servicii).

  • Se completează FĂRĂ diacritice.
  • Nu se acceptă modificari ulterioare trimiterii formularelor catre operatori.
  • Dacă la verificarea dosarului se va constata ca punctajul nu este identic cu cel calculat, dosarul respectiv va fi respins.
  • Pentru programele nationale implementate de catre Directia de Antreprenoriat si Programe pentru IMM datele de contact sunt urmatoarele: Tel: 021 40 10 528; 021 40 10 529; email: directia.imm@imm.gov.ro

Programul este gestionat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin Direcția de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM) și Agențiile pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului (AIMMAIPE) din teritoriu.Descarcă de AICI procedura de implementare, modelul de plan de investiții, lista cordurilor CAEN eligibile și celelalte documente necesare în programul Comerț 2017.Vezi AICI și grila de evaluare, după care va fi stabilit punctajul. Pentru a avea șanse la finanțare, o firmă trebuie să obțină cel puțin 50 de puncte.PROGRAMUL COMERȚ 2017- banii și condițiile

Prin Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, beneficiarii eligibili vor primi un ajutor financiar nerambursabil de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (fără TVA), dar nu mai mult de 250.000 lei pentru fiecare beneficiar.Aceasta înseamnă că la final beneficiarul va trebui să suporte restul de minimum 10% din valoarea investiției eligibile, plus întreaga TVA (deductibilă pentru firmele cu cod de TVA).Partea de ajutor nerambursabil, de maximum 250.000 de lei va fi decontată de stat după ce antreprenorul efectuează cheltuielile din resursele sale.

”Decontarea se face într-o singură tranşă pentru toate activităţile pentru care s-a făcut dovada achitarii integrale a acestora” – prevede proiectul de procedură emis pe 1 august de Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
Statul NU va plăti ajutorul financiar nerambursabil parţial sau în avans. Bugetul total estimativ alocat schemei de minimis pentru perioada de implementare 2017-2020 este de 199.796.000 lei. Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul 2017 este de 49.949.000 lei.Prin implementarea programului în perioada 2017-2020 Guvernul estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 800 de beneficiari, din care 200 de beneficiari în anul 2017.Potrivit reprezentanților Ministerului pentru Mediul de Afaceri, programul Comerț se va lansa pe data de 16 august 2017.

Antreprenorii interesați vor putea depune cererile de finanțare și planurile de investiții în program într-o aplicație elctronică ce se va deschide pe site-ul Direcției de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM) din subordinea ministerului, aippimm.ro.Schema de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare, inclusiv în București și județul Ilfov, conform celei mai recente variante a proiectului de procedură de implementare a programului.PROGRAMUL COMERȚ: Cine va putea lua banii de la stat

Conform proiectului de procedură, vor putea beneficia de alocație financiară nerambursabilă microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) care îndeplinesc cumulativ la data solicitării o serie întreagă de criterii de eligibilitate, printre care:

  • au cel puţin 1 an calendaristic de la înfiinţare la data deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de investiţii şi codul CAEN pentru care solicită finanţare este autorizat conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, cu cel puţin 3 luni anterior datei deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de investiţii;
  • au capital social integral privat;
  • nu au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului în ultimii 3 ani şi nu au asociaţi sau acţionari care deţin sau au deţinut calitatea de  asociaţi/acţionari ai altor societăţi  care au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului în ultimii 3 ani (2014, 2015, 2016). Asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot beneficia de AFN în cadrul prezentului program decât cu o singură societate, pentru care se verifică statutul de întreprindere unică.
  • nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru; solicitanţii care au datorii eşalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.
  • au obţinut cel puţin 50 puncte în urma completării on-line a planului de investiţii, conform modelului şi criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta procedură;
  • și altele

PROGRAMUL COMERȚ: Tipuri de cheltuieli eligibile

Programul Comerț 2017 va oferi finanțare pentru o serie întreagă de investiții eligibile, cum ar fi:

