Articole

Cum este văzută România de analişti si investitori străini?

Deşi are cea mai mare creştere economică din Europa, România nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil şi de percepţia asupra corupţiei.

România a fost menţionată în multe contexte la Euromoney 2018, conferinţa de la Viena pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, dar deşi are cea mai mare creştere economică din Europa şi din zonă, nu reuşeşte să scape de stigmatul deficitului bugetar nesustenabil, percepţia în privinţa corupţiei şi instabilitatea politică.

În aproape orice discuţie România este văzută ca o piaţă cu oportunităţi mari de creştere, în care se pot face bani, fondurile de investiţii fiind foarte mulţumite, dar apoi vine cuvântul „dar” urmat de situaţia finanţelor publice – deficit bugetar nestustenabil, corupţie şi nu în ultimul rând, situaţia critică internă de neînţeles pentru investitori şi analişti.

„România are un deficit fiscal excesiv , nesustenabil, care va avea implicaţii negative pe termen lung.”

Peter Brezinschek, şeful echipei de cercetare de la Raiffeisen Bank Internaţional, în panelul de închidere a conferinţei de la Viena, în faţa a peste 300 de investitori şi bancheri.

Deşi, au o rată de creştere mai redusă şi chiar probleme politice interne, Polonia, Cehia şi chiar Ungaria sunt mult mai bine văzute de investitori pentru că au o dezvoltare mai bună, mai consistentă şi pieţe financiare mai extinse prin prisma posibilităţilor de investiţii sau fuziuni şi achiziţii.

Noi avem o ţară favorită, iar aceasta este România, care are o creştere economică puternică, desi la nivel politic lucrurile nu sunt chiar aşa liniştite, a spus într-un alt panel legat de oportunităţi de investiţii pentru fondurile de investiţii private, Matjaz  Schroll, şeful de private equity pentru Europa Centrală şi de Est al Franklin Templeton Investment.

Cel mai probabil, România va încheia anul 2017 cu o creştere economică de 7% în timp ce celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est au o creştere economică de 3-4%, iar ţările vestice de 2%.

„Noi suntem foarte încrezători în România. Investiţiile noastre în Regina Maria şi reţeaua Profi merg extraordinar de bine. Aşteptăm în continuare o creştere a economiei şi creşterea afacerilor noastre.”

Kerim Turkmen, partener la Mid Europa Partners, cel mai mare fond de investiţii din regiune.

Acest fond a plătit, la finalul lui 2016, peste 500 de milioane de euro pentru reţeaua Profi, iar acum, prin continuarea investiţiilor, a ajuns numărul unu în piaţă ca număr de magazine.

Creşterea consumului în România a depăşit, în 2017, 10% – nivel considerat de analişti nesustenabil pe termen lung şi care a venit din scăderi de taxe şi impozite şi creşterea salariilor. Creşterea consumului este principalul motor al creşterii economice, deşi industria şi agricultura au avut un an 2017 foarte bun.

Deşi România are această creştere economică, piaţa financiară este destul de săracă în oportunităţi de investiţii pentru toţi investitorii, având în vedere că numărul firmelor româneşti puternice este în scădere.

Economia României este puternic legată de finanţarea de pe piaţa bancară, pentru că finanţarea de pe piaţa de capital, prin toate instrumentele, lipseşte aproape cu desăvârşire.

Pentru că România nu are fonduri puternice de pensii care să fie cumpărători de ultimă instanţă pentru acţiuni sau obligaţiuni, mulţi investitori străini se feresc de România, pentru că la finalul unui ciclu de investiţii nu au cui să vândă companiile. Din această perspectivă, piaţa poloneză este mult mai bine dezvoltată, oferind o lichiditate mult mai mare şi mai multe oportunităţi pentru listări sau fuziuni şi achiziţii.

Companiile poloneze, austriece şi acum investitorii cehi cumpără companii în România în tranzacţii directe, fiind aproape inexistenţi pe piaţa de capital.

Toţi investitorii şi bancherii străini se aşteaptă ca zona Europei Centrale şi de Est să crească în continuare peste nivelul din Europa de Vest, mai ales că acum creşterea este mult mai echilibrată, bazată şi pe piaţa internă, faţă de perioada de dinainte de criză când ţările din zonă depindeau de investiţiile străine şi de finanţările externe.

Investiţiile şi creşterea economică au dus la noi angajări, la scăderea foarte mult a şomajului, iar acest lucru a făcut ca aceste ţări să se confrunte acum cu o lipsă de forţă de muncă, ceea ce a dus la creşterea salariilor.

De altfel, scăderea demografică în Europa Centrală şi de Est, pentru că mulţi locuitori au plecat la muncă în vest este una din ameninţările viitorului.

„Toate ţările din Europa Centrală şi de Est şi-au revenit, mai ales că creşterea economiei globale a început să prindă tracţiune. Salariile cresc, dar asta nu este o problemă.”

Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est. El a fost prezent în panelul de închidere de la Euromoney 2018.

Nici chiar creşterea dobânzilor nu ar fi o problemă, ci dimpotrivă, s-ar putea atrage noi investitori, a menţionat Dan Bucşa.

Acum, principalul risc pentru această zonă este pierderea oportunităţilor de investiţii, mai ales în acest context extrem de favorabil la nivel global.

Peter Brezinschek spune că trebuie investit în inovaţie, în instituţii puternice pentru reducerea corupţiei şi în infrastructură.

„Unele ţări sunt mai bine pregătite pentru viitor – Polonia sau Cehia – altele mai puţin”.

