10 misiuni pentru mediul de business la Centenarul României

În Anul Centenar 2018 România trebuie să se uite înapoi să vadă ce a ţinut-o în viaţă şi înainte pentru a identifica factorii de dezvoltare economică necesari pentru a trece pentru totdeauna la statutul de ţară dezvoltată. Avem un drum lung în faţă. Salariile sunt la 20% faţă de Germania, una din trei locuinţe nu are canalizare şi apă, este nevoie de zeci de miliarde de euro pentru şosele şi căi ferate.

Cu o creştere economică de 5-7% pe an timp de 2-3 decenii putem ajunge Vestul din urmă .Programe precum „România 5%“ arată astăzi, când nivelul de creştere economică este de 7%, că se poate accelera creşterea. Resurse sunt destule: umane, naturale, financiare. Cu un proiect ambiţios şi mult curaj, putem face saltul.

10 indicatori care arată unde este astăzi România şi unde trebuie să ajungă

Angajaţii români au salarii de 4 ori mai mici decât germanii, iar PIB-ul pe locuitor este de 4,5 ori mai scăzut decât în Ger­ma­nia. În acelaşi timp, re­ţea­ua de autostrăzi germană este de 17 ori mai mare (deşi supra­fa­ţa ţării este doar cu o treime mai mare decât a României), iar în Germania aproape că nu există lo­cuin­ţă fără acces la toa­le­tă în interior (pe când în Ro­mâ­nia unu din trei locuitori nu are baie în casă). Ziarul Financiar a cen­tra­li­zat 10 indicatori care arată cum stă România în prezent faţă de Germania şi ca­re sunt mă­surile care vor duce, pe termen me­diu şi lung, la o ameliorare a acestora şi la o reducere a de­calajelor faţă de cea mai puternică eco­no­mie europeană.

 

1. PIB per capita în 2016

România a înregistrat un nivel al PIB per locuitor de 8.000 de euro în 2016 (în preţuri cu­rente), de 4,5 ori mai scăzut decât nivelul acestui in­dicator în Germania, arată datele Băncii Mon­diale. Cu un ritm de creştere economică de 5% pe an, în condiţiile în care economia ger­ma­nă ar stagna, valoarea PIB per capita din Ro­mâ­nia ar ajunge la jumătate din nivelul indi­ca­to­ru­lui din Germania în 17 ani.

 

2. Salariul mediu net pe lună

Salariile angajaţilor români sunt de 4,3 ori mai mici decât salariile medii ale angajaţilor ger­mani, chiar dacă în ultimii ani angajaţii ro­mâni au avut parte de creşteri salariale de 10- 15% pe an. Creşterea salariului minim, majo­ră­rile sala­ria­le din sectorul bugetar şi criza de per­sonal au fost principalii factori care au con­tribuit şi vor con­tribui în continuare la creşterile de salarii din Ro­mânia.

 

3. Productivitatea muncii per angajat în 2016

Angajaţii români au o productivitate medie de 62,5% din productivitatea medie a an­ga­jaţilor din statele Uniunii Europene, în timp ce angajaţii germani depăşesc cu 5,5% pro­duc­tivitatea medie din UE. Creşterile de sa­larii, in­vestiţiile în modernizarea echipa­men­te­lor de pro­ducţie sau un management mai performant sunt doar câteva dintre ele­mentele care ar pu­tea creşte valoarea adău­gată adusă în economie şi, totodată, pro­ductivitatea angajaţilor.

 

4. Speranţa de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere, unul dintre cei mai importanţi indicatori care reflectă starea de sănătate a unui popor, este încă redusă în Româ­nia faţă de alte ţări, deşi a crescut semnificativ în ultimul deceniu.

 

5. Rata mortalităţii infantile

Rata mortalităţii infantile, indicatorul care raportează numărul decedaţilor în vârstă de sub un an la 1.000 de născuţi vii, a ajuns la 7,6 la mie în România, fiind de 2,3 ori mai mare decât în Germania. Alimentaţia fe­mei­lor gravide, dar şi sis­temul de lucru al medicilor de familie (care nu lu­crează în weekend) sunt o par­te dintre problemele care trebuie rezol­vate pentru a îmbunătăţi acest indicator în Româ­nia. Totuşi, progresul este semnificativ faţă de anul 1990, când rata mortalităţii infantile în România era de 27 la mie.

