UPDATE Start-up Nation: Guvernul vrea să aloce 247,9 milioane de lei, în loc de 400 de milioane, câte era necesarul minim în 2017. Ministrul Laufer: Sunt toate resursele necesare pentru implementare

Guvernul urmează să aloce Ministerului pentru Mediul de Afaceri, la prima rectificare bugetară din acest an, un plus de 247,9 mil pentru finantarea programelor, in special pentru IMM-uri, după cum a declarat ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, vineri, într-o conferință. Sumele sunt mult mai mici decât necesarul de cheltuieli pentru programul Start-up Nation până la finalul anului. UPDATE. Ministrul pentru mediul de Afaceri, Ilan Laufer, spune că sunt toate resursele asigurate pentru program.

UPDATE. ”Start-up Nation are asigurate toate resursele necesare pentru implementare. Voi carifica săptămâna viitoare, într-o conferință de presă” – a declarat, pentru StartupCafe.ro, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ilan Laufer.

Întrebat dacă banii vor ajunge până la o eventuală a doua rectificare bugetară, el a răspuns afirmativ.

Ministrul Finanțelor, Ioanuț Mișa, a prezentat vineri care vor fi alocările propuse de Ministerul Finanțelor, la rectificarea bugetară, în urma discuțiilor cu celelalte ministere, decizia finală urmând să fie luată de Guvern în ședință.

”Ministerul Comertului – 247,9 mil pentru finantare programe, in special pentru IMM-uri” – a spus Mișa.

Reamintim că în bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri sunt prevăzute credite de angajament de 1,2 miliarde de lei pentru programul Start-up Nation și 15 milioane de lei pentru programul de export. Pentru a putea fi folosite, creditele de angajament trebuie transformate în credite bugetare prin rectificare bugetară.

Cert este că, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ilan Laufer, a declarat că a solicitat la Finanțe suma maximă de 1,2 miliarde de lei pentru transformarea creditelor de angajament în credite bugetare, pentru programul Start-up Nation.

Laufer a menționat însă că cel mai probabil, având în vedere tranșele de cheltuieli care se vor angaja în aest an în programul Start-up Nation, nu va fi nevoie de întreaga sumă de 1,2 miliarde de lei, ci numai de 0,4-0,5 miliarde de lei – credite de angajament care să fie transformate în credite bugetare.

Așadar, în loc de măcar 400 de milioane de lei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri ar urma să primească numai 247,9 milioane de lei.

Thumbnail
Proiect rectificare bugetara MMACA

Acești bani sunt destinați antreprenorilor Start-up Nation din zonele neeligibile pentru fondurile europene adică firmelor din mediul rural și din București și județul Ilfov.

Acești beneficiari se împart și ei în două categorii: cei cu credite-punte de la bănci și cei care au optat pentru metoda cererii de plată sau pe rambursarea cheltuielilor.

”Cei care semnează în aceste zile, care au optat pe credit-punte, deja pot începe implementarea planului de afaceri. Cei care sunt pe cerere de plată sau pe rambursare au nevoie să aștepte până în momentul rectificării. Lucrul acesta se va întâmpla probabil curând. Nu este decizia mea și nici nu pot să-mi asum așa ceva. Este decizie care depinde 100% de premierul Mihai Tudose și dânsul mă gândesc că va anunța acest lucru într-un timp destul de scurt. Nu este decizia mea, eu cred că în octombrie va fi rectificarea bugetară, dar nu este ceva ce pot să anunț eu, fiindcă nu știu” – a explicat Laufer, miercuri, chestionat de StartupCafe.ro.

Astfel, în cazul celor care au optat pentru credite-punte, băncile ar urma să le dea banii pentru ca apoi aceste instuții de credit să aștepte banii de la stat. Anunțul lui Mișa de vineri riscă însă să crească reticența băncilor în a acorda creditul-punte.

În schimb, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a spus că, dacă nu vor fi alocați toți banii necesari la prima rectficare bugetară, vor putea fi noi alocări ulterior, la o a doua rectificare bugetară a anului 2017.

Fondurile europene – cum se procedează

În fine, o altă categorie de firme beneficiare în Start-up Nation vor fi cele din mediul urban, în afară de București-Ilfov.

Acestea pot intra la finanțare din creditele bugetare de 500 de milioane de lei alocate deja Ministerului pentru Mediul de Afaceri pe partea de fonduri externe nerambursabile.

Ministrul Ilan Laufer a menționat că va putea începe fără problee plățile pentru firmele care se încadreaza integral la fondurile europene.

”Unele dosare au și elemente de fonduri europene și fără. Unde am dosare pe fonduri europene, pot să încep plățile, unde am dosare combinate trebuie să aștept” – a precizat ministrul, miercuri.

La partea de fonduri europene, Ministerul pentru Mediul de Afaceri are calitatea de beneficiar al Programului Capital Uman, gestionat de Autoritatea de Management din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE). Antreprenorii selectați în programul Start-up Nation vor avea calitatea de membri ai grupului-țintă în cadrul POCU.

În acest context, la Ministerul Dezvoltării Regionale trebuie să se aprobe Ghidul solicitantului entru fondurile europene din Start-up Nation și apoi să deschidă apelul de proiecte, unde Ministerul pentru Mediul de Afaceri are calitatea de unic beneficiar.

”Având în vedere stadiul avansat de elaborare a Ghidului Solicitantului Condiții Specifice POCU România Start up Nation și ținând cont de perioada necesară pentru consultare publică estimăm deschiderea apelului de proiecte în cea de a doua decadă a lunii septembrie 2017” – ne-a comunicat Ministerul Dezvoltării Regionale, la solicitarea StartupCafe.ro.

Aici, Ministerul Dezvoltării spune că Ministerul pentru Mediul de Afaceri trebuie să depună cererea de finanțare la apelul care ar urma să se deschidă în a doua decadă din septembrie, iar apoi să fie finalizate proiectele, pentru a putea fi finanțate cu banii europeni.