 

Sursa Ziarul Financiar

244 vizite totale, 2 vizite astazi

Start-up Nation: Situația evaluărilor la zi. Instituțiile care evaluează vreo 10.000 de firme, restricționate la angajări

Programul Start-up Nation 2017, prin care peste 8.600 de noi firme mici și mijlocii urmează să primească de la stat fonduri nerambursabile de 44.000 de euro, avansează greoi, din cauza personalului insuficient din instituțiile care evaluează aplicanții, au declarat, pentru StartupCafe, surse guvernamentale. Și asta pentru că Guvernul a restricționat angajările prin mai multe acte normative. StartupCafe.ro a strâns informații despre situația la zi a evaluării firmelor din program.

Peste 19.000 de firme mici și mijlocii au depus corect planuri de afaceri pentru finanțare cu ajutoarele nerambursabile de maximum 200.000 de lei prin programul Start Up Nation 2017. În urma evaluării automate a planurilor de afaceri depuse până pe 14 iulie, peste 8.600 de firme ar urma să primească banii de la stat. Mai departe însă este nevoie ca personalul din subordinea Minsterului pentru Mediul de Afaceri să efectueze o evaluare pe conținut a aplicațiilor din program.

Această evaluare ar trebui să se finalizeze până pe 27 septembrie. ”Este un volum mare de lucru. O să fac tot ceea ce ține de mine să fie semnate toate contractele de finanțare până pe data de 27 septembrie 2017”, declara ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, în iulie.

Termenul de semnare a acordurilor de finanțare este 29 septembrie din anul în care planul de afaceri a fost acceptat, de principiu, la finanțare – prevede procedura de derulare a programului.

Situația evaluărilor START-UP NATION la zi

Surse guvernamentale au descris, pentru StartupCafe.ro, următoarea situație la zi a programului Start-up Nation, până luni, 4 septembrie:

  • Într-o lună și jumătate, Agențiile Teritoriale pentru IMM-uri au putut evalua în jur de 4.400 de firme, dintre care:

– aprox. 3.300 admise pe locurile bugetate,
– 530 respinse,
– 570 în clarificări suplimentare.

  • Agențiile teritoriale se vor opri cu evaluarea la primele 11.000 – 12.000 de firme din lista RUE, pentru a se asigura că vor rămâne peste 8.600 de aplicații valide, care să poată semna contractele de finanțare.
  • Prin urmare, putem spune că agențiile teritoriale trebuie să muncească la verificarea a măcar 10.000 de firme, ca număr rotund, până pe 27 septembrie 2017.
  • Așadar, într-o lună și jumătate nu au verificat nici jumătate din țintă, iar pentru restul mai au la dispoziție vreo 3 săptămâni.

Reamintim că, în 16 august, ministrul Laufer declara: ”Suntem undeva la jumătatea drumului din punctul de vedere al evaluării. În clipa în care se evaluează aceste dosare, sunt cazuri în care se cer clarificări și lucrul ăsta ne face să ducem o procedură pe fiecare doar până la capăt.

Rata de respingere este de aproximativ 8%. Își pot face calculul cei care au aplicat. Dacă facem un calcul simplu, 8% din circa 8.700 de firme sunt aproximativ 700 de dosare care probabil vor intra de sub linie”.

Funcționari puțini la evaluarea candidaților

Potrivit surselor guvernamentale chestionate de StartupCafe.ro, instituțiile din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, care se ocupă de evaluarea dosarelor Start Up Nation, sunt în număr insuficient pentru volumul mare de muncă.

Numărul firmelor care trebuie evaluate și finanțate în programele naționale de sprijin pentru IMM-uri a crescut de 11 ori față de anul trecut, însă numărul funcționarilor a rămas relativ același.

Potrivit celor mai recente informații obținute de StartupCafe.ro, în cele 8 agenții teritoriale pentru IMM-uri (foste oficii pentru IMM – OTIMMC) sunt 89 de posturi, din care 76 sunt ocupate.

Așadar, o medie de 9 oameni pe oficiu, dar sunt oficii și cu 8 oameni sau 6 oameni la evaluare, din câte spun surse din teritoriu. Iar necesarul de personal ar fi de până la 26 de oameni pe agenție teritorială, au mai arătat acestea.

Alți 20 de oameni mai sunt la București, la  Directia de Antreprenoriat si Programe pentru IMM din subordinea ministerului, structura centrală care are subordonate oficiile teritoriale pentru IMM-uri. Potrivit surselor, cei de la București trebuie, însă, să se ocupe de celelalte programe naționale în derulare, mai ales Internaționalizare, Comerț și programul Microindustrializare.

Instituțiile se confruntă însă cu restricții la angajare, din partea Guvernului. Ordonanța nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administrația publică centrală, intrată în vigoare din 20 iulie, condiționează concursurile de angajare de un memorandum aprobat de Guvern.

Art. 7 al OG 3/2017 prevede:

(1) De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe până la data de 31 decembrie 2017 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, inclusiv procedurile demarate în vederea ocupării posturilor vacante, din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 1 alin. (1).

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), prin memorandum aprobat în ședința Guvernului, se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor, cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget.

Situația din Oficiile teritoariale pentru IMM (actualele agenții) a fost semnalată încă din primăvară de ministrul de atunci al Mediului de Afaceri, Alexandru Petrescu, care spera că astfel va evita grevele din sistem, după experiențele din anii trecuți.