 

6. Ponderea populaţiei cu studii superioare

Moştenirea României din perioada co­munistă, când numărul de locuri în universităţi era limitat, şi-a lăsat amprenta asupra structurii populaţiei României după nivelul de studii. La ultimul recensământ, doar 14,4% din populaţia României (adică 2,88 milioane de persoane) aveau studii superioare, la jumătate faţă de procentul înregistrat în Germania. Acest decalaj va fi mai dificil de recuperat – chiar dacă s-a dezvoltat mult şi piaţa universităţilor private – deoarece popu­laţia şcolară a scăzut şi va continua să sca­dă în următorii ani pe fondul reducerii natalităţii.

 

7. Număr de kilometri de autostradă în 2015

Lipsa unei reţele de auto­străzi bine dezvol­tate este principalul impediment în atragerea de noi investitori. În prezent, România are 747 de km de autostradă la o suprafaţă de 238.397 km2, în timp ce Germania are aproape 13.000 de km de autostradă la o suprafaţă de 357.376 km2. Cu alte cuvinte, deşi are o suprafaţă cu o treime mai scăzută decât Germania, România are o reţea de autostrăzi de 17 ori mai redusă decât cea din Germania. Folosirea fondurilor europene pen­tru infrastructură este singura soluţie pentru ca Ro­mânia să mai recupereze din discrepanţe.

 

8. Ponderea populaţiei fără acces la baie proprie, duş sau toaletă interioară în 2016

Unu din trei români nu are acces la toaletă în interiorul locuinţei, în timp ce în Germania procentul populaţiei în această situaţie este ex­trem de scăzut, de numai 0,1% în 2016. Investi­ţi­ile în sistemele de canalizare sunt esenţiale pen­tru rezolvarea acestei probleme în mediul rural, unde trăiesc 45% dintre locuitorii Ro­mâniei.

 

9. Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în 2015

Mai bine de un sfert din populaţia aptă de mun­că a României este ocupată în sectorul agri­cul­turii, majoritatea în agricultura de sub­zis­ten­ţă, în timp ce în Germania ponderea popu­laţiei ocu­pate în acest sector este de doar 1,4%. O stra­tegie de folosire a fondurilor UE astfel încât fer­me­le de familie să devină furnizori de mate­rie primă pentru branduri create în România poate fi calea care să lege agricultura de industria alimentară.

 

10.  Bogăţia populaţiei

Cu o bogăţie de 17.000 de euro per locuitor, un cetăţean român este de zece ori mai sărac decât unul german. Bogăţia netă a populaţiei este un indicator calculat în funcţie de preţul imobiliarelor, cursul valutar, piaţa de capital etc.

 

10 misiuni pentru mediul de business

Ziarul Financiar anunţă zece misiuni pe care voi, oameni de afaceri şi antreprenori, le aveţi de îndeplinit pentru a crea un mediu de afaceri mai puternic şi mai competitiv, pentru a dezvolta România.

 

1. Think global, act global in business

Dacă lansezi un produs sau un serviciu în România, gândeşte-l global. Companiile ro­mâ­neşti,  indiferent dacă sunt mici, mijlocii sau mari, trebuie să îşi dezvolte strategiile de busi­ness care să aibă în vedere piaţa globală, unde îşi pot exporta cu uşurinţă bunurile sau serviciile produse.

2. Fii parte din lanţuri globale de produse şi servicii, dar generează valoare adăugată pe segmentul tău

Investeşte şi dezvoltă bunuri sau servicii în sectoarele unde România are un avantaj competitiv atât din punctul de vedere al resurselor, cât şi al creierelor. Restul se cumpără.

