Articole

Băncile nu mai trebuie să ne spună ce rol au în economie, ci cum îl joacă

“Băncile au un rol important în economie asigurând intermedierea financiară, prin atragerea de depozite și plasarea de credite. Prin intermediul creditelor, băncile ajută la finanțarea nevoilor persoanelor fizice și ale companiilor care pot întoarce acești bani în economie prin consum și investiții, în timp ce prin atragerea de depozite băncile protejează economiile populației și ale companiilor.”

Aceasta este principala concluzie a studiului “Impactul economic si social al bancilor in Romania”, realizat de firma de consultanta PwC, prezentat astazi de Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

Dar de ce oare este nevoie, dupa aproape 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, sa ni se prezinte un studiu in care sa ni se demonstreze ca bancile au un important rol economic si social? E cineva care mai pune la indoiala aceasta paradigma?

Poate pentru ca in ultimii ani bancile au fost asaltate de critici acerbe din partea clientilor, de legi populiste si extremiste (legea darii in plata sau conversia creditelor in franci la cursul istoric), de masuri in forta ale autoritatilor (ANPC, Ministerul Finantelor) sau de numeroase procese in justitie, care le-a afectat serios imaginea.

Si totusi, sub acest fum de petarde, bancile si-au vazut de treaba si au acordat tot mai multe credite, atat persoanelor fizice cat si firmelor, in paralel cu reducerea volumelor de credite neperformante acordate inainte de criza, o parte prin vanzarea catre firme de recuperare creante.

Sunt destul de multi cei care au inca probleme vechi nerezolvate cu bancile, insa ponderea covarsitoare a populatiei si firmelor, peste 90% din total, au acum o relatie normala cu bancile, in care-si pastreaza banii, fac plati si de la care obtin credite.

De aceea, oare n-a venit timpul ca bancherii sa se concentreze pe cei 90% din total, care nu mai au demult nevoie sa li se spuna ca o banca are un rol benefic in societate? In schimb, acestia au acum alte asteptari de la bancheri.

In primul rand, asteptari mult mai mari decat studii simpliste precum cel de fata.

Ce valoare are un document, oricare ar fi el, cand proiecteaza, dintr-un singur unghi, cu reflectoare cat mai colorate si puternice, o lume bancara perfecta, fara pic de autocritica sau de lumini de contrast? Si mai cu seama o lume care se concentreza pe profit, desi latura sociala si de relationare (digitala) cu consumatorul, ca sa nu-i spunem de protectie a consumatorului, devine tot mai importanta?

 

Intrebarea nu e daca, ci cum?

Fireste ca bancile au un rol important in orice economie democrata din lume, problema este nu daca, ci cum isi indeplinesc bancile aceasta functie.

“In ultimii 5 ani, valoarea activelor nete bancare a inregistrat o usoara crestere, in timp ce profitabilitatea cumulata a sistemului bancar a fost 2.185 milioane lei, inregistrandu-se profit in 3 din cei 5 ani analizati”, este o alta concluzie a studiului.

O prezentare corecta a acestei concluzii ar fi ca activele sistemului bancar romanesc au inregistrat de fapt o crestere mult mai mica fata de evolutia Produsului Intern Brut (PIB), astfel incat intermedierea financiara (ponderea activelor bancare din PIB) a continuat sa scada, Romania fiind oricum pe ultimul loc din Europa in aceasta privinta, cu doar 50% active nete bancare din PIB, fata de aproape 100% in Bulgaria, Ungaria si Polonia. (vezi foto)

Iar aceasta tendinta de dezintermediere va continua in 2018 si 2019, conform strategiilor bancilor, care-si propun o crestere a activelor la jumatate fata de nivelul PIB si in umatorii doi ani, dupa cum arata datele prezentate de BNR in raportul de stabilitate financiara.

De ce nu a crescut mai mult creditarea? Acesta ar fi trebuit sa fie un subiect interesant al acestui studiu. Si, mai ales, de ce nu a crescut mai mult finantarea firmelor, nu creditarea consumului si a creditelor ipotecare garantate de stat, in cadrul Programului Prima Casa? De ce nu reusesc bancile sa scape de bunavoie de creditele garantate de stat, dupa noua ani de la izbucnirea crizei?