În urma demersurilor, în iunie 2017, Guvernul a aprobat Ordonața de urgență 43/2017, pentru înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului.

Noile agenții, în locul Oficiilor teritoriale pentru IMM, trebuie să aibă câte 26 de oameni fiecare, în loc de 8-9 câți sunt în prezent, pe structura moștenită de la oficiile teritoriale.

Deși ordonanța de urgență pentru înființarea agențiilor a fost publicată în Monitorul oficial încă din 30 iunie, nu s-a schimbat mare lucru în privința personalului și, practic, și oficiile teritoriale au rămas de fapt cam aceleași, ne-au mai spus sursele.

Motivul: mai este nevoie ca Guvernul să adopte o nouă Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Un astfel de proiect a fost pus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din 18 august, dar nu a fost încă aprobat de către Executiv. Aici, în Anexa 2 la proiect, sunt prevăzute câte 26 de posturi la fiecare dintre cele 9 Agenții (inclusiv București) care înlocuiesc cele 8 oficii teritoriale.

Sursa startupcafe.ro

474 vizite totale, nici o vizita azi

55.000 Euro de la stat pentru firme: Se fac înscrieri în programul Comerț 2017

Firme mici și mijlocii din România se pot înscrie în programul Comerț 2017, prin care ar putea obține fonduri nerambrsabile în valoare de maximum 250.000 de lei (circa 55.000 euro) de la bugetul de stat, în anumite condiții.

În perioada 16.08.2017 ora 10.00 până la 29.08.2017, ora 20.00, în aplicația online deschisă AICI pe site-ul aippimm.ro, firmele pot depune planurile de investiții și celelalte documente necesare în Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă (Comerț și Servicii).

  • Se completează FĂRĂ diacritice.
  • Nu se acceptă modificari ulterioare trimiterii formularelor catre operatori.
  • Dacă la verificarea dosarului se va constata ca punctajul nu este identic cu cel calculat, dosarul respectiv va fi respins.
  • Pentru programele nationale implementate de catre Directia de Antreprenoriat si Programe pentru IMM datele de contact sunt urmatoarele: Tel: 021 40 10 528; 021 40 10 529; email: directia.imm@imm.gov.ro

Programul este gestionat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin Direcția de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM) și Agențiile pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului (AIMMAIPE) din teritoriu.Descarcă de AICI procedura de implementare, modelul de plan de investiții, lista cordurilor CAEN eligibile și celelalte documente necesare în programul Comerț 2017.Vezi AICI și grila de evaluare, după care va fi stabilit punctajul. Pentru a avea șanse la finanțare, o firmă trebuie să obțină cel puțin 50 de puncte.PROGRAMUL COMERȚ 2017- banii și condițiile

Prin Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, beneficiarii eligibili vor primi un ajutor financiar nerambursabil de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (fără TVA), dar nu mai mult de 250.000 lei pentru fiecare beneficiar.Aceasta înseamnă că la final beneficiarul va trebui să suporte restul de minimum 10% din valoarea investiției eligibile, plus întreaga TVA (deductibilă pentru firmele cu cod de TVA).Partea de ajutor nerambursabil, de maximum 250.000 de lei va fi decontată de stat după ce antreprenorul efectuează cheltuielile din resursele sale.

”Decontarea se face într-o singură tranşă pentru toate activităţile pentru care s-a făcut dovada achitarii integrale a acestora” – prevede proiectul de procedură emis pe 1 august de Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
Statul NU va plăti ajutorul financiar nerambursabil parţial sau în avans. Bugetul total estimativ alocat schemei de minimis pentru perioada de implementare 2017-2020 este de 199.796.000 lei. Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul 2017 este de 49.949.000 lei.Prin implementarea programului în perioada 2017-2020 Guvernul estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 800 de beneficiari, din care 200 de beneficiari în anul 2017.Potrivit reprezentanților Ministerului pentru Mediul de Afaceri, programul Comerț se va lansa pe data de 16 august 2017.

Antreprenorii interesați vor putea depune cererile de finanțare și planurile de investiții în program într-o aplicație elctronică ce se va deschide pe site-ul Direcției de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM) din subordinea ministerului, aippimm.ro.Schema de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare, inclusiv în București și județul Ilfov, conform celei mai recente variante a proiectului de procedură de implementare a programului.PROGRAMUL COMERȚ: Cine va putea lua banii de la stat

Conform proiectului de procedură, vor putea beneficia de alocație financiară nerambursabilă microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) care îndeplinesc cumulativ la data solicitării o serie întreagă de criterii de eligibilitate, printre care:

  • au cel puţin 1 an calendaristic de la înfiinţare la data deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de investiţii şi codul CAEN pentru care solicită finanţare este autorizat conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, cu cel puţin 3 luni anterior datei deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de investiţii;
  • au capital social integral privat;
  • nu au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului în ultimii 3 ani şi nu au asociaţi sau acţionari care deţin sau au deţinut calitatea de  asociaţi/acţionari ai altor societăţi  care au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului în ultimii 3 ani (2014, 2015, 2016). Asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot beneficia de AFN în cadrul prezentului program decât cu o singură societate, pentru care se verifică statutul de întreprindere unică.
  • nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru; solicitanţii care au datorii eşalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.
  • au obţinut cel puţin 50 puncte în urma completării on-line a planului de investiţii, conform modelului şi criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta procedură;
  • și altele

PROGRAMUL COMERȚ: Tipuri de cheltuieli eligibile

Programul Comerț 2017 va oferi finanțare pentru o serie întreagă de investiții eligibile, cum ar fi:

