Cum cresc tarifele la energia electrică în fiecare zonă din România, la 1 octombrie

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunţat o creştere a tarifelor la energia electrică furnizată populaţiei în regim reglementat, care este de 3 bani/kWh, în medie, la nivel naţional. Vedeţi cu cât creşte preţul energiei electrice în fiecare zonă din România şi cu cât creşte factura dvs.

ANRE a avizat tarifele de tip componentă de piaţă concurenţială (CPC), pentru fiecare dintre cele opt zone de distribuţie din România. Creşterile tarifului CPC sunt cuprinse între 8% şi 9,3%, iar noile tarife se vor aplica la 1 octombrie, urmând ca populaţia să le resimtă în facturi în luna noiembrie. Cea mai mică creştere a fost pentru zona Moldovei, iar cea mai mare pentru sudul Transilvaniei.

Iată, detaliat, noile tarife CPC şi procentul de creştere pentru fiecare furnizor de ultimă instanţă (FUI), pentru fiecare zonă din România:

 

FUI                                                  Tarif CPC de la 1 octombrie      Tarif CPC acum      Variatie

Lei/kWh                                            Lei/kWh

E.On Moldova                                 0,5163                                          0,4781                          + 8%

Enel Muntenia                                0,4584                                          0,4202                          +9,1%

Enel Banat                                       0,4596                                          0,4212                          +9,1%

Enel Dobrogea                               0,4816                                           0,4431                          +8,6%

Electrica Munt. Nord                    0,4829                                           0,4446                          +8,6%

Electrica Trans. Nord                   0,4828                                           0,4445                          +8,6%

Electrica Trans. Sud                     0,4492                                           0,4109                           +9,3%

CEZ Oltenia                                    0,4978                                           0,4595                           +8,3%

Tarifele nu conţin TVA.

 

Ce înseamnă tariful CPC şi de ce este important

Factura la energie electrică a clienţilor alimentaţi în regim de serviciu universal (marea majoritate a consumatorilor) este formată acum din preţul de achiziţie al energiei electrice, tariful de distribuţie, transport, sistem şi furnizare la care se adaugă contribuţia pentru cogenerare, certificatele verzi, acciza şi TVA. Discuţia apare la primele cinci componente. Până la data de 1 ianuarie 2017, 10% din cantitatea de energie consumată este plătită la tariful reglementat de ANRE (le include pe cele cinci, iar curentul vine doar de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica), iar 90% este plătită la tariful CPC (le include şi el pe cele cinci) tarif care este avizat de ANRE pe baza costurilor recunoscute furnizorilor cu achiziţia de energie din piaţă, din orice sursă.

De la data de 1 ianuarie, noţiunea de preţ reglementat dispare. Consumatorii care nu îşi schimbă contractul şi/sau furnizorul şi nu trec în piaţa concurenţială vor rămâne în continuare la cei patru FUI, în regim de serviciu universal, la tarif de serviciu universal avizat de ANRE. Până şi oficialii ANRE au spus că tariful de serviciu universal va fi mai mare decât cel de piaţă concurenţială, pentru că piaţa pentru serviciul universal este o piaţă de siguranţă. Pe de altă parte, ANRE a informat că,

„Atât ȋn prezent, cât și după data de 01.01.2018, clienții casnici pot încheia contracte de furnizare a energiei electrice ȋn regim concurențial, cu oricare dintre furnizorii de energie electrică activi pe piața de energie electrică din România, în cazul în care convin asupra condițiilor contractuale”.

Ei se pot întoarce oricând doresc la regimul de serviciu universal, dar vor plăti preţul energiei pentru serviciu universal, mai mare decât cel de pe piaţa liberă.

Cum vezi cu cât îţi creşte factura

Pentru a vedea cu cât vă creşte factura, faceţi diferenţa între preţul pe kWh de la 1 octombrie şi cel de acum. Înmulţiţi rezultatul cu 1,19 (adică aplicaţi cota de TVA). Apoi înmulţiţi cu numărul de kWh pe care îi consumaţi într-o lună şi vedeţi cu cât creşte factura. Atenţie, calculul este valabil pentru cel mai întâlnit tip de abonament, de tip monom cu rezervare.

Calcul pentru Bucureşti: O factură aferentă unui consum de 100 kWh creşte cu circa 4,5 lei lunar.