Explicația Ministerului Dezvoltării Regionale:

  • ”Operațiunile nu sunt selectate pentru sprijin din partea fondurilor ESI dacă au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral înainte de depunerea de către beneficiar a cererii de finanțare în cadrul programului la autoritatea de management, indiferent dacă toate plățile aferente au fost efectuate de către beneficiar.
  • În acest sens, având în vedere faptul că operațiunile (proiectele) ce urmează a fi depuse și implementate de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pentru finanțarea unor planuri de afaceri selectate în cadrul programului guvernamental România Start Up Nation nu sunt finalizate în mod fizic sau implementate integral înainte de depunerea de către beneficiar a cererii de finanțare. În acest sens elaborarea/depunerea/aprobarea și ulterior finanțarea proiectelor la care faceți referire respectă regulile de eligibilitate specifice finanțărilor nerambursabile din Fondul Social European.
  • În același timp menționăm faptul că în cadrul acestor proiecte nu se vor rambursa cheltuieli efectuate de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în vederea selectării planurilor de afaceri ce urmează să beneficieze de sprijin financiar din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020”

Vezi mai jos fișa Ministerului pentru Mediul de Afaceri la rectificarea bugetară (pagina 78)

Sursa startupcafe.ro

Criză de angajaţi în construcţii: e nevoie de 600.000 de muncitori, iar constructorii sunt dispuşi să crească salariile, dacă statul îi ajută

Planurile guvernanţilor de a construi mari proiecte cu bani europeni ar putea fi date peste cap. Şi asta pentru că în România sunt doar 377.000 de muncitori în domeniul construcţiilor. La investiţiile anunţate, chiar şi dacă doar o parte dintre ele ar fi realizate, necesarul este de 600.000 de angajaţi, atrage atenţia Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC). 

„Angajăm muncitori calificaţi în construcţii, în Germania. Salariu: 1700 de euro/lună + bonusuri. Program de nouă ore pe zi. Orele suplimentare sunt plătite cu 12 euro/ora”, aşa sună unul dintre sutele de anunţuri de recrutare a personalului calificat din domeniul construcţiilor.

Atraşi de salariile mai mari, zeci de mii de români au plecat în ţări precum Germania, Spania, Marea Britanie sau Austria, în speranţa unui trai mai bun. Iar constructorilor le lipsesc zidari, sudori, instalatori şi chiar şi şoferi.

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii trage un semnal de alarmă.

„Preconizăm că în urmatoarea perioadă, dacă se va intampla ceea ce zic guvernanţii, politicienii, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, şi dacă motorul privat functionează în continuare cum functionează acum, vor fi necesari aproximativ 600.000 de lucrători în domeniul construcţiilor. Pentru 2016, au fost declaraţi 377.000 de lucrători”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Cristian Erbaşu, preşedintele FPSC şi proprietarul Construcţii Erbaşu.

Un angajat calificat câştigă la o firmă de construcţii un salariu mediu brut de 3.500 de lei, spune Călin Bichir, directorul general al Acvatot.

„Pentru a atrage specialişti, putem face un efort să mărim acest nivel de salarizare, atâta timp cât există facilităţi. Totul este să reuşim să atragem munictori de calitate, pentru a mări productivitatea, şi în felul acesta vom putea mări salariile în mod substanţial. Dacă nu vom reusi să atragem această cateroie de muncitori şi vor veni muncitori mai puţin calificaţi, creşterile nu vor fi semnificative”, mai spune Bichir.

Aceasta este şi una dintre soluţiile prezentate de Bichir, care este şi vicepreşedinte al FPSC, pentru a pune punct valului de muncitori care părăsesc ţara. Pentru a putea creşte salariile, constructorii vor o reducere a fiscalităţii în privinţa taxelor pe salarii peste anumite limite.

Nu suntem naivi„, mai spune Bichir. „Sigur că nu vom reuşi să atagem toată comunitatea de români care este plecată la muncă în străinătate, însă mulţi dintre ei lucrează la negru sau în condiţii impropri. Vrem sprijinul guvernului în acest sens”, mai spune constructorul.

A doua soluţie identificată de FPSC este cea a calificării tinerilor care termină liceul sau facultatea. Mulţi dintre tineri preferă somajul decât o calificare în domeniul construcţiilor.

Cea de-a treia soluţie se referă la atragerea forţei de muncă din est. Nu doar în domeniul hotelier au fost aduşi muncitori din ţări exostice pentru noi, ci şi în construcţii. „În condiţiile în are Guvernul va demara programul de investiţii, pentru că aici e motorul economic, vom avea nevoie şi de anumite facilităţi pentru a atrage forţă de muncă din Republica Moldova, Bulgaria şi de ce nu, din Asia„, mai spune directorul general ala Acvatot.

Bog’Art aduce 100 de vietnamezi

Una dintre cele mai mari companii de construcţii din România, Bog’Art, va aduce 100 de muncitori din Vietnam. 

„Testăm şi această posibilitate. Este o soluţie pentru a acoperi acest deficit. Dacă analizăm la nivelul întregii ţări, cred că avem un deficit de aproape 30%. Alergăm toţi înnebuniţi să angajăm, iar tendinţa de creştere a salariilor este clară de la o zi la alta. Dacă azi discutăm de un salariul mediu brut de 4 euro/oră, tendinţa e sa crească spre 7-8 euro/oră, pentru un muncitor calificat„, spune Sorin Greu, directorul general al Bog’Art.

Constructorul are aproape 500 de angajaţi, iar pe toate şantierele proiectelor câştigate la licitaţie, lucrează circa 1.800 – 2.000 de muncitori.

Sursa economica.net

Angajaţii din România, printre cel mai prost plătiţi din Europa în raport cu cât produc. Guvernul vrea să schimbe situaţia

România este a treia ţară din Uniunea Europeană cu cel mai mic raport între salariile primite de angajaţi şi Produsul Intern Brut. Autorităţile de la Bucureşti i-au anunţat pe investitori că vor să schimbe această stare de lucruri.

În anul 2016, ponderea salariilor primite de angajaţii români a fost de 34,2% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor Eurostat. În total, pentru a produce cele aproape 170 de miliarde de euro, cât a fost PIB-ul României anul trecut, angajaţii români au primit circa 58 de miliarde de euro.