  • achiziţionarea de echipamente IT tehnică de calcul (tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă/copiator/multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii) conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora.
  • achiziţionarea de cititoare pentru cod de bare;
  • achiziţionarea de cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare;
  • achiziţionarea de aparate de marcat electronice fiscale;
  • achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-inclusiv software-ul aferent, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare, conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard şi automatelor muzicale;
  • achiziţionarea de electro şi motostivuitoare conform grupa 2.3.6.8.1 din HG 2139/2004;
  • investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de inventie, mărci de produse si servicii (etichetare ecologica, licente), software pentru comerţul on-line, software-uri necesare desfăşurării activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
  • achiziţionarea de bunuri prevăzute la subgrupele 3.1 mobilier, 3.2 Aparatură birotică şi 3.3 sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale (ex. sisteme de supraveghere video, sisteme de alarmă). conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora;
  • achiziţionarea de autoutilitare din categoria N1, N2, N3, cu excepţia vehiculelor de teren simbol G conform Ordinului MLPTL 211/2003 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu excepţia  vehiculelor de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost.
  • certificarea unui sistem de management al calităţii/mediului/sănătăţii şi securităţii ocupaţionale/siguranţei alimentelor, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2008(sistem de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2005 (sistem de management de  mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (sistem de management al siguranţei alimentelor); OHSAS 18001: 2007 (sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaționale), simplu sau integrat;
  • realizarea unei pagini web pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu, fără hosting), pentru operatorii economici care nu deţin altă pagină web şi care trebuie să fie funcţională la data depunerii cererii de eliberare a ajutorului nerambursabil si pe toata perioada de monitorizare;
  • achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare.

Aproximativ 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a anului, 15.000 în luna iunie

În primele şase luni ale anului 2017 au fost înfiinţate 79.251 de firme noi, cu 31,23% mai multe spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului precedent, din care peste 15.000 în luna iunie, conform Agerpres.

Aşadar, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, un număr de 15.877 de firme au fost înfiinţate în luna iunie, lună în care au fost demarate înscrierile în programul Start-Up Nation.

Cele mai multe firme sunt SRL-uri -12.809, PFA-uri – 1.847 şi întreprinderi individuale – 972.

Primele cinci judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme au fost: Bucureşti – 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Cluj – 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Timiş – 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Bihor – 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; lfov – 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) şi industria prelucrătoare (8.117).

Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, respectiv doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

„Atunci când am iniţiat ‘Start-Up Nation’, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional”, a declarat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR, fost ministrul pentru IMM-uri, citat în comunicat.

Înscrierile în programul Start-Up Nation au avut loc în perioada 15 iunie – 14 iulie, iar principala condiţie pentru participare a fost înfiinţarea unui IMM după 31 ianuarie 2017.

Sursa capital.ro

7 din 10 oameni de afaceri nu vad beneficiile brandului personal

Antreprenorul britanic Richard Branson este sursa de inspirație pentru cei mai mulți oameni de afaceri prin felul în care își construiește brandul personal, spun reprezentanţii Valoria, care au lansat studiul „Puterea brandului personal 2017”.

„Prin prezentul studiu, ne-am propus să aflăm modul în care este percepută importanța brandului personal în mediul de afaceri din România. Am vrut să aflăm câți respondenți își construiesc consecvent și proactiv brandul personal, care sunt principalele canale de comunicare ale brandului personal, care consideră respondenții că sunt beneficiile asociate construirii brandului personal, ce personalități sunt nominalizate ca modele de pe scena internațională. Din câte știm, este prima inițiativă de acest gen din România pe care o vom consolida prin noi studii și continut de calitate despre acest subiect de importanță vitală”, spune Elena Badea, Managing Partner Valoria, co-autoarea studiului.

Câți își construiesc consecvent brandul personal?

Numai 32% dintre respondenți spun că au un demers consecvent și proactiv de construire a brandului personal. Restul de 68% îi adună pe cei care au abordări punctuale, oportuniste sau, dimpotrivă, nu își gestionează în nici un fel brandul; 65% dintre aceștia nici nu consideră că este probabil să înceapă să facă acest lucru în următoarele 6-12 luni.   

Cei care nu au ales până acum să își construiască brandul personal spun ca principalul motiv este faptul că nu au timp pentru această activitate (25%), nu este o prioritate pentru ei (19%) sau nu s-au gândit la acest aspect (14%). Pe de altă parte, numai 26% dintre respondenții care deja își construiesc brandul personal spun că fac acest demers de peste 10 ani. Cei mai mulți dintre aceștia (38%) lucrează la brandul personal de 1-3 ani, iar 21% își construiesc brandul personal de 4-7 ani. 

Cum își construiesc brandul personal?

56% dintre respondenți pun pe primul plan comunicarrea experienței lor de afaceri și a competențelor relevante pentru a-și construi brandul personal, dar 54% consideră comunicare propriilor valori drept partea cea mai importantă a acestui demers. Este important că 40% dintre respondenți spun că nu au o strategie de dezvoltare a brandului personal, dar vor să își facă o astfel de strategie. Dintre respondenți 10% au o strategie dar nu o aplică, 4% nu au și nici nu își vor face una, iar 9% spun că nu este cazul. Canalele folosite pentru comunicarea publică a brandului personal sunt dominate de LinkedIn (59%) și Facebook (53%). Pe locul trei sunt evenimentele care dau ocazia de a vorbi în public (38%). Blogul personal apare pe ultimul loc cu numai 12%.

Ce domenii abordează pentru diferențierea brandului personal?