 

Sursa E-nergia

728 vizite totale, nici o vizita azi

Piaţa berii ar putea încheia anul pe creştere după un plus de 2% la şapte luni

Consumul de bere din România a atins nivelul maxim în anul 2008, atunci când fiecare român a consumat în medie 99 de litri din licoarea făcută din apă, hamei şi malţ.

Consumul de bere, care anul trecut s-a ridicat la 80 de litri per capita, a înregistrat în primele şapte luni o creştere de 2% faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor Asociaţiei Berarii României, care citează compania de consultanţă şi audit Deloitte. Astfel, dacă trendul ascendent se va păstra până la finalul anului, piaţa berii ar putea reveni pe creştere după un an 2016 în care consumul a stagnat.

„Evoluţia pieţei berii în perioada ianuarie – iulie 2017 a fost una pozitivă, dar indiscutabil moderată. În acest moment, considerăm că se întrunesc premisele pentru ca piaţa să îşi continue evoluţia, dar numai rezultatele finalului de an vor putea să confirme, sau să infirme, consolidarea acestui trend. Un factor deter­mi­nant al evoluţiei pozitive a pieţei berii rămâne în mod cert asigurarea în continuare a unui con­text economic şi a unui cadru de regle­men­tare predictibile, cele care au permis de altfel pieţei berii ca începând de anul trecut să evolueze în mod natural, bazân­du-se pe dinamica cererii şi ofertei.”

Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.

 

Sursa Ziarul Financiar

727 vizite totale, 3 vizite astazi

Radu Furnică: Foarte mulţi CEO din România sunt complet nepregătiţi pentru profesia pe care o au. „Ar trebui să fie cu totul altfel.”

Majoritatea directorilor generali din companiile din România, în special din companii multinaţionale, nu sunt pregătiţi pentru o funcţie de conducere, spune Radu Furnică, preşedintele companiei de executive search Leadership Development Solutions.

„Foarte mulţi directori generali sunt nepregătiţi pentru funcţia de director general. Ei ajung acolo şi devin nişte mici controlozauri, având impresia că sunt cei mai deştepţi din firmă, când ar trebui să fie cu totul altfel. Un CEO trebuie să fie un servitor al organizaţiei, să se înconjoare de oameni mai deştepţi ca el, iar o bună parte din munca lui să fie aceea de a le da oamenilor ce au nevoie pentru a-şi face treaba. Nu trebuie să se ducă pe capul lor să îi înveţe cum să-şi facă treaba, pentru că nu e jobul lui să facă asta.“

Radu Furnică

El a mai spus că managerii care sunt astăzi CEO nu sunt neapărat nepregătiţi pentru funcţia pe care o au pentru că nu ar avea abilităţi, ci pentru că societatea are nişte aşteptări nerezonabile de la ei.

 

Sursa Ziarul Financiar

900 vizite totale, nici o vizita azi

Amazon ar putea cumpăra Carrefour. Ce s-a întâmplat cu lanţul de magazine preluat luna trecută de gigantul comerţului online

Grupul francez Carrefour, lider şi în retailul din România, ar putea fi cumpărat de gigantul american Amazon, cea mai mare companie de comerţ online din lume, controlată de miliardarul Jeff Bezos. Cel puţin acesta este zvonul care circulă în rândul investitorilor şi traderilor de pe bursa de la Paris. Amazon nu ar fi la prima achiziţie de acest gen. Compania a finalizat, în luna august, preluarea lanţului american de magazine alimentare bio Whole Foods Market.

Acţiunile Carrefour au închis, marţi, în creştere cu 3,45% pe bursa de la Paris, la 17,09 euro, datorită zvonurilor privind interesul Amazon pentru companie. Miercuri, acţiunile retailerului francez erau în scădere cu 0,6%, în timp ce indicele principal CAC 40 al pieţei afişează o creştere de 0,35%.

Cotaţia bursieră a Carrefour este în scădere cu peste 16% din 31 august, după ce compania a avertizat investitorii cu privire la ratarea estimărilor privind vânzările şi profitul pentru acest an.

Amazon a avut anul trecut venituri de 136 miliarde de dolari, în timp ce încasările Carrefour au totalizat 103 miliarde de euro.