Cu acest raport de 34%, angajaţii români sunt pe locul trei în Europa. Mai prost decât noi stau grecii, ţară care încă resimte efectele crizei economice, şi irlandezii, dar comparaţia cu Irlanda este viciată de statutul acestei ţări. Ţara are venituri foarte mari generate de faptul că este practic un cap de pod în Europa pentru mai multe companii mari americane (în special de software) care multiplică şi vând, prin Irlanda, produse pentru toată Europa, iar salariile, foarte mari de altfel, sunt raportate la un Produs Intern Brut crescut şi din acest motiv.

Situaţia din România nu a fost deloc la fel tot timpul. Dacă ne referim la istoria recentă, vârful a fost atins în 2008, an de criză. Atunci, masa salarială a reprezentat 39,3% din Produsul Intern Brut.

Cel mai mare raport al salariilor primite de angajaţi în raport cu Produsul Intern Brut se înregistrează în Marea Britanie: aici, 49,6% din PIB reprezintă salarii acordate angajaţilor.

Guvernul de la Bucureşti a anunţat că viitoarea dezvoltare a ţării va pune accent pe creşterea salariilor angajaţilor din România, care să rămână astfel în ţară şi să contribuie la creştere. Ministrul Economiei Mihai Fifor a declarat în fața investitorilor participanți la un eveniment că Guvernul are în vedere un program ambițios care vizează reindustrializarea României și ridicarea salariilor pentru păstrarea forței de muncă în țară. „Majoritatea politică ce a câștigat alegerile la sfârșitul anului trecut are în vedere un model de dezvoltare diferit, care va pune accent pe schimbarea distribuției de resurse dintre muncă și capital, în favoarea angajaților, a declarat Fifor. El a afirmat că nu va mai fi ca de obicei („business as usual”).

„Am învățat cu greu și cu costuri că România nu se poate dezvolta dacă nu își ține acasă forța de muncă calificată, iar aceasta nu se poate face decât prin salarii mai ridicate”, a declarat Fifor, completând că salariul minim va continua să fie majorat.

Majorarea pe cale administrativă a salariului minim pune presiune pe angajatori, mai ales pe cei mici. Dincolo de costurile mai mari pentru firme, ea se suprapune peste creşterile şi mai mari din sectorul public, deci privaţii vor fi obligaţi să ţină cumva pasul ca să nu-şi piardă angajaţii care ar putea migra spre sectorul public.

Guvernul mizează însă pe faptul că patronii au de unde, şi, de fapt, indirect asta şi transmite mediului privat: munca trebuie plătită mai bine, sectorul privat face bani şi are profit, şi o parte mai mare din el trebuie să meargă în salarii.

Puteţi vedea mai jos raportul dintre remunerarea capitalului, a muncii, şi taxele raportate la PIB

Sursa economica.net

Consiliul Județean Buzău | Comunicat de presă

Program de intervenţii integrate pentru şomeri – Continuarea programului de pregătire profesională aferent perioadei de sustenabilitate a proiectului


Consiliul Judeţean Buzău, în parteneriat cu Asociaţia Four Change, SC Centrul de Consultanţă şi Studii Europene SRL, SC RD Global Project Consulting SRL, Consiliul Judeţean Mureş, Tecseo SRL şi SC Dechiro Consulting SRL, a implementat în perioada 07.04.2014 – 06.12.2015 proiectul cu titlul ”Program de intervenţii integrate pentru şomeri – certitudinea unui viitor durabilPOSDRU/125/5.1/S/126033, cod SMIS 51369.

Proiectul a fost cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare“, Domeniul major de intervenţie 5.1 „Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare“ – proiecte strategice.

Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 9.541.224,10 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată a fost de 9.201.638,40 lei.

Obiectivul general al proiectului a vizat creşterea capacităţii de angajare pentru 935 de şomeri, în special şomeri de lungă durată, persoane inactive sau aflate în căutarea unui loc de muncă, precum şi a persoanelor care au părăsit timpuriu şcoala, din Regiunea Sud-Est – judeţul Buzău şi Regiunea Centru – judeţul Mureş.

În acest sens, prin proiect s-a desfăşurat un pachet de activităţi integrate de consiliere, orientare, formare profesională, medierea muncii, activităţi care vor asigura pe termen mediu şi lung atât incluziunea socio-profesională, cât şi creşterea stimei de sine şi a independenţa financiară a grupului ţintă menţionat.

Obiectivele specifice ale proiectului au fost următoarele:

  • Creşterea capacităţii de adaptare pe piaţa muncii pentru şomerii participanţi la program,
  • Dezvoltarea culturii antreprenoriale pentru 100 persoane incluse în grupul ţintă cu scopul de a contribui la crearea de noi locuri de muncă şi implicit la dezvoltarea economică a celor două judeţe,
  • Reducerea şomajului în cele două regiuni prin angajarea a 114 persoane, dintre care 97 din judeţul Buzău şi 17 din judeţul Mureş, din grupul ţintă care a participat la program.

Rezultate obținute:

– 944 persoane care au finalizat programul de intervenţii integrate, certificaţi: 777 din județul Buzău, 167 din județul Mureș;

– 943 subvenţii plătite în proiect (în valoare totală de 958.088 lei), din care 776 în județul Buzău și 167 în județul Mureș;

– 12 persoane care au demarat o activitate independentă, față de 10 persoane preconizate inițial;

– 294 persoane care în termen de 6 luni după participarea la programul integrat şi-au găsit un loc de muncă: 239 în județul Buzău, 55 în județul Mureș, față de ținta inițială de 114 persoane.

În perioada de sustenabilitate a proiectului, 07.12.2015 – 06.12.2018 consorțiul partenerial continuă implementarea pachetului de activități specifice din cadrul proiectului, context în care persoanele interesate pot participa, în limita locurilor disponibile, începând cu luna octombrie 2017, la cursuri gratuite de cursuri de perfecționare/inițiere pentru dobândirea următoarelor competențe și abilități: limba engleză, inspector resurse umane, competențe informatice, comunicare și relații publice, bazele contabilității, agent comercial, operator prelucrare si validare date sau competențe antreprenoriale. Procesul de recrutare și selecție a grupului țintă este în continuă derulare în vederea constituirii grupelor de curs.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Bibliotecii Județene Vasile Voiculescu Buzău, mansardă, persoană de contact: d-ra Ioana Giurgea, tel: 0722.636.808 sau la sediul Consiliului Judeţean Buzău: manager de proiect d-na. Liliana Nicolae, tel: 0238.414.112, interior 203.

