Articole

Cum este văzută România de analişti si investitori străini?

Deşi are cea mai mare creştere economică din Europa, România nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil şi de percepţia asupra corupţiei.

România a fost menţionată în multe contexte la Euromoney 2018, conferinţa de la Viena pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, dar deşi are cea mai mare creştere economică din Europa şi din zonă, nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil, percepţia în privinţa corupţiei şi instabilitatea politică.

În aproape orice discuţie România este văzută ca o piaţă cu oportunităţi mari de creştere, în care se pot face bani, fondurile de investiţii fiind foarte mulţumite, dar apoi vine cuvântul „dar” urmat de situaţia finanţelor publice – deficit bugetar nestustenabil, corupţie şi nu în ultimul rând, situaţia critică internă de neînţeles pentru investitori şi analişti.

„România are un deficit fiscal excesiv , nesustenabil, care va avea implicaţii negative pe termen lung.”

Peter Brezinschek, şeful echipei de cercetare de la Raiffeisen Bank Internaţional, în panelul de închidere a conferinţei de la Viena, în faţa a peste 300 de investitori şi bancheri.

Deşi, au o rată de creştere mai redusă şi chiar probleme politice interne, Polonia, Cehia şi chiar Ungaria sunt mult mai bine văzute de investitori pentru că au o dezvoltare mai bună, mai consistentă şi pieţe financiare mai extinse prin prisma posibilităţilor de investiţii sau fuziuni şi achiziţii.

Noi avem o ţară favorită, iar aceasta este România, care are o creştere economică puternică, desi la nivel politic lucrurile nu sunt chiar aşa liniştite, a spus într-un alt panel legat de oportunităţi de investiţii pentru fondurile de investiţii private, Matjaz  Schroll, şeful de private equity pentru Europa Centrală şi de Est al Franklin Templeton Investment.

Cel mai probabil, România va încheia anul 2017 cu o creştere economică de 7% în timp ce celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est au o creştere economică de 3-4%, iar ţările vestice de 2%.

„Noi suntem foarte încrezători în România. Investiţiile noastre în Regina Maria şi reţeaua Profi merg extraordinar de bine. Aşteptăm în continuare o creştere a economiei şi creşterea afacerilor noastre.”

Kerim Turkmen, partener la Mid Europa Partners, cel mai mare fond de investiţii din regiune.

Acest fond a plătit, la finalul lui 2016, peste 500 de milioane de euro pentru reţeaua Profi, iar acum, prin continuarea investiţiilor, a ajuns numărul unu în piaţă ca număr de magazine.

Creşterea consumului în România a depăşit, în 2017, 10% – nivel considerat de analişti nesustenabil pe termen lung şi care a venit din scăderi de taxe şi impozite şi creşterea salariilor. Creşterea consumului este principalul motor al creşterii economice, deşi industria şi agricultura au avut un an 2017 foarte bun.

Deşi România are această creştere economică, piaţa financiară este destul de săracă în oportunităţi de investiţii pentru toţi investitorii, având în vedere că numărul firmelor româneşti puternice este în scădere.

Economia României este puternic legată de finanţarea de pe piaţa bancară, pentru că finanţarea de pe piaţa de capital, prin toate instrumentele, lipseşte aproape cu desăvârşire.

Pentru că România nu are fonduri puternice de pensii care să fie cumpărători de ultimă instanţă pentru acţiuni sau obligaţiuni, mulţi investitori străini se feresc de România, pentru că la finalul unui ciclu de investiţii nu au cui să vândă companiile. Din această perspectivă, piaţa poloneză este mult mai bine dezvoltată, oferind o lichiditate mult mai mare şi mai multe oportunităţi pentru listări sau fuziuni şi achiziţii.

Companiile poloneze, austriece şi acum investitorii cehi cumpără companii în România în tranzacţii directe, fiind aproape inexistenţi pe piaţa de capital.

Toţi investitorii şi bancherii străini se aşteaptă ca zona Europei Centrale şi de Est să crească în continuare peste nivelul din Europa de Vest, mai ales că acum creşterea este mult mai echilibrată, bazată şi pe piaţa internă, faţă de perioada de dinainte de criză când ţările din zonă depindeau de investiţiile străine şi de finanţările externe.

Investiţiile şi creşterea economică au dus la noi angajări, la scăderea foarte mult a şomajului, iar acest lucru a făcut ca aceste ţări să se confrunte acum cu o lipsă de forţă de muncă, ceea ce a dus la creşterea salariilor.