  • achiziţionarea de echipamente IT tehnică de calcul (tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă/copiator/multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii) conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora.
  • achiziţionarea de cititoare pentru cod de bare;
  • achiziţionarea de cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare;
  • achiziţionarea de aparate de marcat electronice fiscale;
  • achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-inclusiv software-ul aferent, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare, conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard şi automatelor muzicale;
  • achiziţionarea de electro şi motostivuitoare conform grupa 2.3.6.8.1 din HG 2139/2004;
  • investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de inventie, mărci de produse si servicii (etichetare ecologica, licente), software pentru comerţul on-line, software-uri necesare desfăşurării activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
  • achiziţionarea de bunuri prevăzute la subgrupele 3.1 mobilier, 3.2 Aparatură birotică şi 3.3 sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale (ex. sisteme de supraveghere video, sisteme de alarmă). conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare sau obiecte de inventar asimilate acestora;
  • achiziţionarea de autoutilitare din categoria N1, N2, N3, cu excepţia vehiculelor de teren simbol G conform Ordinului MLPTL 211/2003 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu excepţia  vehiculelor de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost.
  • certificarea unui sistem de management al calităţii/mediului/sănătăţii şi securităţii ocupaţionale/siguranţei alimentelor, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2008(sistem de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2005 (sistem de management de  mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (sistem de management al siguranţei alimentelor); OHSAS 18001: 2007 (sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaționale), simplu sau integrat;
  • realizarea unei pagini web pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu, fără hosting), pentru operatorii economici care nu deţin altă pagină web şi care trebuie să fie funcţională la data depunerii cererii de eliberare a ajutorului nerambursabil si pe toata perioada de monitorizare;
  • achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare.

855 vizite totale, nici o vizita azi

Comerț și Microindustrializare: două noi programe destinate firmelor, vor fi lansate în august de Ministerul pentru Mediul de Afaceri

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMCCA) va lansa, la jumătatea lunii august, două noi programe destinate mediului de afaceri, a declarat, luni, într-o conferință de presă, Ilan Laufer, ministrul de resort.

„În luna august, vom mai lansa două noi programe, respectiv Comerț și Microindustrializare. Astfel, primul program va fi lansat în 16 august, în timp ce al doilea la cinci zile distanță. Pe 16 august, vom avea lansarea programului pentru Comerț, cu un buget de 49,95 milioane de lei, și cu un grant maxim acordat de 250.000 de lei pentru fiecare beneficiar. Estimăm că vom avea minimum 200 de beneficiari cuprinși în program vor fi create 400 de noi locuri de muncă. Beneficiari vor fi IMM-urile cu minimum un an vechime”, a spus Laufer.

De asemenea, potrivit ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în data de 21 august va fi lansat programul de Microindustrializare, ce va avea o alocare bugetară de 74,36 milioane de lei, iar grantul maxim acordat per beneficiar se va ridica la 450.000 de lei. În plus, beneficiari vor fi IMM-urile cu vechime mai mare de un an în sectorul industrial.

Potrivit datelor prezentate de către Laufer, în cadrul noului program, se urmărește finanțarea între 165 de beneficiari și maximum 250, și se vor crea cel puțin 330 de noi locuri de muncă.

Cel mai nou program de antreprenoriat lansat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este cel destinat internaționalizării companiilor. Acesta a debutat luni, 31 iulie, la ora 10:00, și se va încheia vineri, 4 august, la ora 20:00.

Ținta ministerului pentru Programul de internaționalizare din acest an este finanțarea între 100 și 150 de companii, pe baza unui buget de 5 milioane de lei, în funcție de grantul pe care îl vor solicita, dar și pe baza principiului „Primul venit, primul servit”. Suma maximă pe care o poate accesa o firmă este 50.000 de lei. De asemenea, există o contribuție proprie de 10% a celor care aplică, deci grantul este nerambursabil în proporție de 90%.

Bugetul maxim eligibil este de 30.000 de lei pentru participări individuale la târguri și expoziții internaționale, 15.000 de lei maxim pentru participări individuale la misiuni economice în străinătate, 10.000 de lei pentru crearea identității vizuale a companiei, marcă, siglă, 10.000 de lei pentru site și aplicații pe mobil, 10.000 de lei pentru cursuri pentru angajații lor, 10.000 de lei pentru analiză de piață și studii și 10.000 pentru alte activități.

Programul are un buget total de 71 de milioane de lei pentru perioada 2017-2020. Pentru acest an, bugetul este de 5 milioane de lei, sumă care va crește la 20 de milioane în 2018, la 22 de milioane în 2019 și la 24 de milioane în 2020.

După lansarea înscrierilor, va urma o perioadă de maximum cinci zile lucrătoare pentru înscriere, după care o perioadă de 15 zile pentru evaluare, așa că firmele pot începe să facă cheltuieli eligibile cel mai târziu în luna septembrie.

Sursa sfin.ro

552 vizite totale, nici o vizita azi

HARTA Start-up Nation 2017: Unde se duc ajutoarele nerambursabile de max. 44.000 Euro

8.653 de firme au reușit punctaje finanțabile prin programul Start-up Nation 2017. StartupCafe.ro a realizat o hartă pe județe a acestor beneficiari, pentru o vizualizare a distribuirii ajutoarelor de maximum 200.000 de lei în teritoriu.