Sursa reporterbuzoian.ro

Rezultate Start-up Nation: Rata de respingere a ajuns la 12%. Situația dosarelor și a RUE pe județe

Peste 4.400 de firme care s-au înscris în programul Start-up Nation au fost verificate, rata de respingere fiind de circa 12%, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antrerenoriat, Ilan Laufer, confirmând datele publicate încă de luni de către StartupCafe.ro.

Laufer a prezenat miercuri situația înregistrată, până miercuri, la nivel național, de agențiile pentru IMM-uri din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri la verificarea planurilor de afaceri depuse de firmele care s-au clasat pe locurile eligibile în bugetul programului în urma punctajului automat de la înscriere.

Situația verificărilor la nivel național este următoarea:

  • 4.424 de dosare verificate
  • 3.330 de dosare sunt admise și au primit înștiințare.
  • 552 de dosare sunt în clarificări suplimentare pe conținutul planurilor de afaceri.
  • 542 de dosare au fost respinse.
  • Gradul de respingere a  crescut spre 12%, față de 8% cât era estimarea în urmă cu aproximativ o lună.

Acesta înseamnă practic că până în acest moment 542 de firme care au căzut sub linie, pe locurile în aștepare în urma evaluării automate de la înscriere, vor avea șansa să intre la finanțare în locul celor respinse.

Reamintim că circa 8.600 de firme au intrat pe locurile finanțabile, în urma evaluării automate. Dacă rata de respingere de 12% se va menține până la final, ar însemna că circa 1.000 de firme dintre cele rămase în așteptare vor urca la finanțare. Acestea sunt firme cu 90 de puncte.

În total, în perioada 15 iunie – 14 iulie 2017, peste 19.000 de solicitanți s-au înscris în programul Start-up nation 2017, în speranța că vor obține ajutoare nerambursabile de maximum 200.000 de lei fiecare, penru investiții, în anumite condiții.

START-UP NATION: Situația verificărilor pe județe la data de 6 septembrie 2017:

Agenția Brașov (judetele Brasov, Sibiu si Covasna) – 1.073 de dosare depuse, din care 325 dosare verificate (245 dosare admise, 37 dosare în clarificări, 43 dosare respinse), au ajuns cu verificările la firma de pe poziția din lista RUE 6.465.

  1. Agenția Cluj (județele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Sălaj)  – 4.375 dosare depuse, di care 1.388 dosare verificate (1.019 dosare admise, 206 dosare sunt în clarificări, 163 dosare respinse), a ajuns la RUE 6.246.
  2. Agenția Constanța (județele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea) – 1.887 dosare depuse, din care 367 dosare verificate (310 admise, 20 în clarificări, 37 respinse), RUE 4.409.
  3. Agenția Craiova (județele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea) – 1.626 dosare depuse, din care 301 verificate (207 admise, 19 în clarificări, 75 respinse), RUE 4.033.
  4. Agenția Iași (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui) – 1.993 dosare depuse, din care 318 verificate (177 admise, 112 în clarificări, 29 respinse), RUE 4.143.
  5. Agenția Târgu Mureș (Alba, Harghita, Mureș) – 1.090 dosare depuse, din care 441 verificate (291 admise, 107 în clarificări, 43 respinse), RUE 7.811. ”Ei sunt aproape de final” – a spus Ilan Laufer.
  6. Agenția Timișoara (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timiș) – 1.712 dosare depuse, din care 400 verificate (335 admise, 41 în clarificări, 24 respinse), RUE 4.721.
  7. Agenția Ploiești (Mun. Bucuresti, Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman)– 5.558 dosare depuse, din care 884 verificate (746 admise, 10 în clarificări, 128 respinse), RUE 2.897.

Problema personalului: În 2018 vor fi mai mulți funcționari

Ministrul Ilan Laufer a recunoscut și miercuri, în conferința de presă, problema lipsei de personal în agențiile teritoriale care evaluează dosarele, semnalată de StartupCafe.ro.

”Mulțumesc tuturor colegilor mei din minister și din teritoriu, care depun un efort supraomenesc pentru a reuși să evalueze și să semneze și să răspundă la toate aceste clarificări. Este o echipă nu foarte mare” – a spus ministrul.

El a precizat însă că anul acesta nu va avea timp să facă angajări.

”Anul viitor vom avea probabil o situație mult mai bună din acest punct de vedere, dar anul acesta trebuie să facem față situației cu echipa pe care o avem. Ei până în anul 2016 aveau un un volum de contractare de aproximativ 700-800 de beneficiari, iar acum vorbim de peste 10.000” – a mai spus ministrul.

Așa cum a arătat StartupCafe.ro, în cele 8 agenții teritoriale pentru IMM-uri (foste oficii pentru IMM – OTIMMC) sunt 89 de posturi, din care doar 76 sunt ocupate. Aflat în imposibilitatea de a face angajări suplimentare, ministrul a detașat un total de 10 oameni din Ministerul pentru Mediul de Afaceri în cele 8 agenții teritoriale care efectuează evaluările pentru Start-up Nation, pentru a oferi sprijin.

Am detașat colegi din minister cât de mulți am putut, să finalizăm cu bine această etapă a programului” – a spus el.

Detașații sunt mobilizați la diferite agenții, în funcție de necesarul de acolo, iar pe măsură ce unele agenții termină partea lor de epuizare, angajații de acolo se mută la agențiile care au mai mult de muncă.

Aceste măsuri paliative sunt totuși mult mai reduse ca amploare decât necesarul real al agențiilor. Potrivit hotărțrii de guvern privind transformarea vechilor oficii teritoriale pentru IMM în agenții, acestea din urmă trebuie să aibă câte 26 de angajați fiecare, în condițiile în care în prezent numărul mediu al lor este de numai 9 – 11, cu tot cu oamenii detașați de la centru.

Dar pentru a face angajări, ministerul are nevoie ca Guvernul să-i aprobe un memorandum și o hotărâre de modicicare a HG-ului privind organizarea ministerului.

Memorandumul este în lucru la minister încă, iar hotărârea de guvern ar urma să fie aprobată de Executiv în ședința din această săptămână – a explicat Ilan Laufer.