Principalele 5 domenii majore, pe lângă cel al profesiei, care sunt alese pentru a comunica brandul personal sunt: domeniul social (52%), educația (50%), antreprenoriatul (49%), cultura (24%) și inovația (22%). Chiar dacă 27% dintre respondenți spun că au un proces care să le faciliteze identificarea temelor relevante pentru dezvoltarea brandului personal, din care 7% nu îl aplică încă, restul de 73% nu au un astfel de proces și din aceștia numai 36% lucrează la asta.

Ce beneficii și indicatori atașează brandului personal?

Cele mai importante trei beneficii aduse de brandul personal sunt: recunoașterea și vizibilitatea pe care le aduce (pentru 67% dintre respondenți), faptul că dezvoltarea acestuia face parte din strategia de evoluție profesională (pentru 66% dintre respondenți), dar și creșterea angajabilității pe piața muncii (pentru 41% dintre respondenți). Dintre indicatorii de performanță folosiți pentru a urmări / măsura progresul în construirea brandului personal vedem că numărul de menționări în presă este utilizat numai de 16% dintre respondenți, pe locul unu aflându-se numărul de contacte noi de business, care este, de altfel, un indicator de networking dar care, indirect, este folosit ca să indice puterea brandului personal.

Cu cine lucrează la brandul personal?

Numai 18% dintre respondenți au locat un buget lunar pentru activități care să conducă la construirea brandului personal. Cei mai mulți respondenți (37%) care alocă un astfel de buget sunt cei de 34-49 ani, ceea ce corespunde cu o etapă foarte activă din viața profesională, la fel ca și în cazul celor de 25-33 de ani care răspund pozitiv în procent de 36%.

Cei mai mulți respondenți (47%) spun că ar colabora cu un consultant specializat pentru dezvoltarea brandului personal 35% s-ar consulta cu prieteni mai avansați în procesul acesta, iar 33% ar apela la un executive coach sau un life coach. Doar 24% spun că ar dori să primească acest tip de consultanța de la un profesionist în marketing.

Din păcate, 49% dintre respondenți nu au participat la nici un training cu tema brandului personal în ultimii trei ani (2013-2016). Doar 18% spun că au participat la un astfel de training în acest interval de timp, 14% au participat la două, 10% la 3, iar 9 % la peste 3 traininguri.

Brandul personal este ce, cât și în ce fel comunicăm cine suntem. Este managementul percepției celorlalți despre tine, după ce ai comunicat cine ești. Brandul personal influențează relațiile cu ceilalți și facilitează aderența la valorile pe care le susții prin opiniile și proiectele tale. Este un instrument care cere pricepere, dacă vrei ca scopul pe care ți-l propui să fie atins. Este despre cum te porți cu ceilalți, cum vorbești, cum te îmbraci, ce postezi pe LinkedIn sau la ce dai like pe Facebook. Prin studiul de față am vrut să aflam care este nivelul de conștientizare din România asupra importanței tuturor acestor aspecte ce țin de brandul personal. Am încredere că prin acest demers subliniem nu numai importanța subiectului, ci punem în circulație și un conținut de valoare, Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al studiului.

Sursa dailybusiness.ro

Companiile care creează locuri de muncă pot solicita finanţare de la stat începând de luni, 12 iunie

Companiile care creează locuri de muncă pot solicita bani de la buget pentru investiţii, începând de luni, 12 iunie şi până pe 23 iunie, conform informaţiilor postate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Bugetul alocat sesiunii este de 106,29 milioane de lei.

Condiţia pentru a obţine finanţare este ca firma să creeze minimum 10 noi locuri de muncă pentru aceeaşi locaţie a realizării investiţiei, dintre care minimum trei locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi, pe care trebuie să le păstreze timp de cinci ani, în cazul companiilor mari şi trei ani dacă este vorba despre IMM-uri.

Mutarea locaţiei într-o regiune în care intensitatea maximă a ajutorului de stat este mai mică decât cea aferentă regiunii în care întreprinderea a beneficiat de ajutor de stat atrage revocarea acordului pentru finanţare şi recuperarea ajutorului de stat acordat.

Obiectivul schemei de ajutor de stat îl reprezintă dezvoltarea regională prin sprijinirea învestiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă, prin acordarea de sume sub formă de granturi, de la bugetul de stat, precum cheltuieli eligibile de natura costurilor salariale.

Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documuntele justificative necesare în prima etapă de evaluare, se transmit prin poştă sau servicii de curierat, cu solicitarea confirmării de primire, sau se depun la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, menţionându-se pe plic: ”Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituite prin H.G. nr. 332/2014”.

Ministerul Finanţelor Publice finalizează prima etapă de evaluare a cererilor de acord pentru finanţare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data închiderii sesiunii de depunere şi publică pe site rezultatul procesului de selecţie.