Cifrele Start-up Nation 2017:

  • Planuri de afaceri depuse: 19.296
  • Planuri de afaceri depuse corect: 19.026, în valoare totală de 3,75 miliarde de lei
  • Planuri de afaceri cu punctaje care le permit să se încadrează în buget: 8.653, cu fonduri nerambursabile solicitate in valoare totală de 1,713 miliarde de lei.
  • Punctaje finanțabile:

– 100 p – 3983 de planuri de afaceri depuse
– 95 p – 4566 de planuri de afaceri
– 90 p  – 104 planuri de afaceri

  • Proiecte punctate pentru inovație: 84% din cele 8.653  finanțabile.
  • Firme în mediul urban dintre cele finanțabile: 76,17%
  • Firme în mediul rural dintre cele finanțabile: 23,83%.

TOP 10 județe la depuneri de planuri de afaceri în Startup Nation 2017:

  1.     București – 2.926 (din care 1.399 finanțabili în limita bugetului)
  2.     Cluj – 2.289 (1.250)
  3.     Timiș – 885 (361)
  4.     Ilfov – 781 (351)
  5.     Iași – 770 (356)
  6.     Bihor – 738 (323)
  7.     Dolj – 716 (371)
  8.     Constanța – 662 (267)
  9.     Brașov – 622 (294)
  10.     Prahova – 530 (242)
Sursa startupcafe.ro

1,655 vizite totale, nici o vizita azi

Ce spun antreprenorii despre impozitul pe cifra de afaceri

În noul Programul de Guvernare 2017-2020 este menționată înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a realizat în perioada 10.07.2017-13.07.2017 un sondaj privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, la care au răspuns 385 de antreprenori care, din punctul de vedere al formei de organizare au prezentat următoarele caracteristici: microîntreprindere 52.4%, întreprindere mică 19.5%, întreprindere mijlocie: 19.5%, întreprindere mare 2.4%, ONG (asociaţie, fundaţie) 0.1%, altă formă juridică (patronat, etc.) 6.1%.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile din România începând cu 1 ianuarie 2018, 65.9% au răspuns “Nu”, 28% au răspuns “Da”, iar 6.1% au oferit alt răspuns. La întrebarea “În cazul în care se va înlocui impozitul pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile, ce cotă de impozit consideraţi că ar trebui avută în vedere?”, 78.3% au răspuns că aceasta ar trebui să fie de 1%,  12,5%, au considerat că aceasta să fie de 2%, iar restul de 9.2% au considerat că trebuie să fie de 3%.

De asemenea, respondenţii au considerat că, în cazul în care se va înlocui impozitul pe cifra de afaceri, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradiţional rulaje mari şi margini de profit mai scăzute (75.3%), întreprinderile care trebuie să îşi modernizeze dotările şi să facă  investiţii (48.1%), întreprinderile care exportă, majorarea de impozit regăsindu-se în preţurile produsului final şi afectând competitivitatea lor (35.8%) sau întreprinderile nou înfiinţate (22.2%).

În ceea ce priveşte sectoarele cele mai afectate de înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul (75.6%) va avea cel mai mult de suferit confirm antreprenorilor intervievaţi, urmat de sectorul transporturilor (28.2%) şi sectorul turismului (23.1%). În plus, sectorul sănătate şi asistenţă socială (34.9%) şi cel al tranzacţiilor imobilare (34.9%) vor înregistra reduceri ale poverii fiscale din inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Conform răspunsurilor antreprenorilor, în domeniul fiscal, aceştia consideră strict necesar pentru ei şi pentru mediul de afaceri din România, asigurarea următoarelor:

 –    Predictibilitatea impunerii, stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii,  pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”: 74.1%;

–    Reducerea fiscalităţii: 70.4%;

–    Asigurarea informării din timp a contribuabililor, cu modificarea/completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”: 35.8%.

Poziţia CNIPMMR

CNIPMMR consideră că este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări ample şi dezbateri cu toate părţile interesate. Aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri generează dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blochează înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale, poate crea discrepanţe concurenţiale importante pentru întreprinzătorii români comparativ cu întreprinzătorii din celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

CNIPMMR solicită ca pentru reformele fiscale să fie respectate principiile fiscalităţii,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor şi contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”. Principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţi luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 – 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

 Pentru reformele fiscale este necesară consultarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare: dispoziţiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, coroborate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
“Deşi înainte de a lansa orice propunere de modificare legislativă cu impact asupra mediului de afaceri, guvernul ar trebui să realizeze Testul IMM, acest lucru nu se întâmplă. Astfel, CNIPMMR, tratând profesionist şi responsabil acest subiect, a decis să realizeze un test IMM sub forma unui studiu care să reflecte percepţia antreprenorilor din România cu privire la această modificare. Rezultatele sondajului au reflectat faptul că, cvasitotalitatea antreprenorilor intervievaţi se opun introducerii impozitului pe cifra de afaceri”, spune Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR.
Sursa capital.ro

545 vizite totale, nici o vizita azi

Fonduri UE: 25.000 Euro pentru șomeri și inactivi, să-și deschidă mici afaceri

Noi fonduri europene de până la 25.000 de euro ar urma să fie acordate unor șomeri sau persoane inactive din orașe mici și sate, pentru a-și deschide mici afaceri, potrivit unei linii de finanțare propuse de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPE).

Vorbim despre propunerea de gid al solicitantului „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate din zona rurală și/ sau în orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori”, din cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020.

Viitorul apel de proiecte va avea la dispozitie peste 105 milioane de euro, din care 2,8 milioane de euro vor fi pentru județul Ilfov și 103 milioane de euro pentru restul țării.