De altfel, scăderea demografică în Europa Centrală şi de Est, pentru că mulţi locuitori au plecat la muncă în vest este una din ameninţările viitorului.

„Toate ţările din Europa Centrală şi de Est şi-au revenit, mai ales că creşterea economiei globale a început să prindă tracţiune. Salariile cresc, dar asta nu este o problemă.”

Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est. El a fost prezent în panelul de închidere de la Euromoney 2018.

Nici chiar creşterea dobânzilor nu ar fi o problemă, ci dimpotrivă, s-ar putea atrage noi investitori, a menţionat Dan Bucşa.

Acum, principalul risc pentru această zonă este pierderea oportunităţilor de investiţii, mai ales în acest context extrem de favorabil la nivel global.

Peter Brezinschek spune că trebuie investit în inovaţie, în instituţii puternice pentru reducerea corupţiei şi în infrastructură.

„Unele ţări sunt mai bine pregătite pentru viitor – Polonia sau Cehia – altele mai puţin”.

 

Sursa Ziarul Financiar

344 vizite totale, nici o vizita azi

Fermieri: Produsele autohtone, tot mai ieftine la producători, dar mai scumpe la consumatori

Crescătorii de animale solicită intervenţia autorităţilor în contextul în care produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni însă ajung la consumator cu preţuri foarte mari.

„În ultimele 60 de zile, preţul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei. Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei – cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preţ!”,

susţin reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP).

„Preţul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20% în timp ce preţul la carnea de vită se menţine stabil, dar cu tendinţe de scădere. Pentru sectorul de producţie ouă, cererea este foarte mare, dar preţurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%, în timp ce laptele şi produsele lactate au preţul nemodificat la producător”, mai spun oficialii ACEBOP.

Aceştia afirmă că „jocurile” pe care le fac marile lanţuri de magazine vor duce la scăderea consumului şi la agravarea problemelor fermierilor. În prezent, preţul pentru kilogramul de carne stabilit de producător este mai scăzut decât cel din aceeaşi perioadă a anului 2016.

„Solicităm autorităţilor responsabile să intervină de urgenţă şi să facă lumină în această situaţie, care pentru noi, fermierii, este de neînţeles. Produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni şi totuşi, mai departe, acestea ajung la consumatori cu preţuri foarte mari. Astăzi noi, fermierii, vindem sub preţul de producţie!”, a declarat Mary-Eugenia Pană, preşedinte ACEBOP.

Potrivit ACEBOP, marile lanţuri de magazine, care fac parte din mari corporaţii internaţionale, au de multe ori practici comerciale îndreptate împotriva consumatorului român, iar scopul este unul singur: „maximizarea profiturilor” .

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a sesizat în aceste zile Consiliul Concurenţei pentru a analiza scumpirea alimentelor.

„Am sesizat Consiliul Concurenţei pentru a analiza situaţia pe care am găsit-o în piaţă în această perioadă, referitoare la scumpirile produselor alimentare, la ouă, lapte, produse din lapte – şi aici vorbim în special de unt, întrucât din analizele pe care le-am făcut am constatat că nu sunt motive obiective care să determine creşterea de preţuri. Cerem sprijinul Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înţelegere între comercianţi, pentru că altfel nu se explică. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresă oficială către Consiliul Concurenţei în care solicită instituţiei să analizeze scumpirea alimentelor”,

Petre Daea – Ministrul Agriculturii

Acesta susţine că „a luat la pas” în aceasta perioadă mai multe pieţe şi magazine din Bucureşti şi a constatat „anomalii şi lucruri de neînţeles”, în condiţiile în care nu au fost înregistrate creşteri în costurile de producţie, însă preţul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.

„Am mers în pieţe şi în magazine şi am văzut care sunt preţurile la raft. Ne-am dus la producători ca să vedem care sunt costurile de producţie şi dacă în costuri au apărut modificări, ca urmare a scumpirii vreunui element ce compune costul de producţie şi am constatat că nu există. Poate doar acele mici modificări care apar în fiecare an, când temperaturile scad, dar care nu justifică scumpirile din piaţă. De aceea am solicitat Autorităţii de Concurenţă să facă o analiză, pentru a vedea dacă nu sunt alte cauze, întrucât Ministerul Agriculturii nu are instrumente şi nici prevederi legale pentru a interveni pe piaţa. Este o preocupare a mea, pentru a descifra cauzele scumpirii alimentelor, în condiţiile în care nu sunt creşteri pe costurile de producţie. De exemplu, carnea de porc a scăzut la producători, iar la raft creşte. Oul pleacă de la producător cu 36 de bani şi ajunge la raft cu un leu, iar la unt este o situaţie similară. Sunt anomalii şi lucruri de neînţeles”, a explicat ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele 10 luni, facturile la energia electrică au crescut cu peste 7%, la energia termică cu circa 3%, iar gazele s-au scumpit cu aproape 2%. Toate creşterile de preţuri de anul acesta se văd în inflaţia anuală care a ajuns la 2,6% în octombrie.

