Un start-up pe zi

Irina Bucur şi Adriana Popescu sunt două tinere din Buzău care au înfiinţat o cofetărie cu fonduri Start-Up Nation, iar în primul an au amortizat 50% din investiţie.

Irina şi Adriana, cu experienţă în domeniile alimentar, respectiv bancar, au pus bazele brandului Cofetăria No. 379 la sfârşitul anului 2017 din pasiunea pentru dulce, cu fondurile accesate prin programul Start-Up Nation. După primul an de activitate, antreprenoarele spun că au amortizat 50% din investiţia care s-a ridicat la 54.000 de euro.

Citește mai mult în Ziarul Financiar

4 vizite totale, 4 vizite astazi

Consiliul Naţional pentru IMM-uri: Deficitul forţei de muncă din România reprezintă o criză economică

Deficitul forţei de muncă manifestat în prezent pe piaţa din România determină o incapacitate de atingere a potenţialului economic, fapt ce echivalează cu o criză economică, a susţinut, luni, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Dacă ne uităm la întreaga economie românească, deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni. Criza forţei de muncă ce se manifestă în acest moment în România este echivalentul unei crize economice.”

Citește mai mult pe Ziarul Financiar

34 vizite totale, nici o vizita azi

Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un acord preliminar pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă

Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, deţinut de stat, şi China General Nuclear Power Corporation au semnat ieri la Ministerul Economiei Acordul Investitorilor în formă preliminară pentru construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4, un proiect  evaluat la 6-7 miliarde de euro.

”Semnarea Acordului a fost posibilă ca urmare a accelerării din ultimul an a negocierilor dintre partea romană şi cea chineză. Realizarea acestei investiţii va permite crearea a mii de locuri de muncă pe perioada desfăşurării lucrărilor.

Citește mai mult pe Ziarul Fianciar

42 vizite totale, nici o vizita azi

Revin ploile: Buzăul sub cod galben de vreme severă, grindină, vijelii și ploi torenţiale

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben, valabilă luni între orele 14.00-23.00, pentru jumătatea de est a ţării. Sunt anunţate ploi torenţiale, grindină şi vigelii. O a doua avertizare este valabilă până marţi seara.

Prima avertizare meteo intră în vigoare luni, la ora 14 şi este valabilă până la ora 23, fenomenele vizate fiind de instabilitate atmosferică accentuată.

Citește mai mult pe Ziarul Financiar.

137 vizite totale, nici o vizita azi

Calendarul obligaţiilor fiscale pentru luna mai 2019: Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au contribuabilii în această lună

Mai jos vă prezentăm calendarul obligaţiilor fiscale pentru a cincea lună din 2019 cu scopul de a veni în ajutorul contribuabililor cu privire la lista principalelor obligaţii de plată şi de declarare aferente lunii mai a acestui an, conform documentului de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

În această lună ziua de 25 cade într-o zi de sâmbătă, astfel declaraţiile care trebuia depuse în această dată se vor amâna pentru prima zi lucrătoare ce urmează.

Citește mai mult pe Ziarul Financiar

62 vizite totale, 13 vizite astazi

Lovitură de teatru pentru o tranzacţie istorică: Negocierile dintre Deutsche Bank şi Commerzbank au picat

Deutsche Bank şi Commerzbank au anunţat că discuţiile cu privire la o eventuală fuziune au eşuat pe fondul unor riscuri şi costuri prea ridicate, care au ucis încă din faşă şansa nemţilor la „un campion european”, aşa cum anunţase ministerul de Finanţe, potrivit Reuters.

După aproape şase săptămâni de discuţii, cele mai mari două bănci din Germania au anunţat că negocierile la nivel înalt cu privire la o fuziune s-au încheiat.

„Am concluzionat că această tranzacţie nu ar fi adus destule beneficii pentru a acoperi riscurile şi costurile”, a spus Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, fiind aprobat de omologul său de la Commerzbank, Martin Zielke.

Citește mai mult pe Ziarul Financiar

77 vizite totale, nici o vizita azi

Povestea omului străzii care a devenit milionar iar acum angajează in compania lui doar oameni fără adăpost şi persoane cu nevoi speciale

Drew Goodall şi-a dorit dintotdeauna să devină actor. După ce a studiat actoria, la vârsta de 20 de ani a reuşit să obţină roluri secundare în filme precum Snatch şi About a boy, unde a întâlnit actori precum Brad Pitt şi Hugh Grant. Cu toate acestea, o critică despre modul în care juca avea să-i schimbe viaţa decisiv.