Banii nu vor ajunge nici dirct și nici prea curând la antreprenorii aspiranți.

Mai întâi vor depune proiecte în această linie de finanțare autoritățile locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii sociali relevanți sau furnizori de servicii sociale, precum și entități relevante pentru implementarea proiectelor.

Aici vorbim de autorități locale și centrale, organizații non-guvernamentale, furnizori de servicii de ocupare a forței de muncă etc.

Aceste entități vor puta obține fonduri europene de până la 1 milion de euro pe proiect. În aceste proiecte vor face activități de formare profesională și încadrare în muncă pentru persoanele afectate de sărăcie și șomaj.

Abia aici, în cadrul acestor activități, opțional, organizațiile care vor erula proiectele vor putea eventual să includă și o activitate atreprenorială (Activitatea principală 4 – Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, așa cum e prevăzută în ghid).

În acdrul acestei activități se va derula subactivitatea de susținere a antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont-propriu, în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi (subvenții), precum și a serviciilor de consiliere/consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin (mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post-înființare.

Entitatea responsabilă cu implementarea acestei activități/ subactivități va derula activități prin care va acorda sprijin persoanelor din grupul țintă (persoane apte de muncă aflate în risc de sărăcie și excluziune socială) sub forma unor servicii personalizate de sprijin, de ex. consiliere/ consultanță/ mentorat/ formare profesională antreprenorială,  sprijin pentru elaborare plan de afaceri etc., analiza și selectarea planurilor de afaceri viabile.

Planurile de afaceri vor fi supuse aprobării unei comisii de selecţie, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finanţării nerambursabile, în cadrul unui proces  transparent şi nediscriminatoriu.

Comisia de selecţie a ideilor de afaceri va include obligatoriu un număr impar de membri din care o parte pot fi reprezentanţi ai:

  • Mediului de afaceri;
  • Patronatelor din aria de implementare a proiectului.

Doar persoanele fizice aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitatea marginalizată (șomeri, inactivi) ale căror planuri de afaceri sunt aprobate de către această comisie vor beneficia de sprijin sub formă de micro-granturi (subvenție) pentru înființarea firmei/ afacerii/ exploatarea ideii de business, precum şi post-înfiinţare afacere (ex. oferirea de servicii de contabilitate primară, servicii financiare, de marketing, antreprenorii vor fi instruiți în dezvoltarea planului de afaceri, management resurse umane, identificare oportunități de finanțare pentru dezvoltarea activității independente).

Subvenția maximă pentru un plan de afaceri aprobat este de 25.000 euro/ plan de afaceri. Acești bani vor face obiectul unei scheme de ajutor de minimis.

Afacerile înființate trebuie să funcționeze minimum 12 de luni pe perioada implementării proiectului și să asigure o perioadă de sustenabilitate de minimum 12 luni. Perioada de sustenabilitate presupune continuarea funcționării afacerii și poate fi contabilizată pe perioada implementării proiectului sau după finalizarea implementării.

Sursa startupcafe.ro

1,003 vizite totale, nici o vizita azi

7 afaceri care eşuat cu toate că au obţinut finanţări de 1,5 miliarde de dolari

De obicei startup-urile care au succes şi care obţin finanţări mari ţin paginile publicaţiilor din întreaga lume, dar pentru fiecare unicorn (companie evaluată la 1 miliard de dolari) există multe alte startup-uri care eşuează.

În ultimele luni mai mult start-up-uri din SUA, care au beneficiat de finanţări mari, s-au închis. Business Insider a pregătit o listă cu 7 startup-uri care împreună au strâns aproape 1,5 miliarde de dolari şi cu toate acestea s-au închis.

1. Beepi: 2013- februarie 2017

Finanţare: 150 de milioane de dolari
Evaluare: 560 milioane de dolari

Beepi facilita legătură dintre vânzătorii de maşini second hand şi cumpărători. Atât fair.com, cât şi DGDG au luat în considerare o achiziţie a startup-ului, dar s-au răzgândit. Beepi a rămas fără bani.

2. Quixey 2009 – februarie 2017

Finanţare: 133 milioane de dolari
Evaluare: 600 de mililioane de dolari

Quixey era un motor de căutare capabil să caute informaţia în diferite aplicaţii din smartphone. Se pare că Quixey nu şi-a găsit o sursă de venituri stabilă.

3. Yik Yak 2013 – aprilie 2017

Finanţare: 73 milioane de dolari
Evaluare: 400 milioane de dolari

Reţeaua de socializare Yik Yak şi-a închis porţile pe 28 aprilie după ce s-a chinuit să-şi păstreze utilizatorii pe platformă.
Compania de efectuări de plăţi Square a cumpărat echipa de ingineri a Yik Yak pentru 3 milioane de dolari cu câteva zile înainte de închidere

4. Maple 2014- mai 2017

Finanţare: 29 milioane de dolari
Evaluare: 115 milioane de dolari

Serviciul de livrare de mâncare din New York s-a închis pe 8 mai. O parte din echipă a fost cumpărată de Deliveroo, serviciu de livrare din Marea Britanie.