Pentru firmele selectate Ministerul Finanţelor Publice finalizează a doua etapă de evaluare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care întreaga documentaţie este complete, conform prevederilor schemei de ajutor de stat.

Cererile de acord pentru finanţare înregistrate în afara perioadei 12-23 iunie 2017 se restituie întreprinderilor, fără a fi considerate ulterior în procesul de analiză.

Sursa zf.ro

Rata de supravieţuire a unei afaceri în România este de 52,7%

Iniţiativa antreprenorială din România se manifestă cel mai intens în special în trimestrul unu al anului, atât în ceea ce priveşte înfiinţările de firme (SRL), cât şi în cazul persoanelor fizice autorizate (PFA), iar rata de supravieţuire a unei afaceri este de 52,7%, potrivit unui studiu, REGnet.ro, realizat pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Din perspectiva anotimpului, primăvara este momentul anului în care se înfiinţează cele mai multe SRL şi PFA. Din perspectiva evoluţiilor anuale, afacerile nou înfiinţate (cumulat SRL şi PFA) manifestă o tendinţă de scădere. În România au fost înfiinţate 2,8 milioane de afaceri din decembrie 1990 şi până în februarie 2017, dintre care 1,32 milioane au fost radiate între timp. Astfel, rata de supravieţuire a unei afaceri în România este de 52,7%.

Aproximativ una din două afaceri reuşesc să rămână în picioare în România, arată calculele REGnet.ro realizate pe baza datelor ONRC din ultimii 25 de ani.

O analiză asupra sezonalităţii înfiinţărilor de SRL şi PFA din România, realizată pe ultimii cinci ani, relevă faptul că primăvara este anotimpul în care iniţiativa antreprenorială cunoaşte cel mai mare avânt.

În aceşti ultimi cinci ani vârful maxim a fost atins în primăvara anului 2016 pentru SRL (20.747 înfiinţări), respectiv în primăvara lui 2012 pentru PFA (17.083 înfiinţări). Cifrele detaliate se găsesc în Anexa 1 şi Anexa 2 din acest comunicat.

În mod tradiţional (cu câteva excepţii), trimestrul unu (T1) este trimestrul în care sunt înfiinţate cele mai multe SRL şi PFA în România (în decursul unui an).

Tendinţa în ceea ce priveşte înfiinţările de SRL este în creştere la nivel de ţară, reiese din datele anuale ONRC pe ultimii cinci ani, interpretate de REGnet.ro. Pe de altă parte, înfiinţări de PFA manifestă o puternică tendinţă de scădere, având în vedere acelaşi interval analizat. Este de aşteptat ca interesul pentru înfiinţările de PFA să scadă şi mai mult în 2017, date fiind modificările preconizate în ceea ce priveşte contribuţiile.

Cumulat, înfiinţările de SRL şi PFA din România – deci iniţiativa antreprenorială – se află în acest moment într-un moment de regres puternic. Un total de 105.982 SRL şi PFA au fost înfiinţate în 2016. În istoria recentă a României doar anul 2014 a fost mai slab (101.627 înfiinţări), iar anul de maxim a fost 2005, cu 159.464 înfiinţări de SRL şi PFA. Şi în anii 2006, 2007 şi 2008 cifrele au fost sus, iar apoi a venit criza economică, potrivit datelor ONRC.

Se observă o tendinţă de stabilizare anuală în jurul valorii de 100.000 SRL şi PFA nou înfiinţate.

În ceea ce priveşte modificările de SRL şi PFA, tendinţa este de creştere în ultimii ani. Primăvara (lunile martie, aprilie, mai) sunt modificate cele mai multe SRL şi PFA în România, aşa cum se întâmplă şi cu înfiinţările de SRL şi PFA. De asemenea, T1 este, de regulă, trimestrul cu cele mai multe operaţiuni.

REGnet.ro este o firmă specializată în înfiinţarea şi modificarea online a societăţilor comerciale (SRL) şi persoanelor fizice autorizate (PFA).

Fiindcă totul se face online, proprietarii şi administratorii de afaceri economisesc timp şi bani apelând la REGnet.ro. În acelaşi timp firmele şi angajaţii lor se pot concentra mai bine pe activitatea firmei, evitând demersurile consumatoare de resurse pe care le presupune modificarea unei firme sau înfiinţarea unei companii.

Înfiinţată în 2013, REGnet.ro este prima companie din România prin intermediul căreia persoanele pot realiza online modificări ale firmei, nefiind necesară deplasarea la sediul REGnet.ro sau la sediul Registrului Comerţului. Până acum peste 700 de firme au apelat la serviciile REGnet.ro

Sursa economica.net