Devastat, Goodall a renunţat la actorie şi, deoarece nu mai avea niciun venit, lucrurile au început să se înrăutăţească şi în scurt timp a rămas fără niciun ban. Nu a vrut să le spună însă părinţilor despre situaţia sa şi să se întoarcă în casa familiei sale, deoarece a perceput acest lucru ca pe o înfrângere.

Citește mai mult pe Business Magazin

81 vizite totale, nici o vizita azi

Angajaţii români preferă multinaţionalele

În ciuda majorărilor salariale repetate din sectorul public, doar trei din zece angajaţi spun că ar lua în calcul să lucreze într-o instituţie de stat în viitorul apropiat, arată datele unui sondaj efectuat de BestJobs.

Cei mai mulţi angajaţi, adică aproximativ şase din zece, rămân interesaţi de companiile private, în timp ce 9% ar vrea să lucreze în propria companie.

Dintre cei care preferă o carieră în sectorul privat, circa două treimi consideră un job într-o multinaţională ca fiind cel mai potrivit pentru ei, iar un sfert spun că li se potriveşte mai bine o companie de talie mijlocie, în timp ce doar unul din zece ar lucra pentru un start-up. Tot într-o instituţie mare şi-ar dori să lucreze şi 73% dintre cei care ar lua în calcul un job la stat în perioada următoare, în timp ce 26% ar prefera mai degrabă o instituţie de stat de dimensiuni mai mici, iar 1% sunt nehotărâţi.

Dacă şi-ar schimba jobul în viitorul apropiat, cei mai mulţi ar lucra, în ordinea relevanţei răspunsurilor, în domeniile financiar-contabil, resurse umane, inginerie, administraţie publică, logistică, retail şi transport, arată sondajul BestJobs.

Citește mai mult pe Business Magazin

179 vizite totale, nici o vizita azi

Cum poţi să-i mai ţii pe tineri în oraşele din provincie, ca acestea să nu aibă soarta satelor şi comunelor care mor în fiecare zi după ce toţi au fugit de acolo?

Cu excepţia oraşelor mari din România, în marea majoritate a oraşelor mici şi mijlocii continuă în fiecare zi fenomenul de depopulare: cei tineri pleacă în străinătate sau, în cel mai bun caz, într-o urbe mai mare, la studii sau la muncă; zonele de origine rămân cu seniorii, ceea ce îmbătrâneşte peisajul urban şi aşa gri de plecările de până acum.

 

Cum mai poţi să-i ţii pe tineri pentru a nu închide oraşele de tot peste câteva decenii din lipsă de locuitori, aşa cum se întâmplă acum cu multe sate şi comune din România? Ce trebuie făcut şi de către cine?

Dacă te uiţi la politicile publice ale primarilor, şefilor de consilii judeţene, şefilor locali ai partidelor, ei au politici mai mult pentru cei de peste 60 de ani, pentru pensionari. Parcă toţi îi încurajează pe tineri să plece de acolo, parcă toţi primarii încurajează familiile să facă sau să-şi crească copiii la Milano, Barcelona sau în Bucureşti ori Cluj.

Bineînţeles că nu toate oraşele pot fi centre universitare, bineînţeles că nu toate pot atrage investiţii – nu ai oameni, dacă se poate tineri, nu vine nimeni să deschidă o fabrică. Dar cred că fiecare oraş îşi poate dezvolta o competenţă care să atragă interes în timp.

Dar pentru asta trebuie să dezvolţi afacerile private mici şi mijlocii care să adune generaţii în jurul unui antreprenor, unei idei, unui business. Nu toate oraşele pot să aibă fabrici cu sute şi mii de angajaţi, dar undeva poate să existe un centru, un atelier de la care să pornească cel mai bun scaun din România, cea mai bună clanţă sau cel mai bun pantof pentru oamenii de peste 100 kg, de exemplu. La Paşcani se fac scaune de maşină pentru copii, iar în jurul acestei afaceri s-a putut crea ceva pentru acel oraş.

Poate cineva din România vrea să facă cei mai buni ciorapi pentru bebeluşi la botez, pentru că la acel eveniment nu toată lumea vrea să cumpere de la Zara sau de la chinezi.

În acest moment, toate autorităţile locale fac tot posibilul să-i descurajeze pe tinerii din zonă să-şi creeze la nivel local propriile afaceri. Tinerii care termină o şcoală sau facultatea într-un oraş mai mare revin în familie, dacă!, cu ideea de a se angaja la stat, la instituţiile deconcentrate sau la filialele locale ale companiilor de stat.