5. Sprig 2013 – mai 2017

Finanţare: 57 milioane de dolari
Evaluare: 110 milioane de dolari

Sprig a fost un startup din San Francisco ce livra mâncăruri cu o calitate ridicată. Ultima livrare a fost făcută pe 26 mai. Startup-ul livra în 15 minute mâncăruri gata preparate produse local. Modelul de business s-a dovedit a nu fi sustenabil

6. Hello 2012 – iunie 2017

Finanţare: 40 de milioane de dolari
Evaluare: 300 de milioane de dolari

Hello a fost compania din spatele senzorului de somn numit Sense. Senzorul era plasat în cameră şi nu pe încheietura purtătorului. S-a închis în iunie din cauza faptului că nu a găsit un cumpărător.

7. Jawbone 1997 – iulie 2017

Finanţare: 1 miliard de dolari
Evaluare: 3 miliarde de dolari

Jawbone a fost un pionier în domeniul dispozitivelor purtabile. Compania a confirmat că-şi vinde bunurile pentru a-şi plăti furnizorii. CEO-ul Hosain Rahman a fondat o nouă companie numită Jawbone Health Hub.

Sursa businessmagazin.ro

893 vizite totale, nici o vizita azi

7 din 10 oameni de afaceri nu vad beneficiile brandului personal

Antreprenorul britanic Richard Branson este sursa de inspirație pentru cei mai mulți oameni de afaceri prin felul în care își construiește brandul personal, spun reprezentanţii Valoria, care au lansat studiul „Puterea brandului personal 2017”.

„Prin prezentul studiu, ne-am propus să aflăm modul în care este percepută importanța brandului personal în mediul de afaceri din România. Am vrut să aflăm câți respondenți își construiesc consecvent și proactiv brandul personal, care sunt principalele canale de comunicare ale brandului personal, care consideră respondenții că sunt beneficiile asociate construirii brandului personal, ce personalități sunt nominalizate ca modele de pe scena internațională. Din câte știm, este prima inițiativă de acest gen din România pe care o vom consolida prin noi studii și continut de calitate despre acest subiect de importanță vitală”, spune Elena Badea, Managing Partner Valoria, co-autoarea studiului.

Câți își construiesc consecvent brandul personal?

Numai 32% dintre respondenți spun că au un demers consecvent și proactiv de construire a brandului personal. Restul de 68% îi adună pe cei care au abordări punctuale, oportuniste sau, dimpotrivă, nu își gestionează în nici un fel brandul; 65% dintre aceștia nici nu consideră că este probabil să înceapă să facă acest lucru în următoarele 6-12 luni.   

Cei care nu au ales până acum să își construiască brandul personal spun ca principalul motiv este faptul că nu au timp pentru această activitate (25%), nu este o prioritate pentru ei (19%) sau nu s-au gândit la acest aspect (14%). Pe de altă parte, numai 26% dintre respondenții care deja își construiesc brandul personal spun că fac acest demers de peste 10 ani. Cei mai mulți dintre aceștia (38%) lucrează la brandul personal de 1-3 ani, iar 21% își construiesc brandul personal de 4-7 ani. 

Cum își construiesc brandul personal?

56% dintre respondenți pun pe primul plan comunicarrea experienței lor de afaceri și a competențelor relevante pentru a-și construi brandul personal, dar 54% consideră comunicare propriilor valori drept partea cea mai importantă a acestui demers. Este important că 40% dintre respondenți spun că nu au o strategie de dezvoltare a brandului personal, dar vor să își facă o astfel de strategie. Dintre respondenți 10% au o strategie dar nu o aplică, 4% nu au și nici nu își vor face una, iar 9% spun că nu este cazul. Canalele folosite pentru comunicarea publică a brandului personal sunt dominate de LinkedIn (59%) și Facebook (53%). Pe locul trei sunt evenimentele care dau ocazia de a vorbi în public (38%). Blogul personal apare pe ultimul loc cu numai 12%.

Ce domenii abordează pentru diferențierea brandului personal?

Principalele 5 domenii majore, pe lângă cel al profesiei, care sunt alese pentru a comunica brandul personal sunt: domeniul social (52%), educația (50%), antreprenoriatul (49%), cultura (24%) și inovația (22%). Chiar dacă 27% dintre respondenți spun că au un proces care să le faciliteze identificarea temelor relevante pentru dezvoltarea brandului personal, din care 7% nu îl aplică încă, restul de 73% nu au un astfel de proces și din aceștia numai 36% lucrează la asta.

Ce beneficii și indicatori atașează brandului personal?

Cele mai importante trei beneficii aduse de brandul personal sunt: recunoașterea și vizibilitatea pe care le aduce (pentru 67% dintre respondenți), faptul că dezvoltarea acestuia face parte din strategia de evoluție profesională (pentru 66% dintre respondenți), dar și creșterea angajabilității pe piața muncii (pentru 41% dintre respondenți). Dintre indicatorii de performanță folosiți pentru a urmări / măsura progresul în construirea brandului personal vedem că numărul de menționări în presă este utilizat numai de 16% dintre respondenți, pe locul unu aflându-se numărul de contacte noi de business, care este, de altfel, un indicator de networking dar care, indirect, este folosit ca să indice puterea brandului personal.

Cu cine lucrează la brandul personal?

Numai 18% dintre respondenți au locat un buget lunar pentru activități care să conducă la construirea brandului personal. Cei mai mulți respondenți (37%) care alocă un astfel de buget sunt cei de 34-49 ani, ceea ce corespunde cu o etapă foarte activă din viața profesională, la fel ca și în cazul celor de 25-33 de ani care răspund pozitiv în procent de 36%.