 

Creditele de consum nu au avut un impact important asupra consumului populatiei

Studiul PwC arata “o corelatie directa puternica” intre creditele de consum acordate de banci si cheltuielile de consum ale populatiei, precum si intre creditele imobiliare si numarul de locuinte.

Astfel, conform datelor unui grafic, creditele noi de consum au crescut de la 7,2 miliarde lei in 2012 la 17,8 miliarde lei in 2016, asadar cu 150%, in timp ce cheltuielile de consum au avansat in acelasi interval cu doar 16,2%, de la 16,6 la 19,3 miliarde lei.

Ceea ce inseamna ca avansul puternic al creditelor de consum nu s-a reflectat intr-o crestere la fel de accentuata a cheltuielilor de consum, ci mai degraba intr-una moderata, de doar o cifra.

In 2012, volumul de credite noi de consum a fost 7,2 miliarde lei iar cheltuielile de consum s-au cifrat la 16,6 miliarde lei, ceea inseamna un raport de 0,4, iar in 2016, cheltuielile au fost de 19,3 miliarde lei iar creditele de 17,8 miliarde lei, adica un raport de 0,92.

In privinta creditelor imobiliare, acestea au crescut cu 93%, de la 5,9 miliarde lei in 2012 la 11,4 miliarde lei in 2016.

Numarul de locuinte a avansat cu 168.000, de la 8.761.000 la 8.929.000, valoarea totala a acestora, la un pret mediu de 50.000 de euro, fiind de 37,8 miliarde lei.

Valoarea totala a creditelor imobiliare acordate in perioada 2013-2015 s-a ridicat la 34,9 miliarde lei, ceea ce inseamna ca raportul credite/locuinte noi a fost de 0,92.

In 2013 s-au acordat credite pentru locuinte de 6 miliarde lei iar numarul de locuinte a avansat cu 39.000, echivalentul a aproximativ 9 miliarde lei la un pret mediu de 50.000 de euro, ceea ce inseamna un raport de 0,66.

In 2016, valoarea creditelor a fost de 11,4 miliarde lei iar numarul locuintelor a crescut cu 47.000, echivalentul a 10,5 miliarde lei, astfel ca raportul credite/locuinte noi a crescut la 0,92.

In concluzie, in cazul creditelor imobiliare se poate vorbi de o coralatie apropiata intre valoarea creditelor si numarul de locuinte noi. Probabil ca un rol primordial l-a avut aici Programul Prima Casa, prin care statul garanteaza 50% din valoarea unui credit si impune o dobanda de maxim 2% plus ROBOR la 3 luni.

 

Creditele noi pentru firme au crescut mai mult decat PIB-ul

In privinta finantarilor noi pentru firme, studiul PwC nu ne prezinta care a fost corelatia directa a acestora cu performantele companiilor, ci doar o legatura intre evolutia stocului creditelor si rentabilitatea activelor firmelor.

Datele BNR arata ca in 2016, volumul de credite noi in lei acordate de banci firmelor s-a ridicat la 26,28 miliarde lei, in crestere de la 23,97 miliarde lei in 2015, 20,34 miliarde lei in 2014, 18,20 miliarde lei in 2013 si 16,95 miliarde lei in 2012.

Cresterea a fost de 55%, echivalentul a 9,33 miliarde lei, in perioada 2012-2016, ceea ce inseamna o medie anuala de 13,7%, substantial peste nivelul PIB-ului, care a crescut cu valori de 3-7% in ultimii ani.

 

Cine raspunde de intermedierea financiara?

In raportul de stabilitate financiara al BNR se subliniaza ca “nivelul intermedierii financiare rămâne redus, existând în continuare spațiu important de majorare sustenabilă a acesteia, în special în ceea ce privește finanțarea investițiilor sectorului companiilor nefinanciare.”