Nimeni nu vrea să lucreze în firme private, unde se plăteşte mai prost şi toţi antreprenorii sunt văzuţi numai ca escroci. Dacă primarul sau şeful unui consiliu judeţean nu-şi bate capul – şi din păcate nu-şi bate capul! – să creeze un hub de mici afaceri, toată lumea ar fugi din acel oraş.

După cum arată lucrurile, nu sunt foarte mulţi primari care să încurajeze businessul local românesc. Iar pe investitorii străini îi aşteaptă ca să-i pârlească.

Firmele mijlocii şi mari care au sediul central în oraşele din afara topului 10 ar trebui să fie ţinute în palmă de către autorităţi şi comunitate, nu să fie vaci de muls de către cei din politic, de Fisc sau de toate instituţiile de control, aşa cum se întâmplă acum. Pur şi simplu trebuie să aibă protecţie locală, pentru ca în jurul acestei firme şi antreprenori să se adune tineri.

Dedeman are sediul central în Bacău, un oraş în cădere economică, după ce Sechelariu şi Hrebenciuc au ieşit din decor, primul prin moarte, celălalt cu ajutorul DNA. Dedeman şi fraţii Pavăl ar trebui să fie intangibili pentru Bacău, pentru că au banii şi pot crea centre de calificare, centre de servicii pentru businessul lor, care depăşeşte 1 miliard de euro pe an, şi unde să vină tineri din toată ţara. Dedeman poate crea cel mai mare centru de servicii pentru industria de bricolaj din Europa Centrală şi de Est.

Ikea a apărut de nicăieri acum 50 de ani dintr-un sat din Suedia, iar în timp s-a creat acolo o competenţă  în cercetare, design, dezvoltare şi branding care s-a răspândit în întreaga lume.

Vrei să conduci un magazin de bricolaj, nu neapărat în reţeaua Dedeman, ci poate în Cehia sau Polonia? În Bacău trebuie să existe cea mai importantă academie din această industrie, nu în Bucureşti, Cluj sau Timişoara. |n mod cert, o bună parte din tinerii care vor veni la această academie vor pleca – aşa cum se întâmplă cu academia lui Hagi de lângă Constanţa – dar sigur câţiva tineri vor rămâne acolo pentru a lucra în cercetare-dezvoltare, îşi vor întemeia familii, vor face copii şi vor da cunoştinţele mai departe.

Un alt exemplu care îmi vine în minte: când am fost la Craiova nu ştiam de ce sunt atât de multe magazine cu rochii de mireasă. O fată mi-a explicat că în Craiova există o tradiţie pentru rochii de mireasă, competenţă recunoscută la nivelul întregii ţări.
Pe lângă fotbal şi talentul nativ de vânzători, în Oltenia s-ar putea crea cea mai mare competenţă în producţia şi designul de rochii de mireasă, aş zice.

Nu toate oraşele din România pot avea centre de IT care să fie recunoscute de toată lumea. Cunosc un antreprenor român care deţine o firmă de hackeri, oficială, care vrea să dezvolte la Râmnicu Vâlcea o şcoală de hackeri cu ajutorul primarului şi autorităţilor locale.
Gigantul american Amazon a dezvoltat la Iaşi o competenţă locală în servicii IT, dar Iulian Dascălu, regele mallurilor, nu a creat o şcoală pentru România şi pentru alte ţări pentru dezvoltarea de competenţe în privinţa meseriilor specifice unui mall. Şi tot ne plângem că vin investitorii străini şi ne cumpără talentele!

Dan Ostahie, patronul Altex, poate crea la Piatra Neamţ, de unde este el, o şcoală pentru magazinele de electrocasnice, unde să vină lume din Bucureşti, din Sibiu, din Constanţa să înveţe trei ani cum se conduce un magazin de acest gen.
Senzaţia mea este că toţi aceşti antreprenori români care s-au ridicat din oraşele din afara topului 10 preferă să dezvolte business în altă parte, fără să mai întoarcă ceva la nivelul oraşului de unde au pornit.

Bineînţeles că în Focşani nu este business ca în Bucureşti sau Cluj, dar pot fi dezvoltate centre de pregătire pentru toată reţeaua, cu masă, casă şi bani deasupra.

Iar a treia idee – oricum niciuna dintre ele nu este ceva ieşit din comun – este ca autorităţile locale să ofere locuinţe gratis tinerilor care vor să se stabilească într-un oraş: dacă stai două decenii şi mai faci şi un copil, casa este a ta. La câte terenuri sunt libere, la câţi bani sunt la Ministerul Dezvoltării, se pot găsi câteva milioane de dolari pentru aceste locuinţe care să aibă 100 de metri pătraţi, nu 50.
Fără tineri, fără familii tinere, nu doar satele şi comunele vor muri, ci şi oraşele.