 

Sursa Capital

1,527 vizite totale, 4 vizite astazi

Daea, după ce a cumpărat opinci din Buzău: ”Să mâncăm româneşte”

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a participat miercuri la deschiderea târgului ‘Toamna Buzoiană’, în cadrul căruia expun peste 100 de producători agricoli şi meşteşugari, ocazie cu care acesta a cumpărat peste 20 de produse tradiţionale şi i-a îndemnat pe cei prezenţi să mânânce româneşte.

Ministrul Daea a spus că este „un bun cumpărător, căci dacă guşti, trebuie să cumperi, că aşa este obiceiul la noi”, el achiziţionând câteva zeci de produse tradiţionale româneşti, printre care cârnaţi de Pleşcoi, brânză de oi, porumb fiert, dulceaţă de dovleac, dulceaţă de ceapă, vişinată, un ţoi cu ţuică, ulei de lavandă, miere de albine, dar şi o pereche de opinci.

„Am luat opincile să-mi încalţ nevasta, să ştie pe unde a trecut”, a glumit Petre Daea, la momentul achiziţionării opincilor de la un producător din comuna Brădeanu.

Totodată, el s-a confesat că iubeşte mult opincile pentru că îşi aduce aminte că aceasta a fost prima încălţăminte pe care a luat-o în picior.

”La începuturile vieţii mele am mers în opinci, este o încălţăminte comodă, când mă încalţ le ud cu lacrimi, căci mi-aduc aminte ce a însemnat opinca pentru mine şi prima încălţăminte pe care eu am luat-o în picior, de aceea le-am şi cumpărat”,

a declarat ministrul Daea.

El a mai adăugat că „totuşi soţiei îi dau opincile ca să-mi umezesc ochii cu lacrima aducerii aminte, este foarte important lucru acesta”.

Ministrul Agriculturii a dialogat cu câteva zeci de producători agricoli şi crescători de ovine, cabaline, bovine, pe care i-a felicitat, dar pe mulţi dintre ei i-a şi atenţionat că-i va vizita „pe ogor”.

„Sunt preţuri omeneşti, sunt preţuri de respect, la fel şi produsele sunt bune şi diversificate, iar producătorii dacă le vând la aceste preţuri, înseamnă că sunt mulţumiţi”, a mai declarat ministrul Agriculturii despre oferta de la cea de-a 12-a ediţie a Târgului ‘Toamna Buzoiană’.

 

Sursa Capital

1,443 vizite totale, nici o vizita azi

Deficitul României în comerţul cu alimente creşte la 916 milioane de euro la 5 luni. Grâul domină exporturile, iar carnea de porc, importurile

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a ajuns la 916 milioane de euro până la finele lunii mai, în creştere cu 60,8% faţă de valoarea înregistrată în perioada similară din 2016, în condiţiile în care importurile au urcat cu 19,3%, iar exporturile s-au majorat cu doar 6,9 procente, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Datele Institutului Naţional de Statistică arată însă un sold deficitar mai mare în comerţul agroalimentar al României pe primele cinci luni ale anului din 2017, de circa 989,3 milioane euro.

Potrivit statisticii MADR, exporturile au crescut în primele cinci luni ale anului cu 6,9%, până la valoarea de 2,046 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 19,3%, totalizând 2,962 de miliarde de euro.

Grâul rămâne principalul produs exportat, cu un total de 354 de milioane de euro pentru două milioane de tone, şi o creştere valorică de 8,8 milioane de euro în primele cinci luni le anului faţă de perioada similară din 2016.

Faţă de perioada corespunzătoare din 2016, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro), orz (+10,9 milioane de euro), carne de porc (+10 milioane de euro), preparate alimentare (+9,2 milioane de euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+7,9 milioane euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+7,1 milioane de euro) şi ciocolată (+6,8 milioane de euro).