3. Dezvoltă-ţi resursele strategice: agricultura, IT etc. 

Industria alimentară este unul dintre domeniile cu oportunităţi clare de investiţii în următoarea perioadă, iar cei care vor să exporte produse alimentare pot beneficia de un potenţial uriaş de forţă de muncă (2 milioane de oameni sunt ocupaţi în agricultură). De asemenea, competenţele programatorilor români au demonstrat deja potenţialul de investiţii în acest sector, care a ajuns să genereze 6% din PIB cu mai puţin de 200.000 de angajaţi.

4. Investeşte şi dezvoltă creierele româneşti din propria companie

Educaţia de business trebuie să aparţină companiei  Nimeni nu poate să facă educaţie de business mai bine decât voi, oamenii de afaceri. Managerii sunt responsabili de dezvoltarea oamenilor pe care îi au în companie, iar lipsa investiţiilor în educaţia angajaţilor are impact negativ în rezultatele financiare ale companiilor.

5. Dezvoltarea tuturor serviciilor financiare pentru a da acces la finanţare tuturor celor care au o idee  

Accesul dificil la finanţare este cea mai mare provocare cu care se confruntă antreprenorii aflaţi la început de drum, de aceea sectorul serviciilor financiare trebuie să se dezvolte şi să acorde finanţări pentru dezvoltarea mediului antreprenorial.

6. Caută disruption în fiecare sector economic 

Aşa cum Uber a revoluţionat serviciile de transport urban, iar Airbnb piaţa serviciilor de cazare, şi voi, oamenii din business, trebuie să găsiţi acei factori „perturbatori“ de pe o piaţă atunci când creaţi un nou serviciu sau produs. Inclusiv în România, Vola şi Clever Taxi au fost „disruptive“ în sectoarele lor de activitate, turism şi transport cu taxiul.

7. Încurajează investiţiile străine, pentru că vin cu know how, organizare, bani şi pieţe

Una dintre misiunile unui om de business, indiferent dacă reprezintă o companie locală sau una cu acţionariat străin, este aceea de a fi promotorul ţării în care activează. Dincolo de beneficiile legate de creşterea economică, cu ajutorul noilor investiţii străine poţi să îţi creşti şi tu businessul!

8. Capitalizează-ţi în România tot ce ai câştigat pentru a avea resurse financiare să te extinzi atunci când apar oportunităţi pe piaţă 

Implementarea unei directive europene va obliga multinaţionalele să îşi raporteze profiturile în ţara în care le produc, iar oamenii de afaceri trebuie să folosească această oportunitate pentru a investi în extinderea afacerilor din România sau în lansarea de noi produse şi servicii.

9. Foloseşte fonduri europene   

Fondurile UE pot face diferenţa între companii şi pot face un mediu antreprenorial  românesc mai solid. Caută liniile de finanţare potrivite pentru businessul tău şi nu-ţi fie teamă de birocraţie, pentru că finanţările nerambursabile sunt o oportunitate.

10. Investeşte în automatizare 

Oamenii de afaceri şi antreprenorii locali trebuie să investească în automatizarea proceselor de producţie sau în softuri care să înlocuiască activităţi de rutină din comapnii pentru a creşte profitabilitatea companiei şi, totodată, pentru a deveni mai competitivi.

 

Sursa Ziarul Financiar

1,132 vizite totale, 8 vizite astazi

România îşi transformă statutul de ţară exportatoare de lemn în ţară importatoare

În România se vorbeşte despre exploatarea ilegală de lemn pe un ton alarmant, însă situaţia reală este că ţara noastră îşi transformă statutul de ţară exportatoare în cel de importator, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Apelor şi Pădurilor Istrate Steţco, la dezbaterile organizate recent la Bruxelles cu ocazia lansării raportului privind tăierile ilegale şi infracţiuni legate de încălcarea regimului de protecţie al faunei sălbatice în spaţiul Carpato-Dunărean.

 

„Astăzi, se vorbeşte despre exploatarea ilegală de lemn din România pe un ton alarmant. Mass-media răspândeşte ideea că milioane de metri cubi de lemn pleacă din ţară. Situaţia reală este că România îşi transformă statutul de ţară exportatoare în cel de importator. Pentru a avea o imagine reală şi obiectivă a actualei stări de conservare a naturii în România, trebuie să se ţină cont de statistici oficiale, să se prezinte date concrete în locul estimărilor, să se facă referire la măsurile ferme luate de autorităţi pentru protejarea resurselor naturale.”