Contactaţi marţi de Reuters, reprezentanţii Carrefour au afirmat că nu fac comentarii asupra zvonurilor care circulă în piaţă.

Într-o analiză publicată în luna iunie, bancherii de la Societe Generale erau de părere că retailerul francez s-ar putea număra printre lanţurile de magazine luate în vizor de Amazon pentru extinderea în Europa. Alţi candidaţi ar fi lanţul francez de hipermarketuri Casino şi retaielrul britanic WM Morrison.

Amazon a finalizat, în luna august, preluarea Whole Foods Market, lanţ de magazine american specializat în alimente sănătoase, într-o tranzacţie de 13,7 miliarde de dolari. Afacerea a lansat o undă de şoc în industria de retail.

Compania de comerţ online fondată de Jeff Bezos are un palmares impresionant în spate în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor pe care şi le propune. După ce a ajuns să domine comerţul online, Amazon a inventat o nouă piaţă prin lansarea Kindle şi, mai recent, s-a impus în domeniul asistenţilor virtuali prin Amazon Alexa.

Evoluţia acţiunilor Amazon în ultimii 10 ani este grăitoare: de la sub 100 de dolari în 2007 la aproape 1.000 de dolari astăzi, compania de comerţ online a ajuns să aibă o capitalizare de piaţă aproape dublă faţă de Wal-Mart, cel mai mare retailer (tradiţional) din lume. Deşi acţiunile Wal-Mart s-au dublat ca valoare în ultimii 10 ani, urcând de la 40 de dolari la 80 de dolari, performanţa pare anemică în comparaţie cu ascensiunea Amazon.

La sfârşitul lunii august, în prima zi după finalizarea tranzacţiei pentru preluarea Whole Foods, magazinele companiei aveau la vânzare produse electronice Amazon, precum difuzoarele smart Echo şi Dot, iar preţurile la alimente erau reduse cu până la 43% faţă de ziua anterioară.

În România, Grupul Carrefour numără 303 de magazine, dintre care 32 hipermarketuri, 218 supermarketuri, 52 magazine de proximitate şi un magazin online. Compania anunţa, anul trecut, că a depăşit cifra de 16.000 de angajaţi în România.

 

Sursa Economica

1,234 vizite totale, 4 vizite astazi

Există trei tipuri de cumpărători: nomadul, jucătorul și negustorul

Un studiu arată că există trei tipuri care reprezintă comportamentul consumatorului: nomadul, jucătorul și negustorul, iar mai mult de jumătate din cei chestionați (52%) doresc oferte personalizate în magazin, pe baza datelor personale din contul lor de fidelitate la magazin, în timp ce 82% vor să aibă posibilitatea de a returna o achiziție online.

Oracle a anunțat constatările din acest an ale unui studiu global care a cuprins evaluarea a 15.607 de consumatori din patru regiuni principale: EMEA (Franța, Germania, Italia, India, Spania, Suedia, Regatul Unit), NA (Canada, SUA), LAD (Brazilia, Chile, Columbia, Mexic) și JAPAC (Australia, China) pentru a identifica preferințele și atitudinile lor cu privire la comerțul cu amănuntul, scrie News.ro.

Pe fundalul unui peisaj al comerțului remodelat în mod radical de inovațiile digitale, din raport reies trei macro tendințe la nivel global în ceea ce privește comportamentul consumatorilor: un consumator total omnichannel, care profită de un mix de puncte de angajament digitale și fizice; un cumpărător experimentat, care caută experiențe comerciale noi, inovatoare și bazate pe tehnologie și un vânător care ține seama de preț, mereu în căutarea celui mai bun raport calitate-preț,
arată raportul, intitulat ”Comerțul cu amănuntul în 4 dimensiuni: Să înțelegem comportamentul consumatorului într-o eră a relativității”.

 

Pentru a echilibra aceste tendințe comportamentale și a reuși să ajungă la acești consumatori, mărcile trebuie să genereze inovații pe trei fronturi.

Ray Carlin, vicepreședinte senior și director general al Oracle Retail.

Nomadul este un cumpărător agil, care nu este loial unei mărci sau unui canal și care va analiza mai multe opțiuni de a studia și de a localiza produsele înainte de a cumpăra. Din studiu a reieșit că 42% dintre consumatorii din această categorie cumpără acum atât online, cât și din magazin în fiecare săptămână, iar 73% vor să returneze cumpărăturile online la un magazin cu amănuntul. În același timp, 55% vor să verifice stocul produselor pe mobil în timp ce se află în magazin.