 

Sursa Ziarul Financiar

1,132 vizite totale, nici o vizita azi

Regulile simple pentru smart shopping

Smart shopper sau clientul inteligent, conform definiției, este o persoană dispusă să investească efort și timp, căutând informații legate de produsele pe care vrea să le cumpere şi utilizând apoi toate aceste detalii pentru a lua cea mai bună decizie.

Un astfel de smart shopper trebuie, în primul rând, să cunoască foarte bine piața, atunci când vine vorba de produsul pe care dorește să îl achiziționeze. Cum poate face acest lucru orice consumator? Sfatul nostru este să folosești internetul, pentru că vei găsi informația mult mai rapid și mai ușor decât dacă umbli prin magazine, spune Veronica Constantinescu, Garanti Bank, Cards Product Development Manager.

1. Verifică evoluția prețului pentru produsul pe care ți-l dorești.

Există o multitudine de site-uri unde poți să vezi cum a evoluat prețul în ultimul an. În felul acesta identifici sezonalitatea prețurilor;

2. Activează alerta de preț.

Majoritatea site-urilor care vând produse online oferă posibilitatea setării unei alerte de preț: selectezi produsul pe care îl dorești și suma maximă pe care ești dispus să o plătești, iar în momentul în care prețul produsului scade, ajungând la limita indicată de tine, vei fi anunțat prin email;

3. Așteaptă momentul potrivit.

Sunt magazine online care, la adăugarea produsului în coşul de cumpărături sau în lista de articole favorite, îți vor propune un discount adițional în cazul în care îl lași în coș, fără a-l cumpăra imediat.

După cunoașterea pieței, al doilea pas în procesul de smart shopping este identificare produsului financiar care te poate ajuta să cumperi respectivul produs. În cazul shopping-ului, care nu se referă la achiziția de bunuri imobiliare sau autoturisme, în cele mai multe cazuri, cardul de cumpărături este produsul cel mai potrivit.

Din fericire pentru cumpărători, în România, cardul de cumpărături cu rate fără dobândă reprezintă un instrument de plată foarte popular.

Majoritatea băncilor oferă această variantă de plată, fie prin rețelele proprii de comercianţi parteneri, fie prin rate către orice comerciant, indiferent de existența prealabilă a unui parteneriat.

Dacă optezi pentru plata prin intermediul unui card de cumpărături, pe lângă faptul că poți plăti în rate fără dobândă, poți beneficia de recompense sub forma punctelor de loialitate, cashback, sau, chiar de asigurarea de protecție a cumpărăturilor, sau asigurarea de călătorie, în cazul în care planifici o vacanță.

Și în cazul alegerii unui astfel de card de credit, un cumpărător inteligent trebuie să investească timp în studierea ofertelor aferente cardului pe care îl deține deja, sau, dacă nu are un card, să studieze ofertele băncilor pentru a alege cel mai potrivit produs/ofertă.

Cum poți face acest lucru cel mai rapid, din nou apelând la internet:

1. Dacă ai deja un card de credit verifică pe site-ul băncii care sunt comercianţii parteneri, de la care poți achiziționa produsul de care ai nevoie, in rate; verifică și dacă prin plata cu cardul respectiv mai beneficiezi de reduceri adiționale. Există partneriate între bănci sau schemele emitente de carduri de credit (Visa și Mastercard) și retaileri, prin care poți beneficia de un discount adițional, însă, acest discount trebuie solicitat direct la casa de marcat.

2. Dacă nu ai un card de credit, atunci va trebui să extinzi căutarea și să verifici ofertele băncilor în ceea ce privește caracteristicile şi facilităţile oferite de cardul de credit.

Alegerea va trebui să se bazeze atât pe numărul de parteneri de rate, cât și pe frecvența derulării campaniilor  de rate, atât cu comercianţi parteneri, cât și în afara parteneriatelor.

De asemenea, îți recomandăm să alegi un card de credit care are și o schemă de loialitate, prin care să primești puncte bonus sau cashback. Astfel, plătind cu cardul acumulezi puncte sau cashback și în felul acesta acoperi costul de mentenanță al produsului, care poate varia între 40 și 60 Ron pe an, în funcție de tipul de produs.

 

Sursa Bancherul.ro

1,161 vizite totale, nici o vizita azi