Istrate Steţco

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, în cadrul evenimentului, oficialul român a prezentat acţiunile întreprinse la nivel naţional, progresele realizate de România şi provocările asociate fenomenului tăierilor ilegale şi infracţiunilor privind încălcarea regimului de protecţie a faunei sălbatice.

„Demnitarul român a subliniat faptul că măsurile care s-au luat în ultimii ani, atât guvernamental, cât şi legislativ (Radarul Pădurilor, adoptarea noului Cod Silvic, amendarea Legii privind contravenţiile silvice, Regulamentul de valorificare a masei lemnoase etc.), au transformat statutul României din ţară exportatoare de lemn în ţară importatoare. Aceste măsuri, împreună cu dezvoltările viitoare avute în vedere, se subscriu obiectivului de a promova un ecosistem forestier stabil, capabil să îndeplinească funcţiile sociale, de mediu şi economice”, se menţionează în comunicatul preluat de Agerpres.

 

Sursa Jurnalul Național

 

956 vizite totale, nici o vizita azi

Industria, cel mai mare angajator în 2016

Comparativ cu anul 2015, numărul total de întreprinderi a crescut cu 2,5%. La sfârşitul anului 2016, sectorul industrie însuma 53741 întreprinderi, respectiv 10,7% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă), anunţă cel mai recent comunicat de presă publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului “Servicii de piaţă”, respectiv 45,4%.

În anul 2016, numărul mediu de salariaţi a crescut cu 1,7% faţă de anul 2015. Întreprinderile din industrie şi servicii de piaţă au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (34,8%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 25,9 salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5,0 salariaţi.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (40,5%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 5,8%. Structura investiţiilor brute în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 38,1%, construcţii 15,4%, comerţ 12,5%, iar servicii de piaţă 34,0%.

Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obţinută în 2016, în proporţie de 36,9% în industrie, 6,7% în construcţii, 22,9% în comerţ şi 33,5% în servicii de piaţă. Rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat valori pozitive (profit) în toate cele patru sectoare.

Număr de întreprinderi (active): reprezintă numărul total al entităţilor care, din punct de vedere economic, sunt active în perioada de referinţă,  respectiv realizează  bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli şi întocmesc bilanţ contabil.

Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor facturate rezultate din vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

Valoarea adăugată brută la costul factorilor: reprezintă suma salariilor şi altor elemente legate de costul factorilor de muncă, a profitului, a subvenţiilor de exploatare, a amortizării capitalului fix, din care se scad impozitele legate de producţie.

 

Sursa Curierul Național

1,034 vizite totale, nici o vizita azi

Fermieri: Produsele autohtone, tot mai ieftine la producători, dar mai scumpe la consumatori

Crescătorii de animale solicită intervenţia autorităţilor în contextul în care produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni însă ajung la consumator cu preţuri foarte mari.

„În ultimele 60 de zile, preţul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei. Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei – cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preţ!”,

susţin reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP).

„Preţul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20% în timp ce preţul la carnea de vită se menţine stabil, dar cu tendinţe de scădere. Pentru sectorul de producţie ouă, cererea este foarte mare, dar preţurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%, în timp ce laptele şi produsele lactate au preţul nemodificat la producător”, mai spun oficialii ACEBOP.

Aceştia afirmă că „jocurile” pe care le fac marile lanţuri de magazine vor duce la scăderea consumului şi la agravarea problemelor fermierilor. În prezent, preţul pentru kilogramul de carne stabilit de producător este mai scăzut decât cel din aceeaşi perioadă a anului 2016.

„Solicităm autorităţilor responsabile să intervină de urgenţă şi să facă lumină în această situaţie, care pentru noi, fermierii, este de neînţeles. Produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni şi totuşi, mai departe, acestea ajung la consumatori cu preţuri foarte mari. Astăzi noi, fermierii, vindem sub preţul de producţie!”, a declarat Mary-Eugenia Pană, preşedinte ACEBOP.