Pe de altă parte, exportul de ţigarete şi-a continuat trendul descendent, pierzând 72,1 milioane de euro comparativ cu ceea ce s-a obţinut în perioada similară din 2016. De asemenea, au mai scăzut din punct de vedere valoric şi exporturile de carne de pasăre, cu 6,7 milioane de euro, cele de turte de soia, cu 6,2 milioane de euro şi de seminţe de rapiţă (minus 3,2 milioane de euro).

În privinţa importurilor, datele MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone. Alte importuri semnificative au mai fost la grâu (+50,8 milioane de euro), porumb (+49,1 milioane de euro), boabe de soia (+31,8 milioane de euro), turte de soia (+23,5 milioane de euro), zahăr (+21,6 milioane de euro), brânzeturi (+16,9 milioane de euro), preparate alimentare (+14,6 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+14 milioane de euro), tutun brut (+13,8 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+10,7 milioane de euro), preparate pentru hrana animalelor (+10,7 milioane de euro), banane (+10,2 milioane de euro), tomate (+9,7 milioane de euro).

Potrivit statisticii MADR, în primele cinci luni ale anului au fost consemnate uşoare scăderi cantitative, însă nu şi valorice, la importul de citrice, animale vii din specia porcine, tomate şi cafea.

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României, livrările către această destinaţie având o pondere valorică de 58,6% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au deţinut o pondere de 80,1% din total importuri.

 

Sursa Economica.net

702 vizite totale, nici o vizita azi

Județele în care numărul navetiștilor spre București s-a triplat în ultimul deceniu

Numărul de navetiști din județele Teleorman, Ialomița, Giurgiu sau Călărași spre București aproape s-a triplat în ultimii 10 ani, potrivit unui studiu realizat recent de Banca Mondială. Locuitorii acestor județe au devenit dependenți de locurile de muncă din capitală.

De altfel, Bucureştiul este oraşul care atrage cel mai mare număr de navetişti din ţară (peste 252.000 de lucrători numai în oraş şi 331.000 dacă se ia în considerare şi zona sa urbană funcţională). În afară de faptul că numai oraşul generează aproximativ 25% din PIB-ul naţional şi peste 1,1 milioane de locuri de muncă, acesta este nucleul zonei cu cea mai mare densitate de populaţie şi de întreprinderi. Zona de captare a capitalei se întinde până la 100 km (de exemplu, până în partea de nord a judeţului Teleorman), în special în zone uşor accesibile, cu dezvoltare economică precară. Salariul mediu lunar net în Bucureşti este cel puţin dublu faţă de cel din majoritatea judeţelor învecinate (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman), făcându-l atractiv şi pentru naveta pe distanţe mari.

Ponderea tot mai mare a persoanelor care lucrează în domeniul IT&C şi cel al serviciilor financiare în Bucureşti şi Cluj-Napoca a condus şi la creşterea salariului mediu net, plasând aceste oraşe pe primele două poziţii în ceea ce priveşte aglomerările urbane cu cele mai bine plătite locuri de muncă din România.

Tot mai mulţi navetişti

În anul 2011, la efectuarea ultimului recensământ, 21,2% dintre persoanele angajate în România (1,81 milioane de persoane) lucrau în altă localitate decât cea de reşedinţă, iar aproximativ 247.000 dintre aceştia lucrau în altă ţară. Numărul navetiştilor a crescut semnificativ de la recensământul anterior (2002), când doar 1,31 milioane de români (16,8% din numărul total al persoanelor angajate) lucrau în altă localitate, se arată în studiul citat.

Muncitorii români au devenit mai mobili în ultimii 10 ani în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Prahova şi Gorj. Ponderea navetiştilor către alt judeţ decât cel în care locuiesc a crescut de la 23,7% la 39,8% de la recensământul anterior, în timp ce ponderea navetiştilor în cadrul aceluiaşi judeţ a scăzut în aceeaşi perioadă de timp.

Peste 62% dintre navetişti locuiesc în zone rurale, deşi 54% din totalul populaţiei naţionale locuieşte în zone urbane. 29,2% din forţa de muncă din mediul rural face naveta, comparativ cu doar 14,6% din forţa de muncă din mediul urban, având în vedere faptul că majoritatea oportunităţilor de angajare se concentrează în oraşe. Pe de altă parte, fluxurile de navetişti oraş-oraş aproape s-au dublat faţă de 2002, ceea ce indică şi faptul că oraşele mici cu o economie aflată în declin depind tot mai mult de locurile de muncă oferite de oraşele mari şi medii.