El a recunoscut, însă, că procesul de recrutare de personal, chiar dacă va fi deblocat, va lua timp mult și se va întinde până anul viitor.

Sursa startupcafe.ro

Carburanţii s-au scumpit din nou. A treia creştere de preţ în mai puţin de o săptămână

OMV Petrom, liderul pieţei de distribuţie a carburanţilor din România, a crescut din nou preţurile la carburanţi, joi dimineaţă, din cauza creşterii cotaţiilor internaţionale la benzină şi motorină. Este a treia scumpire în cinci zile lucrătoare.

OMV Petrom a scumpit benzina şi motorina vândute în staţiile proprii cu patru bani pe litru, începând de joi dimineaţa. Astfel, în cea mai ieftină staţie din Bucureşti, cea de pe Şoseaua Alexandriei, benzina standard costă 4.74 lei pe litru, iar motorina standard 4,69 lei pe litru.

Este a treia scumpire în cinci zile lucrătoare consecutive. Compania petrolieră a scumpit preţurile luni, cu patru bani pe litru, după ce scumpise carburanţii vinerea trecută, cu cinci bani pe litru. Aşadar, o scumpire cumulată de 13 bani pe litru, în nici o săptămână.

Aşa cum anunţam vineri, decizia, despre care spuneam atunci că va fi doar începutul unei serii de creşteri de preţuri, este generată de creşterea cotaţiilor internaţionale la benzină şi motorină, ca efect al uraganului Harvey, care a lovit Statele Unite.

Uraganul, cel mai puternic din Texas din ultimii 50 de ani, a făcut ca mai mult de un sfert din capacitatea de rafinare a Statelor Unite să fie indisponibilă. Ca atare, preţul benzinei a crescut cu 10% în doar o zi, iar preţul petrolului a crescut cu aproape 3%. În Statele Unite, benzina a ajuns să coste peste doi dolari galonul, un maximum al ultimilor doi ani. În aceste condiţii, pentru a susţine cererea, spre continentul american merge o cantitate tot mai mare de carburanţi produşi în rafinăriile europene, ceea ce, evident, pune presiune şi pe preţurile de pe Bătrânul Continent şi pe cele din zona noastră.În România, companiile petroliere folosesc cotaţiile Platt’s Mediterranean la produse petroliere.

În aceste condiţii, majorarea accizelor vine cum nu se poate mai prost pentru şoferii din România, care vor avea parte de scumpiri şi mai mari. Chiar dacă se va face în două trepte (la 15 septembrie şi 1 octombrie), creşterea accizelor va însemna un plus de 38 de bani pentru fiecare litru de benzină şi motorină, suplimentar faţă de scumpirea generată de creştrerea cotaţiilor internaţionale la carburanţi.

De altfel, acastă creştere în două faze a accizei a fost o decizie de ultim moment a Guvernului, luată tocmai pentru a nu produce un şoc, atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivelul veniturilor bugetului. Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a spus că s-a procedat aşa pentru „a nu crea un șoc la nivelul consumului, care poate genera creșteri de preț, automat scăderi de consum și poate afecta bugetul de stat”.

Recent, oficialii guvernamentali le-au transmis reprezentanţilor transportatorilor rutieri, care au ameninţat cu mişcări de protest şi au spus chiar că vor alimenta camioanele în străinătate, că preţurile la pompă nu vor creşte ca urmare a creşterii accizei.

„Prim-ministrul şi ministrul de Finanţe au dat asigurări că nu se vor înregistra creşteri de preţ la carburanţi începând cu 15 septembrie şi 1 octombrie, în condiţiile în care preţul petrolului va rămâne constant. Dacă se vor înregistra totuşi majorări de preţ după 15 septembrie şi 1 octombrie, prim-ministrul a dat asigurări că este deschis pentru a relua rambursarea supraaccizei către transportatorii rutieri”, se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România.

Cu toate acestea, preţul final de la pompă este făcut de piaţă, şi doar companiile petroliere, pe baza propriilor costuri, pot decide cât transmit în preţul final din creşterea fiscalităţii.

Sursa economica.net

Start-up Nation: Firme condiționate să creeze minimum 2 locuri de muncă, în loc de unul (propunere)

Firmele care vor trece pe partea de fonduri europene a programului Start-up Nation vor trebui să creeze cel puțin două locuri de muncă, nu doar unul singur, conform unei propuneri de Ghid al solicitantului emise recent de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Propunerea de la Fonduri Europene contrazice procedura cu care s-a derulat programul,  de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, document oficial în care condiția era de minimum 1 loc de muncă nou. Deși nu are reprecusiuni asupra firmelor câștigătoare de acum, noua condiționare ar putea afecta programul din anii viitori, dacă se va păstra această formă mai departe.

Să o luăm de la început… Prin programul Start-up Nation 2017, derulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, statul urmează să acorde ajutoare nerambursabile de până la 200.000 de lei (circa 44.000 de euro) fiecare, unui număr de aproximativ 8.600 de firme mici și mijlocii înfințate după data de 30 ianuarie 2017.

Acest program este finanțat dual: din fonduri europene și din bani de la bugetul de stat. Pe partea de bani naționali, guvernul a prevăzut credite de angajament de 1,2 miliarde de lei, adică alocări care necesită o rectificare bugetară pentru a fi transformate în credite bugetare – bani puși efectiv în buget.

Pe partea de fonduri europene, Guvernul a alocat de la început credite bugetare de 500 milioane lei, bani care urmează să fie distribuiți firmelor beneficiare, pentru ca ulterior statul să își recupereze cheltuielile de la Uniunea Europeană, în proproție de 85%.

Despre acești bani europeni este vorba în cele ce urmează…

Pe 1 septembrie 2017, la două luni și jumătate de la deschiderea înscrierii firmelor în programul Start-up Nation 2017 și la o lună și jumătate de la închidderea aplicațiilor, a apărut în sfârșit prima propunere oficială de Ghid al solicitantului pentru partea de fonduri europene a programului.

Propunerea de ghid a fost realizată și publicată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin autoritatea de management pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Cei 500 de milioane de lei ar urma să fie decontați de stat de la UE, la final, prin POCU, mai exact Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi – Obiectivul tematic 8: Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor  – Prioritatea de investiții 8.iii: Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare – Obiectivul specific 3.7: Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană.