Potrivit ACEBOP, marile lanţuri de magazine, care fac parte din mari corporaţii internaţionale, au de multe ori practici comerciale îndreptate împotriva consumatorului român, iar scopul este unul singur: „maximizarea profiturilor” .

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a sesizat în aceste zile Consiliul Concurenţei pentru a analiza scumpirea alimentelor.

„Am sesizat Consiliul Concurenţei pentru a analiza situaţia pe care am găsit-o în piaţă în această perioadă, referitoare la scumpirile produselor alimentare, la ouă, lapte, produse din lapte – şi aici vorbim în special de unt, întrucât din analizele pe care le-am făcut am constatat că nu sunt motive obiective care să determine creşterea de preţuri. Cerem sprijinul Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înţelegere între comercianţi, pentru că altfel nu se explică. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresă oficială către Consiliul Concurenţei în care solicită instituţiei să analizeze scumpirea alimentelor”,

Petre Daea – Ministrul Agriculturii

Acesta susţine că „a luat la pas” în aceasta perioadă mai multe pieţe şi magazine din Bucureşti şi a constatat „anomalii şi lucruri de neînţeles”, în condiţiile în care nu au fost înregistrate creşteri în costurile de producţie, însă preţul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.

„Am mers în pieţe şi în magazine şi am văzut care sunt preţurile la raft. Ne-am dus la producători ca să vedem care sunt costurile de producţie şi dacă în costuri au apărut modificări, ca urmare a scumpirii vreunui element ce compune costul de producţie şi am constatat că nu există. Poate doar acele mici modificări care apar în fiecare an, când temperaturile scad, dar care nu justifică scumpirile din piaţă. De aceea am solicitat Autorităţii de Concurenţă să facă o analiză, pentru a vedea dacă nu sunt alte cauze, întrucât Ministerul Agriculturii nu are instrumente şi nici prevederi legale pentru a interveni pe piaţa. Este o preocupare a mea, pentru a descifra cauzele scumpirii alimentelor, în condiţiile în care nu sunt creşteri pe costurile de producţie. De exemplu, carnea de porc a scăzut la producători, iar la raft creşte. Oul pleacă de la producător cu 36 de bani şi ajunge la raft cu un leu, iar la unt este o situaţie similară. Sunt anomalii şi lucruri de neînţeles”, a explicat ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele 10 luni, facturile la energia electrică au crescut cu peste 7%, la energia termică cu circa 3%, iar gazele s-au scumpit cu aproape 2%. Toate creşterile de preţuri de anul acesta se văd în inflaţia anuală care a ajuns la 2,6% în octombrie.

 

Sursa Capital

1,811 vizite totale, nici o vizita azi

Vânzările record obligă retailerii să-şi facă depozite în România

Creşterea consumului regăsită în majorarea cifrei de afaceri şi în sporirea numărului de magazine ale retailerilor se simte puternic pe piaţa industrială şi logistică din Bucureşti şi din marile oraşe. Companii puternice preferă să-şi construiască depozitele de marfă în România, de unde aprovizionează Bulgaria, Grecia, chiar şi Ungaria, Republica Moldova şi Ucraina.

Pe piața industrială şi logistică din România au fost livrate în perioada ianuarie-septembrie 2017 proiecte de peste 215.000 metri pătrați, din care 187.000 metri pătrați doar în București. Restul, de 28.100 metri pătrați, este localizat în zona centrală a ţării. În aceste condiții, stocul din România a depășit 2,9 milioane de metri pătrați, potrivit celui mai nou raport de piață publicat de JLL.

Firmele de retail și de logistică sunt cele mai active. Şase din primele zece tranzacţii au fost realizate de firme care activează în domeniul logisticii şi care au avut nevoie de mai multe spaţii de depozitare ca urmare a măririi volumului de activitate. Alte două au fost depozite noi închiriate de retaileri şi numai două tranzacţii au avut ca obiect spaţiile industriale.