Unde lucrează navetiştii

56% din numărul total al persoanelor care fac naveta către reşedinţele de judeţ din România lucrează în sectorul serviciilor. Zona serviciilor a oferit cel mai mare salariu mediu lunar şi a creat cele mai multe locuri de muncă noi în ultimii ani, în special în oraşele mari. Sectorul industrial angajează 29,2% dintre navetişti, în timp ce sectorul construcţiilor angajează 12,4%, fiind deci sectorul care cuprinde lucrătorii cu cel mai înalt grad de mobilitate. În sectoare precum agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt angajaţi doar 2,5% dintre navetişti.

În comparaţie cu datele recensământului din 2002, ponderea navetiştilor care lucrează în sectorul serviciilor a crescut cu aproape 17%, reflectând schimbările structurale globale ale economiei naţionale, în special declinul unor activităţi industriale cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi industria minieră, a confecţiilor sau a utilajelor grele, care atrăgeau mulţi navetişti în perioada comunistă.

Agricultura, silvicultura şi pescuitul este zona cel mai puţin atrăgătoare pentru navetişti, în mare parte deoarece foloseşte deja în mod informal cea mai mare parte a forţei de muncă din mediul rural (peste 50%), dar şi din cauza nivelului scăzut al remuneraţiei din sectorul formal. Chiar şi în polii agricoli ai ţării, cum ar fi Călăraşi, Brăila, Slobozia, Focşani (plantaţii viticole), Vaslui, Alexandria, Tulcea sau Giurgiu, mai puţin de 5-10% dintre navetiştii înregistraţi lucrează în acest sector.

Sectorul construcţiilor atrage majoritatea navetiştilor în zone cu mai puţine locuri de muncă disponibile în industrie şi servicii, cum ar fi oraşele din estul şi sudul ţării (Bacău, Botoşani, Galaţi, Suceava, Iaşi, Tulcea, Vaslui, Drobeta Turnu Severin – 15-20% din numărul total al navetiştilor).

Angajatorul principal din România, sectorul serviciilor, angajează peste 40% din numărul total de navetişti în aproape toate reşedinţele de judeţ, valorile maxime înregistrându-se în oraşele mari cum sunt Bucureştiul, Constanţa sau Cluj-Napoca (peste 61%). Cu toate acestea, majoritatea navetiştilor care lucrează în acest sector sunt de fapt angajaţi în activităţi de servicii cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerţul cu amănuntul sau transportul rutier.

Industria auto este sectorul cel mai dependent de navetişti (46% din totalul forţei de muncă în 2011, faţă de 31% în 2002), fiind urmată de sectoare precum cel petrochimic, al extracţiei de minereuri, al construcţiilor, al serviciilor de resurse umane, al transportului aerian şi al silviculturii. Pe de altă parte, doar 3% din forţa de muncă din agricultură face naveta, având în vedere ponderea mare a ocupării informale în acest sector, în special în zonele rurale izolate. Cu toate acestea, sectoarele care adună în continuare cel mai mare număr de navetişti în cifre absolute sunt cele în care se înregistrează cei mai mulţi angajaţi la nivel naţional – construcţiile, comerţul cu amănuntul, transporturile, administraţia publică sau agricultura.

Sursa capital.ro

882 vizite totale, 4 vizite astazi

România tocmai a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană

Agricultura românească continuă să evolueze, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, dacă în 2009 productivitatea era 8,34 mld.lei, în 2015 a ajuns la 16,1 miliarde lei, se arată într-un studiu realizat de analiştii de la KeysFin.

În prezent, în agricultura românească lucrează peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, pe segmentul cultivării cerealelor.

Numărul companiilor a crescut cu aproape 30% spre deosebire de anul 2009, cei mai mulţi agricultori aflându-se în Timiş, Constanţa, Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Arad, Tulcea şi Dolj. În Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii.

În anul 2016 principalul jucător pe piaţa producătorilor de cereale a fost Agro-Chirnogi SA, din Cărălaşi. Compania are peste 600 de angajaţi, înregistrând anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble faţă de rezultatul din anul 2015, profitul net fiind în valoare de 12 milioane lei, potrivit datelor communicate la Ministerul Finanţelor.

Pe locul 2 pe piaţa producătorilor de cereale s-a clasat Agricost SA, din Brăila. Compania, cu mai mult de 900 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, fiind o majorare cu peste 21 de milioane de lei faţă de 2015, şi un profit net de 71 milioane de lei.