Cei mai mulți respondenți (47%) spun că ar colabora cu un consultant specializat pentru dezvoltarea brandului personal 35% s-ar consulta cu prieteni mai avansați în procesul acesta, iar 33% ar apela la un executive coach sau un life coach. Doar 24% spun că ar dori să primească acest tip de consultanța de la un profesionist în marketing.

Din păcate, 49% dintre respondenți nu au participat la nici un training cu tema brandului personal în ultimii trei ani (2013-2016). Doar 18% spun că au participat la un astfel de training în acest interval de timp, 14% au participat la două, 10% la 3, iar 9 % la peste 3 traininguri.

Brandul personal este ce, cât și în ce fel comunicăm cine suntem. Este managementul percepției celorlalți despre tine, după ce ai comunicat cine ești. Brandul personal influențează relațiile cu ceilalți și facilitează aderența la valorile pe care le susții prin opiniile și proiectele tale. Este un instrument care cere pricepere, dacă vrei ca scopul pe care ți-l propui să fie atins. Este despre cum te porți cu ceilalți, cum vorbești, cum te îmbraci, ce postezi pe LinkedIn sau la ce dai like pe Facebook. Prin studiul de față am vrut să aflam care este nivelul de conștientizare din România asupra importanței tuturor acestor aspecte ce țin de brandul personal. Am încredere că prin acest demers subliniem nu numai importanța subiectului, ci punem în circulație și un conținut de valoare, Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al studiului.

Sursa dailybusiness.ro

512 vizite totale, nici o vizita azi

Noi credite de 50.000 euro pentru mici afaceri: Ce avantaje va oferi instrumentul micro-mezanin

Firmele mici și mijlocii (IMM) românești care au până la un an de funcționare vor putea obține credite de 50.000 de euro, fără să pună garanții, printr-un nou instrument de tip micro-mezanin finanțat din fonduri europene, a declarat, vineri, un oficial guvernamental.

Pe scurt, instrumentul micro-mezanin este o combinație între credit și equity, prin care managerul de fond va putea să intre cu părți sociale în firele finanțate.

Mihaela Toader, directoare în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a explicat, la o conferință a Consiliului Național al IMM-urilor, cum va funcționa viitorul instrument financiar pregătit în România:

  • IMM-urile care vor avea până la un an de funcționare (startupuri) vor putea obține credit de 50.000 de euro, iar întreprinderile sociale (indiferent de vechime) vor putea lua până la 500.000 de euro, cu împrumut.
  • Firma beneficiară nu va fi obligată să vină cu garanții proprii, ca în cazul celorlalte tipuri de credite, de pe piața liberă.
  • Perioada de creditare va fi de 5, 7 sau 10 ani, în funcție de cum se va decide. Micile afaceri beneficiare vor putea avea o perioadă de grație, de două treimi din perioada de creditare. În cadrul unui credit pe 10 ani, aceasta înseamnă că beneficiarii vor plăti în prima fază doar un comision pentru managementul de fond, iar apoi vor începe să plătească rate abia după 7 ani.
  • Dacă firma nu-și va mai putea achita creditul, fondul de management va prelua datoria și va lua părți sociale în firmă, deveind acționar (asociat).

”În caz de default – este un caz inerent pentru instrumentele financiare, trebuie să ni-l asumăm cu toții – intrarea fondului de management ca silent partner nu poate aduce decât lucruri bune, pentru că de regulă aceste fonduri au exprtiză și pot să imprime un anuit ritm de dezvoltare a afacerii”.

  • Managerul de fond va acorda obligatoriu consultanță firmei beneficiare, pentru realizrea planului de afaceri și întocmirea documentelor privind accesarea instrumentuui financiar.

De unde și cum vor veni banii pentru creditul mezanin

Viitorul instrument mezanin va fi finanțat din Fondul Social European – banii alocați, de Uniunea Europeană, României.

Ca mecanism, cea mai probabilă variantă este ca banii europeni să fie gestionați de Fondul European de Investiții (FEI), ca fond al fondurilor, care, la rândul său, va încheia acorduri cu parteneri din România.

Acești parteneri vor fi bănci cu istoric în instrumente equity sau companii de finanțări equity. Practic, aceștia vor gestiona toată activitatea de creditare și de consultanță în relația directă cu clienții (firmele beneficiare).

”Ne dorim ca acest nou instrument să lase mai multă flexibilitate la nivel regional. Deci fondurile de manager care gestionează fiecare regiune sau două regiuni la un loc să decidă în ce măsură acordă mai mult sprijin IMM-urilor sau întreprindeirlor de economie socială” – a spus Mihaela Toader.

Calendar de implementare- micro-mezanin

Guvernanții speră ca noul instrument de micro-mezanin să poată fi accesat de către IMM-urile românești din prima jumătate a anului 2018.

”Noi sperăm ca până la sfârșitul anului 2017 să avem notificată evaluarea ex-ante, proceduri de consultare după care să începem discuțiile cu instituțiile financiare să vedem care ar fi cea mai practică modalitate de încredințare – probabil încredințarea către FEI ca fond al fondurlor și apoi FEI să selecteze fondurile de management – este cea mai scurtă ca timp” – a mai spus Mihaela Toader.

Amînuntele legate de dobânzi și comisioane nu au fost încă stabilite, a menționat ea.

Potrivit diectoarei de la Fonduri Europene, acest instrument a fost folosit o singură dată în Europa, în Germania, în exercițiul financiar 2007-2013. Bugetul total al instrumentului financiar în Germania a fost de 83 milioane euro.

Sursa stratupcafe.ro

1,245 vizite totale, nici o vizita azi