“Inaugurarea spaţiului logistic accentuează rolul României la nivel regional. Decizia de a construi acest centru în Bucureşti a fost una firească, determinată de potenţialul de creştere local şi de interesul pentru sport, manifestat de români”

Gregory Richarte, Director Logistica, Decathlon

 

Centrul logistic din România al Decathlon este cel mai recent depozit inaugurat în România. Acesta are 29.000 mp şi va aproviziona România, Bulgaria şi Grecia

 

Sursa Jurnalul Național

 

818 vizite totale, 8 vizite astazi

Românii din diaspora pot obţine finanţare de până la 40.000 de euro pentru afaceri în ţară

Românii de peste hotare care doresc să îşi deschidă o afacere acasă pot să se înscrie în programul Diaspora StartUp, în cadrul căruia trei proiecte, selectate câştigătoare, pot beneficia de o finanţare nerambursabilă de până la 40.000 de euro, a informat Fundaţia CAESAR, prin intermediul unui comunicat de presă.

„Fundaţia CAESAR anunţă lansarea înscrierilor pentru trei proiecte ‘Diaspora StartUp’, finanţate din fonduri europene disponibile prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 3 ‘Locuri de muncă pentru toţi’. Fiecare proiect eligibil, selectat drept câştigător, va beneficia de o finanţare nerambursabilă de până la 40.000 de euro (co-finanţare zero). Programul se adresează cetăţenilor români cu vârsta minimă de 18 ani, care au locuit peste hotare în ultimele 12 luni şi doresc să-şi deschidă o afacere în ţară”, a anunţat sursa citată.

Candidaţii trebuie să facă dovada experienţei sau studiilor în străinătate în domeniul în care intenţionează să-şi deschidă afacerea. Scopul proiectelor este încurajarea antreprenoriatului românesc prin susţinerea înfiinţării de companii cu profil non-agricol, în zona urbană, în toate regiunile de dezvoltare ale României, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov.

Durata de implementare a fiecărui proiect este de maximum 36 de luni. În perioada imediat următoare, Fundaţia CAESAR va organiza campanii de informare şi promovare, în mediile online şi offline. Evenimente dedicate primei etape a proiectelor vor avea loc în centre de referinţă din diaspora precum Londra, Paris, Berlin, Bruxelles, însă înscrierile sunt deschise pentru orice cetăţean român din diaspora care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate.

Toţi cei interesaţi se pot înscrie online pentru prima etapă de evaluare, prin accesarea formularului disponibil la adresa: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfGpvx71HTjPB84k-r6q5AgBjytsuOKSSYc1QstVC5El-u0Fw/viewform.

Pagina de prezentare a proiectului poate fi accesată la adresa: http://www.fundatiacaesar.ro/caesar-diaspora-startup/.

În vederea obţinerii unor informaţii suplimentare pot fi contactaţi reprezentanţii fundaţiei, la adresa: antreprenoriat@fundatiacaesar.ro.

Fundaţia CAESAR – Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români – este o comunitate de experţi, un laborator de idei şi o platformă de acţiune civică pentru dezvoltarea economică şi consolidarea democratică a României, se menţionează în comunicat. AGERPRES

 

Sursa Jurnalul National

877 vizite totale, nici o vizita azi

Studiu KeysFin: Industria metalurgică, Cenuşăreasa economiei

Creşterea economică semnificativă din ultimii ani nu se vede, din păcate, în sectoarele grele, acolo unde criza mai are încă de spus cuvântul. În timp ce consumul creşte cu viteze ameţitoare, pe fondul importurilor masive şi majorărilor salariale, industria metalurgică, altădată una dintre ramurile-cheie ale economiei, reuşeşte cu greu să îşi facă rost de comenzi. Experţii de la KeysFin avertizează că dezvoltarea României urmează o tendinţă plină de provocări şi că, în absenţa unor măsuri pentru stimularea sectorului productiv, economia riscă să se transforme într-un gigant cu picioarele de lut. 