În această linie de finanțare, gestionată de Ministerul Dezvoltării Regionale, are calitatea de beneficiar unic Ministerul pentru Mediul de Afaceri, iar antreprenorii care vor beneficia în cele din urmă de cei maximum 200.000 de lei vor avea  calitatea de membri ai grupului-țintă.

Zis și făcut…

În propunerea de ghid al solicitantului POCU – Start-up Nation 2017 , emisă de Ministerul Dezvoltării pe 1 septembrie, se pune condiția ca firmele finanțate prin programul Start-up Nation să angajeze cel puțin două persoane pe normă întreagă.

În cadrul fiecărei întreprinderi finanțate/subvenționate în cadrul prezentului apel de proiecte vor fi create minimum 2 locuri de muncă pe durată nedeterminată și cu normă întreagă. Locul de muncă trebuie menținut, cu normă întreagă, cel puțin 2 ani după data plății ultimei tranșe din ajutorul de minimis” – scrie în propunerea de Ghid al solicitantului, la punctul 1.7. Indicatorii aplicabili proiectului.

Numai că această condiție contrazice procedura de derulare a programului Start-up Nation, realizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, unde scrie că firmele au obligația să creeze minimum 1 loc de muncă, ci nu minimum 2.

Punctul 3.2 (1), n) din procedura Start-up Nation, oficială:

să creeze cel puțin un loc de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată și să mențină locul de muncă ocupat cel puțin 2 ani după finalizarea implementării proiectului; În cazul în care în perioada menționată locul/locurile de muncă create în cadrul schemei se vacantează din diverse cauze, beneficiarul va avea un termen de maxim 30 de zile să ocupe locul/locurile de muncă vacante, păstrând numărul și tipul acestora pentru care a primit punctaj la evaluarea planului de afaceri. La tipul locurilor de muncă se permit modificări în perioada de raportare între șomer, absolvent după anul 2012 sau persoană defavorizată definită conform legislației”.

Practic, minimum 1 loc de muncă era condiția cu care firmele solicitante au intrat în joc pe 15 iunie 2017, când a început înscrierea în program.

De precizat că pe partea de fonduri europene vor intra la finanțare doar firme din mediul urban, în afară de București-Ilfov.

Firmele câștigătoare care au depus proiecte în Start-up Nation 2017 NU vor fi afectate de această condiționare suplimentară de pe ramura de fonduri europene a programului. Și asta pentru că în lista RUE, cu toate firmele sunt mult mai multe societăți care au promis crearea a minimum 2 locuri noi de muncă decât necesarul de cira 8.600 de firme pentru acoperirea integrală a bugetului alocat pe anul 2017.

Cu alte cuvinte, firmele care au obținut punctaje de minimum 90 de puncte și s-au calificat astfel pe locurile câștigătoare oricum au trecut în planurile de afaceri minimum 2 noi joburi create.

Numai că programul Start-up Nation este programat să se desfășoare până în anul 2020, iar Ghidul solicitantului POCU – Start-up Nation 2017 este un semnal că edițiile din 2018  încolo ar putea ridica ștacheta la minimum 2 noi locuri de muncă generate de fiecare firmă solicitantă, pentru ca statul să se asigure că va respecta condițiile pentru a primi bani de la UE.

Până pe 15 septembrie 2017 propunerea de Ghid al solicitantului Start-up Nation în cadrul POCU va rămâne în consultare publică și se poate modifica în urma acestui proces.

În cadrul POCU 2014-2020, Uniunea Europeană asigură finanțarea a 85% din valoarea proiectelor, restul de 15% fiind bani naționali. Pentru Start-up Nation ghidul prevede un buget de peste 109 milioane de euro din bani europeni și naționali, ceea ce înseamnă 500 de milioane de lei, adică banii alocați de Guvern prin credite de angajament.

Proiectul de ghid al slicitantului POCU -Start-up Nation poate fi descărcat de AICI

Sursa startupnation.ro

Cel mai bun moment din ultimii 13 ani pentru cumpărarea unei case în România

Este sau nu momentul potrivit să-ţi cumperi o casă? Indicele de accesibilitate a locuinţelor calculat de Kiwi Finance pentru primul semestru din 2017 arată că al doilea cel mai bun moment, după anul 2002 când acest indice era de 1,1, a început în 2016 şi continuă şi în 2017. Cât va mai ţine momentul propice pentru a achiziţiona locuinţe?

Kiwi Finance, în studiile sale, face raportul dintre preţul locuinţei/mp şi salariul mediu pe economie, dintr-o perioadă anume, de obicei un an, şi obţine astfel acest indice de accesibilitate. Practic, indicele arată cât de accesibile, din punct de vedere al venitului mediu pe economie, sunt locuinţele, ca preţ mediu pe metrul pătrat de construcţie, în perioada respectivă. Cu cât raportul este mai apropiat de 1, cu atât populaţia poate cumpăra mai multe locuinţe şi accesa mai multe credite. Implicit, raportul arată că avem de-a face cu cel mai bun moment, din ultimii 13 ani, în care îţi poţi cumpăra o casă, raportul dintre preţurile pe piaţa imobiliară şi veniturile clientului aflându-se într-un echilibru confortabil. Raportul dintre preţ şi salariul mediu arată totodată că piaţa imobiliară este „mai accesibilă”, comparativ cu un rezultat supraunitar, care arată faptul că imobilele sunt din ce în ce mai „inaccesibile”, dacă acest raport este din ce în ce mai mare.