Jucătorul folosește tehnologia pentru a-și conduce și a-și direcționa experiența de cumpărare și caută mărci care reinventează călătoria cumpărătorului. Un procent de 44% dintre familii au menționat că vânzătorii virtuali sunt importanți, 35% sunt favorabili ideii de livrare aproape în timp real prin drone sau mașini fără șofer.

Pentru genul negustor, comportamentul de cumpărare este dirijat de fiorul câștigului și de reduceri. În această categorie, 65% spun că ofertele și promoțiile personalizate sunt cele mai importante pentru ei, iar 50% doresc oferte în timp real în mediul online, în funcție de ce anume vizitează în acel moment.

Consumatorii au evidențiat în mod clar rolul tehnologiei în stabilirea de noi standarde globale în comunitatea comerțului cu amănuntul. Printre acestea se numără așteptări comune cu privire la retururi și la livrare, dorința de plăți mobile prin autoservire și oportunități de personalizare.

Pe măsură ce consumatorii confirmă aceste tendințe prin comportamente de cumpărare, infrastructura în cloud va juca un rol și mai important, permițând un ritm de inovare mai rapid și dând posibilitatea comunității de comercianți cu amănuntul să țină pasul cu așteptările și cu experiențele existente.

Jeff Warren, vicepreședinte strategie Oracle Retail.

 

Sursa Profit.ro, News.ro

592 vizite totale, nici o vizita azi

Patronat: Criza de muncitori ar putea forţa străinii să îşi mute fabricile din România

Criza de muncitori calificaţi cu care se confruntă piaţa construcţiilor ar putea determina producătorii străini să îşi mute fabricile din România şi va opri alte potenţiale investiţii care vizau ţara noastră, se arată într-un punct de vedere înaintat de patronatul producătorilor de prefabricate din beton primului-ministru şi ministrului Muncii.

Organizaţia Prefbeton avertizează că oferta de forţă de muncă calificată în industria producţiei de materiale de construcţii şi, în general, pe piaţa construcţiilor a ajuns, în prezent, la un minim îngrijorător care atrage dupa sine o multitudine de probleme conexe. Membrii patronatului sunt convinşi că, în lipsa unor măsuri urgente, producătorii de materiale şi bunuri din Românie vor traversa un blocaj general, care se va solda cu rezultate economice negative.

[Este] o situaţie gravă care generează mutarea platformelor de producţie în cazul investitorilor străini şi reprezintă totodată şi o adevărată barieră în faţa noilor investiţii straine care vizau România,

se mai arată în comunicatul Prefbeton.

Producătorii atrag atenţia că sectorul construcţiilor are nevoie imediată de fierari betonişti, sudori, tâmplari, lăcătuşi mecanici, electricieni, macaragii, zidari şi instalatori, meserii care în ultimii ani au înregistrat scăderi consecutive, odată cu atingerea vârstei de pensionare de către un număr mare de persoane calificate în aceste domenii şi migrarea spre Occident a unui procent semnificativ din resursele umane specializate şi încă active.

Lipsa unor secţii specializate în unităţile de învăţământ, care să compenseze pierderile de resurse umane din aceste sectoare de activitate, a condus la agravarea situaţiei, ajungându-se în cazul unor specializări la lipsa totală a personalului calificat,

se mai precizează în punctul de vedere al patronatului.

Membrii asociaţiei consideră obligatorie şi urgentă relansarea şi susţinerea şcolilor profesionale şi secţiilor cu caracter vocaţional în unităţile de învăţământ, precum şi a programelor de formare profesională şi ucenicie la locul de muncă.

Numărul mediu de salariaţi din sectorul construcţiilor, estimat pentru anul trecut, se ridică la 377.700 de persoane. Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii estimează că necesarul de muncitori va creşte la 600.000 de persoane dacă lucrările publice anunţate de Guvernul României vor fi demarate chiar şi parţial în anii următori.

Deficitul de muncitori calificaţi în construcţii a condus deja la o creştere a costurilor de construcţie cu 10-15% în ultimii doi ani, iar situaţia se agravează, spun dezvoltatorii imobiliari, care încep să îşi pună problema de scădere a calităţii.