Cea mai interesantă evoluţie este cea a companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţa de cereale din ultimii ani. După ce, în 2015, înregistrase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar afacerea a scăzut până la 21,5 milioane lei.

ROMÂNIA, CEL MAI MARE EXPORTATOR DE CEREALE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

Dincolo de obstacole, perspectivele agriculturii româneşti sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic.

La sfârşitul lunii mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu.

 Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).
Sursa capital.ro

921 vizite totale, nici o vizita azi

Floarea soarelui ar putea rămâne cultura vedetă a României. România creşte cantităţile procesate care ajung la export

România şi-ar putea menţine anul acesta poziţia de lider printre producătorii europeni de floarea-soarelui, condiţiile meteorologice fiind favorabile unei producţii similare cu cea de anul trecut. Fermierii renunţă însă treptată la soiurile speciale, precum cele cu supliment de Omega 9.

Floarea-soarelui, cultura care a dus România pe primul loc printre producătorii europeni, ar putea aduce în acest an agricol producţii similare celor de anul trecut, dar şi exporturi mai mari de produse procesate din această plante, se arată în ultimul raport al Departamentului pentru Agricultură la SUA (USDA).

Specialiştii USDA estimează astfel pentru anul de marketing 2017-2018 (care se termină la 31 mai) o producţie de 1,95 de milioane de tone, bazându-se pe o suprafaţă uşor mai mare faţă de anul anterior, dar şi pe condiţii meteorologice favorabile acestei culturi. Totodată, mizează pe exporturi de florea-soarelui de 1,2 milioane de tone, o cantitate similară cu cea de anul anterior. În schimb, atrag atenţia că o parte dintre fermieri au renunţat la a mai planta floarea soarelui cu conţinut mare de acid oleic (este un acid nesaturat care se găsește natural în diverse grăsimi și uleiuri vegetale și animale, cunoscut şi ca Omega 9) urmare a preţurilor la seminţe. Conform surselor consultate de USDA, fermierii vor reduce suprafaţa cultivată cu aceşti hibrizi va scădea de la 130.000-140.000 de hectare anul trecut la mai puţin de 100.000 de hectare.
„Interesul pentru hibrizii de floarea-soarelui cu un conţinut oleic mare a scăzut. În momentul de faţă, industria plăteşte aproximativ 20 de dolari pe tona de seminţe, ceea ce nu compensează cu randamentele mai mici”, explică specialiştii USDA.
Anul trecut, din datele INS, România a avut o producţie de 1,95 milioane de tone de pe o suprafaţă cultivată de aproximativ 1 milion de hectare.
Mai multă procesare în România
Analiştii USDA estimează, de asemenea, că România va procesa o cantitate cu 10% mai mare de plante pentru a extrage seminţele, ceea ce va duce la exporturi de seminţe de floarea-soarelui cu 7% mai mari faţă de anul trecut. Cele mai mari cantităţi de seminţe vor ajunge în Franţa (128.000 de tone), Olanda (90.000 de tone), Spania (65.000 de tone) şi Portugalia (30.000 de tone). Din afara UE, cel mai mare importator este Pakistan (29.500 de tone). Importurile de seminţe de floarea soarelui sunt nesemnificative.
Totodată, prognoza USDA indică un plus de 4% al producţiei de preparate din floarea-soarelui (folosite în hrana animalelor), dar şi a uleiului.
” Se estimează că utilizarea pe plan intern va crește ușor comparativ cu anul precedent, datorită creșterii competitivității produselor din floarea-soarelui și a perspectivelor pozitive pentru producția de  animale”, explică USDA.
Mai mult, producția României este mai mare decât cererea, astfel încât excedentul de 50% de produse de floarea-soarelui este exportat în mod egal în țările UE și din afara UE. Se vor exporta în jur de 210.000 de tone de astfel de produse, o cantitate similară cu cea din anul anterior, principalele poeţe de destinaţie fiind Araboa Saudită (25.590 de tone), Israel (32.251 de tone), Maroc (21.143 de tone) şi Turcia (9.500 de tone). Dintre statele membre, cea mai multă marfă ajunge în Franţa, Ungaria şi Spania.
În ceea ce priveşte uleiul de floarea-soarelui produs in România, aproximativ 50% din producţie este folosit pentru a satisface piaţa locală, în timp ce restul ajunge la export. USDA prognozează pentru anul calendaristic 2017/2018 o producţie de 338.000 de tone, în uşoară creştere comparativ cu anul trecut.
„În anul de marketing 2016/2017 profiturile foarte scăzute au făcut din uleiul un produs puţin profitabil, urmare a competiţiei venite din zona Mării Negre, astfel că seminţele au fost exportate în loc să fie procesate la nivel local. Urmare a acestei situaţii din piaţă, prognoza referitoare la exportul de ulei a fost ajustată în minus până la 125.000 de tone. În anul agricol 2015-2016, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au diminuat cu 51%, după un record de 220.000 de tone în anul precedent”.