Echipa de analişti KIWI Finance a calculat, la fel ca în fiecare an, indicele de accesibilitate pentru o locuinţă de 55 mp. Astfel, în acest an, preţul mediu pe mp construit se situează în jur de 1.170 euro (echivalent în lei), iar venitul mediu pe economie este de circa 616 euro (echivalent), de unde rezultă valoarea de 1,9 a indicelui. În acest moment, indicele de accesibilitate se află la acelaşi nivel (1,9) cu cel înregistrat în anul 2004, dar şi cu nivelul înregistrat anul trecut, după 7 ani de scădere constantă, continuă. „Din 2005, indicele de accesibilitate a locuinţelor a început să crească constant, an de an, odată cu instalarea crizei financiare, demonstrând şi în acest fel că achiziţiile de pe piaţa imobiliară au devenit „mai inaccesibile”. În anul 2008 (când a început criza financiară şi imobiliară) a atins un maxim de 5,3, dupa care în 2009 a fost de 3,9 şi a început să scadă până anul trecut, cand a ajuns, din nou, la 1,9 în 2016 şi 2017″, subliniază studiul Kiwi Finance. Acelaşi studiu precizează că cel mai accesibil moment, data la care românii şi-au putut cumpăra cu cea mai mare uşurinţă proprietăţi a fost înregistrat în urmă cu 15 ani, când indicele de accesibilitate a avut un nivel de 1,1.

Calculele şi previziunile Kiwi Finance sunt făcute pentru o locuinţă de 55 de metri pătraţi, iar salariul mediu este cel comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru mediul urban. Dacă în 2017 ne putem cumpăra cel mai uşor un imobil datorită raportului dintre preţurile pe piaţa imobiliară şi cel al veniturilor medii pentru piaţa din România, suntem curioşi totuşi ce se poate întâmpla cu viitorul nostru împrumut (pentru că majoritatea viitorilor proprietari îşi achiziţionează casa pe credit) şi cum ar putea fluctua raportul preţul casei versus nivelul veniturilor în viitor.

Din 2002 şi până în prezent, metrul pătrat pentru o locuinţă de 55 de metri pătraţi a evoluat de la 200 de euro în 2002 până la 1.173 euro/mp în 2017. Previziunile Kiwi Finance merg însă spre un nivel de 1.386 euro pe metrul pătrat în 2020. Toate acestea în condiţiile în care, în mediul urban, salariul mediu a evoluat de la 175 de euro pe lună la 616 euro în prezent, şi la 674 de euro pe lună în 2020. În acest context, indicele de accesibilitate a locuinţelor va tinde să îşi restrângă aria, urcând treptat de la 1,9 cât este în prezent la 2 în 2018 şi 2019 şi 2,1 în 2020.

La acest lucru contribuie mai multe lucruri de care orice persoană care îşi achiziţionează o casă trebuie să ţină cont. Astfel, dobânzile sunt acum la minim istoric. Logic este că va urma o perioadă de creştere. De aceea, indicat ar fi să apelăm la dobândă fixă pentru o perioadă cât mai mare de timp (10 ani), chiar dacă acest lucru ne majorează rata de rambursare a creditului cu circa 100-200 de lei. De asemenea, este de aşteptat ca BNR, dată fiind expunerea mare a băncilor comerciale pe creditele ipotecare (inclusiv Prima Casă), să fie foarte atentă la evoluţia dobânzilor pe zona interbancară (nu neapărat cea de politică monetară), ceea ce poate fi în avantajul celor cu credite în lei şi dobânda legată de Robor. Deşi, atenţie, Robor a început deja să crească.

Indicele de referinţă de pe piaţa interbancară luat în calcul în construcţia dobânzii unui credit ipotecar a crescut de la 0,69% la 30 septembrie 2016 la 0,91% la 30 august 2017.

În plus, BNR pregăteşte modificări pentru piaţa creditului ipotecar, iar viitorul programului Prima Casă este oarecum incert. Salariul mediu pe economie a crescut nesustenabil din cauza majorărilor operate de PSD în sectorul bugetar, iar preţul imobilelor a avut un avans de 2,5% în primul semestru din 2017, conform unui studiu efectuat de Bancpost. Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance, explică faptul că, la ora actuală, gradul de îndatorare a persoanelor fizice la contractarea unui credit ipotecar este cuprins între 45% şi 62%-65%. „O reglementare BNR, care să impună un grad maxim de îndatorare de 55% din venituri este o măsură bună. Pentru că acest grad de îndatorare nu este unul mic, ci unul perfect rezonabil raportat la veniturile clientului. În plus, o astfel de recomandare a BNR ar pondera tendinţa de creştere a preţurilor la imobile. Cererea este foarte mare acum pe piaţa imobiliară, dar acum acţionează mai multe mecanisme ca preţul imobilelor să fie cât de cât controlate”, a declarat Anca Bidian.

De altfel, tot un studiu Kiwi Finance arată că o familie fără datorii, care are venituri de 750 de euro net, îşi poate cumpăra anul acesta o locuinţă de 84 de metri pătraţi, de 97.000 de euro, contractând un credit de 73.000 de euro, dar cu un avans de 25%. Cu aceleaşi venituri, în februarie 2009, puteai cumpăra o locuinţă de 36 de metri pătraţi, cu 57.900 de euro şi un credit de 43.400 de euro. Teoretic, acum îţi poţi cumpăra de două ori şi jumătate mai mulţi metri pătraţi de locuinţă decât în 2009, cu aceiaşi bani. Se pare că raportul calitate-preţ la ora actuală este unul corect, iar perspectivele de modificare a condiţiilor de creditare sunt ponderate de eventualele decizii BNR, dar posibilitatea de a-ţi cumpăra facil o casă începe să se restrângă treptat.

Sursa economica.net

Start-up Nation: Situația evaluărilor la zi. Instituțiile care evaluează vreo 10.000 de firme, restricționate la angajări

Programul Start-up Nation 2017, prin care peste 8.600 de noi firme mici și mijlocii urmează să primească de la stat fonduri nerambursabile de 44.000 de euro, avansează greoi, din cauza personalului insuficient din instituțiile care evaluează aplicanții, au declarat, pentru StartupCafe, surse guvernamentale. Și asta pentru că Guvernul a restricționat angajările prin mai multe acte normative. StartupCafe.ro a strâns informații despre situația la zi a evaluării firmelor din program.

Peste 19.000 de firme mici și mijlocii au depus corect planuri de afaceri pentru finanțare cu ajutoarele nerambursabile de maximum 200.000 de lei prin programul Start Up Nation 2017. În urma evaluării automate a planurilor de afaceri depuse până pe 14 iulie, peste 8.600 de firme ar urma să primească banii de la stat. Mai departe însă este nevoie ca personalul din subordinea Minsterului pentru Mediul de Afaceri să efectueze o evaluare pe conținut a aplicațiilor din program.