In acest scop, BNR a anuntat ca va adopta “masuri care să îmbunătățească accesul la finanțare al companiilor, inclusiv prin creșterea gradului de eligibilitate a firmelor la creditarea bancară, precum și măsuri privind menținerea gradului de îndatorare a populației la un nivel considerat sustenabil.”

Pana la urma, cresterea gradului de intermediere financiara in Romania este in responsabilitatea BNR si autoritatilor, nu a bancilor, care nu pot fi obligate sa acorde mai multe credite decat vor.

Cu cat BNR, Guvernul si Parlamentul vor lasa bancile mai libere, vor reduce birocratia si reglementarea, vor diminua simtitor numarul legilor (absurde) adoptate sau propuse si vor construi o piata financiara cat mai atractiva pentru intrarea de noi jucatori, banci si IFN-uri, cu atat intermedierea financiara va creste.

Ceea ce se intampla in prezent, cel putin in sectorul bancar, pare a fi insa contraproductiv: numarul bancilor scade, in loc sa creasca, noi jucatori pe piata serviciilor financiare digitale inca nu si-au facut aparitia, iar reglementarile si legile se inmultesc sau devin mai stricte.

 

Sursa Bancherul.ro

80 vizite totale, nici o vizita azi

Ce au făcut băncile în S1 2017: Un profit record de 2,7 mld. lei şi active la un maxim de 400 mld. lei

Sistemul bancar românesc a înregistrat în primul se­mes­tru un profit record, activele au atins un nivel ma­xim, ca şi solvabilitatea, în timp ce rata creditelor neperfor­man­te a continuat să scadă.

Profitul net obţinut de sistemul bancar a ajuns în pri­mul semestru (S1) din acest an la aproxmativ 2,7 mld. lei (circa 600 mil. euro), iar activele au urcat la un vârf de 398,6 mld. lei (88,6 mld. euro), în creştere cu circa 5 mld. lei faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut, susţinute de ascensiunea creditării, după cum reiese din statisticile BNR.

La sfârşitul primului trimestru din 2017 sistemul ban­car avea un profit de circa 1,24 mld. lei, astfel că până la ju­mătatea anului băncile şi-au dublat câştigul.

Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabili­ta­tea capitalului (ROE) erau la finalul primelor şase luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,36% şi, respectiv, 12,91%.

Având în vedere nivelul ROA şi al activelor, din simplul cal­cul matematic reiese un profit de circa 2,7 mld. lei (apro­xi­mativ 600 mil. euro) pentru sistemul bancar în S1 2017.

Sursa zf.ro

228 vizite totale, nici o vizita azi

Noi credite de 50.000 euro pentru mici afaceri: Ce avantaje va oferi instrumentul micro-mezanin

Firmele mici și mijlocii (IMM) românești care au până la un an de funcționare vor putea obține credite de 50.000 de euro, fără să pună garanții, printr-un nou instrument de tip micro-mezanin finanțat din fonduri europene, a declarat, vineri, un oficial guvernamental.

Pe scurt, instrumentul micro-mezanin este o combinație între credit și equity, prin care managerul de fond va putea să intre cu părți sociale în firele finanțate.

Mihaela Toader, directoare în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a explicat, la o conferință a Consiliului Național al IMM-urilor, cum va funcționa viitorul instrument financiar pregătit în România:

  • IMM-urile care vor avea până la un an de funcționare (startupuri) vor putea obține credit de 50.000 de euro, iar întreprinderile sociale (indiferent de vechime) vor putea lua până la 500.000 de euro, cu împrumut.
  • Firma beneficiară nu va fi obligată să vină cu garanții proprii, ca în cazul celorlalte tipuri de credite, de pe piața liberă.
  • Perioada de creditare va fi de 5, 7 sau 10 ani, în funcție de cum se va decide. Micile afaceri beneficiare vor putea avea o perioadă de grație, de două treimi din perioada de creditare. În cadrul unui credit pe 10 ani, aceasta înseamnă că beneficiarii vor plăti în prima fază doar un comision pentru managementul de fond, iar apoi vor începe să plătească rate abia după 7 ani.
  • Dacă firma nu-și va mai putea achita creditul, fondul de management va prelua datoria și va lua părți sociale în firmă, deveind acționar (asociat).