Sursa economica.net

1,579 vizite totale, nici o vizita azi

Statul cheama fermierii sa-si depuna cererile pentru a primi sprijinul financiar aferent Campaniei 2017

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) din subordinea Ministerului Agriculturii face apel la fermieri sa depuna cererile pentru platile unice in anul 2017, in conditiile in care se apropie termenul.

„Facem un apel catre toti potentialii beneficiari ai sprijinului financiar aferent Campaniei 2017, sa respecte programarile realizate de angajatii APIA in vederea depunerii cererilor de plata la sediile APIA judetene/locale, avand in vedere ca acestea se pot depune pana la data de 15 mai 2017” – spun miercuri, Ministerul Agriculturii si APIA, intr-un comunicat remis StartupCafe.ro .

Potrivit datelor actuale ale MADR, la APIA fusesera depuse, pana miercuri, 12 aprilie 2017, in cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plata in anul 2017, un numar de 453.369 cereri, pentru o suprafata de 2.157.767,45 hectare.

Judetele in care s-a realizat cel mai mare procent de depunere de catre fermieri a cererilor unice de plata sunt urmatoarele:

  • Vrancea ¬ 58,24 %,
  • Giurgiu ¬ 58,10 %,
  • Dambovita ¬ 57,70 %,
  • Prahova ¬ 56,57 %,
  • Neamt ¬ 55,46 %.

In schimb, procente mai scazute se inregistreaza in urmatoarele judete:

  • Constanta ¬ 37,82 %,
  • Tulcea ¬ 39,00 %,
  • Ialomita ¬ 41,76 %,
  • Braila 42,22 % ,
  • Sibiu 43,77%.

Respectarea programarilor conduce la fluidizarea fluxului de lucru, evitarea aparitiei aglomeratiei si a intarzierilor in depunerea cererilor, precum si la diminuarea timpului necesar fiecarui fermier la completarea si depunerea cererii unice de plata.

In eventualitatea in care programarea initiala nu a putut fi respectata, autoritatile ii roaga pe cei care sa afla in aceasta situatie, sa contacteze de urgenta Centrul judetean/ local APIA.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finantat din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Sursa stratupcafe.ro

975 vizite totale, 4 vizite astazi

Top 5 greșeli pe care le fac agricultorii începători

Efectele intervenţiilor necorespunzătoare ale agricultorilor sunt vizibile în calitatea şi cantitatea roadelor. Cercetătorul buzoian Costel Vânătoru, de la Staţiunea Experimentală Legumicolă Buzău, le recomandă mai ales novicilor în cultivarea pământului să se documenteze temeinic înaintea înfiinţării unor culturi. Mulţi au scăparea de a repeta de la an la an acelaşi soi de plante, neştiind că solul conservă mult timp boli şi dăunători din cultura precedentă.

1. Nu se repectă rotația culturilor agricole

Rotaţia culturilor este necesară pentru limitarea dăunatorilor şi pentru fertilizarea solului din gradină. Se pot alterna pur şi simplu două culturi diferite sau, pentru a stabili un plan pe o perioada de mulţi ani, oferind o succesiune de mai multe culturi de legume. Respectând regulile rotaţiei culturilor veţi putea mări producţia şi veţi reduce cheltuielile întrucât nu mai folosiţi îngrăşăminte, erbicide, insectofungicide.

”Dacă avem ardei iar anul viitor punem tomate, nu facem decât să păstrăm şi bolile, şi dăunătorii. Trebuie să avem ştiinţa necesară pentru a veni cu plantă din altă familie, care nu sunt vulnerabile. Resturile vegetale trebuie scoase din cultură, sunt multe, pentru că pe aceste resturi se conservă dăunătorii”, spune Costel Vânătoru.

2. Nu se respectă normele de igienă pentru unelte

O altă greşeală majoră a lucrătorilor în agricultură este lipsa igienei, în special a uneltelor.