 

Sursa Capital

1,007 vizite totale, nici o vizita azi

Angajatorii au cheltuit 3.493 de lei pe salariat lunar, în medie, în 2016. Creştere de 10% faţă de 2015

Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 3.493 lei pe salariat în 2016, în creştere cu 9,5%, comparativ cu 2015, iar câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost de 2.809 lei, cu 9,9% mai mare, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale (2.046 lei) a înregistrat o creştere de 10,1% (+187 lei), comparativ cu anul precedent.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape 2 ori), industria extractivă, cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 57,6%, administraţie publică – 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 47,2%,

informează INS.

Conform sursei citate, câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32,0%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

În anul 2016, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 161,7% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,1 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 31,4 puncte procentuale faţă de anul 2008. Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor),

menţionează sursa citată.

Institutul mai spune că bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în municipiul Bucureşti (2.925 lei), cu 43% peste media pe economie,

arată INS.

Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2016 de 3.493 de lei/salariat, în creştere cu 9,5% faţă de anul precedent.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, respectiv industria extractivă (fiecare de circa 2 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+59,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,1%), administraţie publică (+24,6%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,5%), alte activităţi de servicii (-32,4%), construcţii (-25,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-21,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20%),

menţionează sursa citată.

În anul 2016, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4,759 milioane persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 148.000 persoane.

 

Sursa Economica

805 vizite totale, nici o vizita azi

CITR: România, dependentă de marile firme. IMM-urile, extrem de vulnerabile

În România doar 6.521 de companii, dintr-un total de 640.000, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, arată o analiză a CITR Group (Casa de Insolvenţă Transilvania).

Deşi la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Acest dezechilibru acţionează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România îşi desfăşoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăţi mari, iar companiile mici şi mijlocii, care formează majoritatea a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experienţa crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiţi acum pentru eventualitatea unui recul.

Rudolf Vizental, CEO CIT Resources

Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi.

Rudolf Vizental apreciază că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investiţiilor: Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacţii la nivel naţional. Deşi România reprezintă cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunităţiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituţionali. Pentru a creşte, trebuie avute în vedere şi opţiunile de consolidare, nu doar de creştere organică.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit.

Un alt semnal de alarmă tras de specialiştii CITR Group se referă la oportunităţile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanţabile, iar de investitori prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societăţile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanţi, investitori şi bănci.

În aceste condiţii, avem cel puţin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanţabile; ele au produse debt to equity, un reţetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-şi vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism. Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situaţia companiilor a rămas la fel de dificilă,

explică reprezentantul CITR Group.

Specialiştii CITR Group argumentează că, în acest context, reechilibrarea economiei româneşti are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor business-uri în dificultate, ignorate de principalii finanţatori, izolate de mediul de business şi stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potenţial eşec. Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienţi antreprenori încât să suplinească lipsa dispariţiei celor care eşuează.

Noi investim timp şi resurse în aceste analize tocmai pentru a trage semnale de alarmă spre acţiune, nu doar spre constatare. Trebuie să intervenim în restructurarea acestor companii prin toate mijloacele şi mecanismele specifice, aplicate de la caz la caz. Reţetele nu funcţionează. Recomandăm, în special, un proces de consolidare pe orizontală, în aceleaşi domenii de activitate, pentru creşterea în volum şi reducerea costurilor, un proces de care încă fugim ca de frica colectivizării, păstrată pe undeva ca o frustrare istorică.

Rudolf Vizental

CITR Group asistă companiile în procesul lor de recuperare prin furnizarea soluţiilor de reorganizare, restructurare şi investiţii. Grupul are resurse pentru gestionarea tuturor domeniilor de business, atât în baza procedurilor judiciare, cât şi în afara lor. Fondat în 2014, misiunea acestuia este anticiparea nevoilor antreprenorilor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite companiilor, astfel încât orice impas economic să fie transformat într-o oportunitate de business.

Sub umbrela CITR Group funcţionează societăţile CITR, CIT Restructuring şi CIT Resources.

CITR este o societate de practicieni în insolvenţă care gestionează, în prezent, o masă credală de peste patru miliarde de euro şi un patrimoniu de peste 650 milioane de euro. CITR a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani, din care 100 de milioane de euro doar în 2016.