Această evaluare ar trebui să se finalizeze până pe 27 septembrie. ”Este un volum mare de lucru. O să fac tot ceea ce ține de mine să fie semnate toate contractele de finanțare până pe data de 27 septembrie 2017”, declara ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, în iulie.

Termenul de semnare a acordurilor de finanțare este 29 septembrie din anul în care planul de afaceri a fost acceptat, de principiu, la finanțare – prevede procedura de derulare a programului.

Situația evaluărilor START-UP NATION la zi

Surse guvernamentale au descris, pentru StartupCafe.ro, următoarea situație la zi a programului Start-up Nation, până luni, 4 septembrie:

  • Într-o lună și jumătate, Agențiile Teritoriale pentru IMM-uri au putut evalua în jur de 4.400 de firme, dintre care:

– aprox. 3.300 admise pe locurile bugetate,
– 530 respinse,
– 570 în clarificări suplimentare.

  • Agențiile teritoriale se vor opri cu evaluarea la primele 11.000 – 12.000 de firme din lista RUE, pentru a se asigura că vor rămâne peste 8.600 de aplicații valide, care să poată semna contractele de finanțare.
  • Prin urmare, putem spune că agențiile teritoriale trebuie să muncească la verificarea a măcar 10.000 de firme, ca număr rotund, până pe 27 septembrie 2017.
  • Așadar, într-o lună și jumătate nu au verificat nici jumătate din țintă, iar pentru restul mai au la dispoziție vreo 3 săptămâni.

Reamintim că, în 16 august, ministrul Laufer declara: ”Suntem undeva la jumătatea drumului din punctul de vedere al evaluării. În clipa în care se evaluează aceste dosare, sunt cazuri în care se cer clarificări și lucrul ăsta ne face să ducem o procedură pe fiecare doar până la capăt.

Rata de respingere este de aproximativ 8%. Își pot face calculul cei care au aplicat. Dacă facem un calcul simplu, 8% din circa 8.700 de firme sunt aproximativ 700 de dosare care probabil vor intra de sub linie”.

Funcționari puțini la evaluarea candidaților

Potrivit surselor guvernamentale chestionate de StartupCafe.ro, instituțiile din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, care se ocupă de evaluarea dosarelor Start Up Nation, sunt în număr insuficient pentru volumul mare de muncă.

Numărul firmelor care trebuie evaluate și finanțate în programele naționale de sprijin pentru IMM-uri a crescut de 11 ori față de anul trecut, însă numărul funcționarilor a rămas relativ același.

Potrivit celor mai recente informații obținute de StartupCafe.ro, în cele 8 agenții teritoriale pentru IMM-uri (foste oficii pentru IMM – OTIMMC) sunt 89 de posturi, din care 76 sunt ocupate.

Așadar, o medie de 9 oameni pe oficiu, dar sunt oficii și cu 8 oameni sau 6 oameni la evaluare, din câte spun surse din teritoriu. Iar necesarul de personal ar fi de până la 26 de oameni pe agenție teritorială, au mai arătat acestea.

Alți 20 de oameni mai sunt la București, la  Directia de Antreprenoriat si Programe pentru IMM din subordinea ministerului, structura centrală care are subordonate oficiile teritoriale pentru IMM-uri. Potrivit surselor, cei de la București trebuie, însă, să se ocupe de celelalte programe naționale în derulare, mai ales Internaționalizare, Comerț și programul Microindustrializare.

Instituțiile se confruntă însă cu restricții la angajare, din partea Guvernului. Ordonanța nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administrația publică centrală, intrată în vigoare din 20 iulie, condiționează concursurile de angajare de un memorandum aprobat de Guvern.

Art. 7 al OG 3/2017 prevede:

(1) De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe până la data de 31 decembrie 2017 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, inclusiv procedurile demarate în vederea ocupării posturilor vacante, din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 1 alin. (1).

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), prin memorandum aprobat în ședința Guvernului, se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor, cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget.

Situația din Oficiile teritoariale pentru IMM (actualele agenții) a fost semnalată încă din primăvară de ministrul de atunci al Mediului de Afaceri, Alexandru Petrescu, care spera că astfel va evita grevele din sistem, după experiențele din anii trecuți.

În urma demersurilor, în iunie 2017, Guvernul a aprobat Ordonața de urgență 43/2017, pentru înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului.

Noile agenții, în locul Oficiilor teritoriale pentru IMM, trebuie să aibă câte 26 de oameni fiecare, în loc de 8-9 câți sunt în prezent, pe structura moștenită de la oficiile teritoriale.

Deși ordonanța de urgență pentru înființarea agențiilor a fost publicată în Monitorul oficial încă din 30 iunie, nu s-a schimbat mare lucru în privința personalului și, practic, și oficiile teritoriale au rămas de fapt cam aceleași, ne-au mai spus sursele.

Motivul: mai este nevoie ca Guvernul să adopte o nouă Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Un astfel de proiect a fost pus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din 18 august, dar nu a fost încă aprobat de către Executiv. Aici, în Anexa 2 la proiect, sunt prevăzute câte 26 de posturi la fiecare dintre cele 9 Agenții (inclusiv București) care înlocuiesc cele 8 oficii teritoriale.

Sursa startupcafe.ro

De unde a venit creşterea economică din primul semestru? Industria este motorul de creştere, în timp ce construcţiile sunt la pământ

Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat pe primul semestru o creştere cu 5,8% pe seria brută şi cu 5,7% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi perioadă din 2016. Creşterea a fost susţinută de toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor. 

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2017 a fost de 207636,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de trimestrul I 2017 şi cu 5,7% faţă de trimestrul II 2016, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

În ceea ce priveşte primul semestru al acestui an, Produsul Intern Brut estimat a fost de 411300,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,7% faţă de semestrul I 2016.

Iar, pentru semestrul al doilea din 2017, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat a fost de 196641,7 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,9% faţă de trimestrul II 2016.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2017 a fost de 360856,5 milioane lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,8% faţă de semestrul I 2016.

La creşterea PIB, în semestrul I 2017 faţă de semestrul I 2016, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

– Industria (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,3%;

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,5%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,1%;

– Informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%);

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,6%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,7% contribuind cu 5,0% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10,0%.

Sursa zf.ro