”Sunt multe mijloace de infectare, precum dăunătorii care virusează culturi întregi, însă omul poate infecta cu unelte care nu sunt dezinfectate înainte de tăierea viei sau a pomilor fructiferi, de exemplu, cu foarfeca. Şi o cazma sau o sapă care nu a fost introdusă la timp într-o soluţie dezinfectantă poate contamina solul cu ouă ale unor dăunători. Crezi că prin tratamente fitosanitare distrugi dăunătorul, dispare momentan apoi eclozează o altă generaţie”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

3. Se aplică greșit fertilizanții sau produsele de combatere a dăunătorilor

Folosirea incorectă a îngrăşămintelor sau a substanţelor de combatere a dăunătorilor este încă o abatere a multora dintre agricultori, spune cercetătorul buzoian. În cazul aplicării erbicidelor pe sol, acesta trebuie bine mărunţit şi nivelat pentru a asigura o repartizare uniformă. Prin aplicarea erbicidului pe sol se creează o peliculă toxică la suprafaţă şi la adâncimea 2-6 centimetri, care este adâncimea de germinarea a majorităţii buruienilor. Stratul persistă de regulă de la 2-3 săptămâni până la 5-6 luni.

În pomicultură, mulţi nu au habar să combată corect dăunători periculoşi, precum omida păroasă, care pot omorî un pom întreg în câţiva ani. Oamenii de la ţară taie crengile invadate de omizi sau folosesc feştile cu foc, pentru a le arde, însă aceste metode nu sunt la fel de eficiente precum substanţele chimice de combatere, administrate corespunzător.

4. Nu se respectă calendarul lucrărilor agricole

O parte dintre fermieri nu respectă calendarul lucrărilor agricole. Nu ştiu când se fac tratamentele, când se fac toaletările, altoirea pomilor, tipurile de altoire pentru fiecare specie. Trebuie multă experienţă pentru lucrările în pomicultură, cum ar fi tăierile de rodire sau de formă.

5. Recoltele nu sunt depozitate corect

Se fac greşeli şi la depozitarea unor legume, în special a celor păstrate ca material săditor pentru anul viitor. De exemplu, cartofii pot fi ţinuţi mult timp după recoltare, dacă sunt sortaţi cei frumoşi şi sănătoşi. Înainte de depozitare, se ţin la aer două-trei zile, ca să se evapore umezeala, apoi se pun la păstrat în locuri răcoroase, uscate şi ferite de lumină şi îngheţ, în lădiţe astfel aşezate încât să fie posibilă circulaţia aerului. Este de evitat lipirea lădiţelor de pereţi, distanţa recomandată fiind de minimum 10-15 centimetri distanţă.

Sursa agrointel.ro

1,775 vizite totale, 7 vizite astazi

Roșiile de Buzău vor ajunge, în vară, în magazinele Lidl

Trei producători locali vor cultiva pentru supermarket-urile Lidl răsadurile produse de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău. Astfel, în vara acestui an, primele roşii „Buzău 1600”, un soi creat în anii ’80 şi considerat de cercetători atât aliment, cât şi medicament, vor ajunge în magazinele din ţară ale cunoscutului retailer german.

Printr-o colaborare pe care a iniţiat-o anul trecut cu Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Lidl va comercializa cel puţin 150 de tone din acest soi.

Soiul de roşii „Buzău 1600” a fost ales dintre alte patru soiuri vechi româneşti, în urma unor degustări organizate de Lidl în vara anului trecut. Planta dă fructe mari, de aproximativ 200 de grame bucata, de formă sferică şi culoare roşie uniformă, considerate de cercetători benefice în prevenţia bolilor canceroase.

Aceasta datorită conţinutului mare de licopen, un antioxidant puternic cu proprietăţi anticancer. Soiul de roșii creat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău în 1977 a fost dedicat aniversării a 1600 de ani de la prima atestare istorică a localității Buzău.

Buzău 1600 este considerat un soi de roșii productiv. Potențialul normal de producție este de 60-80 t/ha, dar cu o tehnologie optimizată, producția poate crește pâna la 150 t/ha.

Rosiile Buzău 1600 sunt bune la de salată, la gătit sau conserve. Tot de la Staţiunea de Cercetare din Buzău vor fi luate şi răsaduri pentru ceapă de apă ce urmează a fi comercializată în magazinele companiei germane, din toamna acestui an.

818 vizite totale, nici o vizita azi