 

Sursa Capital.ro, AGERPRES

821 vizite totale, nici o vizita azi

Analiştii CFA confirmă: Leul se va deprecia şi ratele de dobândă la lei vor creşte în următoarele luni. Scade încrederea economică.

Analiştii CFA România anticipează deprecierea leului şi majorarea ratelor de dobândă la leu în următoarele luni. Indicatorul de încredere economică a scăzut cu 9 puncte în august, faţă de luna iulie, la valoarea de 50,7 puncte, fiind pentru a treia lună la rând în scădere, a transmis instituţia.

În luna august 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 50,7 puncte, fiind cu 9 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior. Scăderea s-a datorat ambelor componente ale indicatorului.

Indicatorul condiţiilor curente a fost de 68,6 puncte, valoare în scădere cu 6,4 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 10,2 puncte până la valoarea de 41,8 puncte, cea mai redusă valoare din martie 2013.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 80% din participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 4.6177 (în creştere cu 278 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4.6523 (valoare în creştere cu 350 pips).

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2018/septembrie 2017) a înregistrat o valoare medie de 2,55% (valoare mai mare cu 0,69 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior).

Ratele de dobândă la leu sunt prognozate să crească atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 94%, şi respectiv 88% din participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 1,67%, iar yield-ul la obligaţiunile suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 3,44%.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 reprezentând un indicator prin care doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA. Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 210 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.

Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă etc.

 

Sursa Ziarul Financiar

687 vizite totale, nici o vizita azi

Deficitul României în comerţul cu alimente creşte la 916 milioane de euro la 5 luni. Grâul domină exporturile, iar carnea de porc, importurile

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a ajuns la 916 milioane de euro până la finele lunii mai, în creştere cu 60,8% faţă de valoarea înregistrată în perioada similară din 2016, în condiţiile în care importurile au urcat cu 19,3%, iar exporturile s-au majorat cu doar 6,9 procente, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Datele Institutului Naţional de Statistică arată însă un sold deficitar mai mare în comerţul agroalimentar al României pe primele cinci luni ale anului din 2017, de circa 989,3 milioane euro.

Potrivit statisticii MADR, exporturile au crescut în primele cinci luni ale anului cu 6,9%, până la valoarea de 2,046 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 19,3%, totalizând 2,962 de miliarde de euro.

Grâul rămâne principalul produs exportat, cu un total de 354 de milioane de euro pentru două milioane de tone, şi o creştere valorică de 8,8 milioane de euro în primele cinci luni le anului faţă de perioada similară din 2016.

Faţă de perioada corespunzătoare din 2016, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro), orz (+10,9 milioane de euro), carne de porc (+10 milioane de euro), preparate alimentare (+9,2 milioane de euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+7,9 milioane euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+7,1 milioane de euro) şi ciocolată (+6,8 milioane de euro).

Pe de altă parte, exportul de ţigarete şi-a continuat trendul descendent, pierzând 72,1 milioane de euro comparativ cu ceea ce s-a obţinut în perioada similară din 2016. De asemenea, au mai scăzut din punct de vedere valoric şi exporturile de carne de pasăre, cu 6,7 milioane de euro, cele de turte de soia, cu 6,2 milioane de euro şi de seminţe de rapiţă (minus 3,2 milioane de euro).

În privinţa importurilor, datele MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone. Alte importuri semnificative au mai fost la grâu (+50,8 milioane de euro), porumb (+49,1 milioane de euro), boabe de soia (+31,8 milioane de euro), turte de soia (+23,5 milioane de euro), zahăr (+21,6 milioane de euro), brânzeturi (+16,9 milioane de euro), preparate alimentare (+14,6 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+14 milioane de euro), tutun brut (+13,8 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+10,7 milioane de euro), preparate pentru hrana animalelor (+10,7 milioane de euro), banane (+10,2 milioane de euro), tomate (+9,7 milioane de euro).

Potrivit statisticii MADR, în primele cinci luni ale anului au fost consemnate uşoare scăderi cantitative, însă nu şi valorice, la importul de citrice, animale vii din specia porcine, tomate şi cafea.

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României, livrările către această destinaţie având o pondere valorică de 58,6% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au deţinut o pondere de 80,1% din total importuri.

 

Sursa Economica.net

822 vizite totale, 4 vizite astazi