 

Ce s-ar întâmpla cu economia românească dacă mâine ar veni o nouă criză? Dacă băncile ar intra în blocaj, dacă fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigură 80% din avansul economic, ar îngheţa la fel ca în 2009? Analiştii de la KeysFin estimează că efectele negative ar fi cu mult mai puternice. Asta mai cu seamă că mare parte din industrie reuşeşte, cu greu, să facă faţă provocărilor economice.

Cum investiţiile publice în acest an sunt aproape egale cu zero, iar cele străine se află la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie, 2017 este încă un an de supravieţuire. Industria chimică, cea prelucrătoare, metalurgia – sunt câteva dintre domeniile care, în ciuda potenţialului semnificativ, înregistrează în continuare rezultate sub aşteptări.

Potrivit unei analize KeysFin, cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani, de 33,5 miliarde lei, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparaţie, în 2013, afacerile din metalurgie depăşeau 34 miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.

Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariţia a peste 100 de companii din piaţă în ultimii 3 ani, şi cu scăderea numărului de angajaţi de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016.

În 2014, în economia românească activau 7694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerţ specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului marcau existenţa a 7592 de firme, dintre care 798 în sectorul de comerţ. Statistica arată, totodată, că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6287 de salariaţi, în 2016 se mai regăseau numai 5400 angajaţi.

 

Cum s-a ajuns în această situaţie, în condiţiile în care economia creşte de la an la an?

“Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care deţin sau au avut unităţi în România, absenţa unei cereri susţinute de pe piaţa locală şi, nu în ultimul rând, importurile, au făcut ca acest domeniu să îşi reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice şi creşterea preţurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000, metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate şi electrozi de sudură, marca creşteri de producţie de peste 10%, criza din intervalul 2009-2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd şi astăzi”,

spun analiştii de la KeysFin.

În prezent, potrivit analizei KeysFin, metalurgia românească s-a concentrat în jurul zonelor cu potenţial economic, precum Bucureşti-Ilfov.

 

Topul firmelor din sectorul metalurgic

Industria metalurgică se află, de ani de zile, în mâinile investitoriilor străini. Arcelor Mittal Galaţi este, în continuare, cel mai important jucător din piaţă, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălăţean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei.

În topul firmelor urmează ALRO SA (2,14 miliarde lei), SILCOTUB SA (1,23 mld.lei), TMK-ARTROM SA (761,9 mil.lei) şi ALUM SA (556 mil.lei). Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de ARCELOR MITTAL HUNEDOARA SA, BAMESA OŢEL SA, TMK – REŞIŢA SA şi FAIST MEKATRONIC SRL.

În ceea ce priveşte comerţul cu produse metalurgice, analiza KeysFin clasează pe primul loc în topul cifrei de afaceri compania MAIRON GALATI SA, cu un business de 819,2 milioane lei în 2016. ROTTCO CONSULT SRL, A-KEMI SRL, BAUROM CONSTRUCT SRL, DAMILA SRL şi MIRAS INTERNATIONAL SRL se aflau pe următoarele locuri, cu afaceri între 170 mil. şi 357 mil.lei.

 

Metalurgia, mediu plin de provocări

Situaţia dificilă din acest sector este reliefată şi de statistica insolvenţelor. Potrivit datelor KeysFin, în ultimii trei ani luaţi în calcul în statistică (2014-2016), 1258 de firme şi-au declarat insolvenţa, în condiţiile în care drumul banilor în industrie a continuat să fie unul plin de provocări.

Durata medie de încasare în comerţul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creştere puternică faţă de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 zile (faţă de 141 în 2014). În sectorul producţiei metalurgice, plăţile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările la 93 de zile, cifre mai bune decât intervalul de referinţă.

„Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe creditul furnizor influenţează evoluţia business-ului din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, în condiţiile în care principalii jucători din piaţă, firmele străine, şi-au redus semnificativ investiţiile în România preferând alte destinaţii strategice, şansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanţurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investiţiile statului, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea companiilor româneşti.

“În condiţiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar şi oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susţinut de programe investiţionale şi facilităţi fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situaţie similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, plusvaloare, iar în prezent este la mâna importurilor”, spun analiştii de la KeysFin.

 

Sursa Curierul National

958 vizite totale, nici o vizita azi