”În caz de default – este un caz inerent pentru instrumentele financiare, trebuie să ni-l asumăm cu toții – intrarea fondului de management ca silent partner nu poate aduce decât lucruri bune, pentru că de regulă aceste fonduri au exprtiză și pot să imprime un anuit ritm de dezvoltare a afacerii”.

  • Managerul de fond va acorda obligatoriu consultanță firmei beneficiare, pentru realizrea planului de afaceri și întocmirea documentelor privind accesarea instrumentuui financiar.

De unde și cum vor veni banii pentru creditul mezanin

Viitorul instrument mezanin va fi finanțat din Fondul Social European – banii alocați, de Uniunea Europeană, României.

Ca mecanism, cea mai probabilă variantă este ca banii europeni să fie gestionați de Fondul European de Investiții (FEI), ca fond al fondurilor, care, la rândul său, va încheia acorduri cu parteneri din România.

Acești parteneri vor fi bănci cu istoric în instrumente equity sau companii de finanțări equity. Practic, aceștia vor gestiona toată activitatea de creditare și de consultanță în relația directă cu clienții (firmele beneficiare).

”Ne dorim ca acest nou instrument să lase mai multă flexibilitate la nivel regional. Deci fondurile de manager care gestionează fiecare regiune sau două regiuni la un loc să decidă în ce măsură acordă mai mult sprijin IMM-urilor sau întreprindeirlor de economie socială” – a spus Mihaela Toader.

Calendar de implementare- micro-mezanin

Guvernanții speră ca noul instrument de micro-mezanin să poată fi accesat de către IMM-urile românești din prima jumătate a anului 2018.

”Noi sperăm ca până la sfârșitul anului 2017 să avem notificată evaluarea ex-ante, proceduri de consultare după care să începem discuțiile cu instituțiile financiare să vedem care ar fi cea mai practică modalitate de încredințare – probabil încredințarea către FEI ca fond al fondurlor și apoi FEI să selecteze fondurile de management – este cea mai scurtă ca timp” – a mai spus Mihaela Toader.

Amînuntele legate de dobânzi și comisioane nu au fost încă stabilite, a menționat ea.

Potrivit diectoarei de la Fonduri Europene, acest instrument a fost folosit o singură dată în Europa, în Germania, în exercițiul financiar 2007-2013. Bugetul total al instrumentului financiar în Germania a fost de 83 milioane euro.

Sursa stratupcafe.ro

1,081 vizite totale, nici o vizita azi

246 milioane euro, credite bancare pentru pentru IMM-uri romanesti vor fi disponibile prin 3 banci

Firmele mici si mijlocii (IMM) din Romania ar urma sa aiba la dispozitie imprumuturi de 246 de milioane de euro, prin 3 banci de pe piata romaneasca, ce au semnat miercuri, la Bruxelles, primele acorduri cu Grupul Bancii Europene de Investitii (BEI), in cadrul Initiativei pentru IMM-uri.

Potrivit unui comunicat al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, transmis StartupCafe.ro, Raiffeisen Bank, Banca Comerciala Romana (BCR) si ProCredit Bank au semnat primele 3 acorduri, care ar trebui sa genereze o finantare totala de 246 de milioane de euro, adica aproape jumatate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului Initiativa pentru IMM-uri.

Peste 4.300 de IMM-uri, microintreprinderi si start-up-uri din Romania ar urma sa beneficieze de un acces mai bun la finantare in cadrul celor trei acorduri, conform sursei citate.

„IMM-urile joaca un rol crucial in economia tarii si a Europei: creeaza locuri de munca in comunitatile locale si introduc pe piata produse inovatoare. Prin decizia de a investi 100 de milioane de euro din bugetul Politicii de coeziune in acest program de pionierat, Romania a facut o alegere inteligenta, care va stimula competitivitatea economiei sale si va oferi finantarea de care au nevoie intreprinderile sale”, a declarat comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu.

Sursa startupcafe.ro

400 vizite totale, nici o vizita azi