Guvernul PSD le dă liber primarilor să majoreze impozitul pe terenurile nelucrate!

Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local, conform proiectului de Ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal publicat pe site-ul ministerului de Finanţe.

În prezent, orice persoană care are în proprietate un teren agricol, amplasat în intravilanul sau extravilanul unei loca lităţi, datorează impozit pe teren, exprimat in lei/hectar, în funcţie de rangul localităţii, zona şi categoria de folosinţă.

Există o excepţie de calcul al impozitului pe teren, respectiv în cazul persoanelor juridice care deţin terenuri agri cole situate în intravilanul localităţii, pentru care impozitul se calculează în acelaşi mod ca în cazul unui teren agricol situat în extravilanul localităţii, dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au prevăzut în statut ca obie ct de activitate „agricultură” şi au înregistrate în evidenţa contabilă, pentru an ul fiscal respectiv, venituri şi cheltuieli din această activitate.

Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local, se arată în textul proectului.

Terenurile agricole lucrate ar putea fi scutite de la plata impozitului local

Terenurile agricole lucrate se vor scuti de la plata impozitului local, se arată în proiectul de ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

‘Se vor scuti de la plata impozitului pe teren terenurile agricole lucrate, iar pentru terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 100 lei/ha, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local’, se arată în nota de fundamentare.

Potrivit acestuia, nu se va datora impozitul pe mijloacele de transport pentru mijloacele de transport agricole de tipul tractoarelor, utilajelor agricole şi altor mijloace de transport agricole, utilizate efectiv în domeniul agricol, deţinute de persoanele fizice autorizate care obţin venituri din activitatea agricolă, precum şi de persoanele juridice care îndeplinesc anumite condiţii.

Conform sursei citate, agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. Astfel, spune nota de fundamentare, prin noile politici agricole, sectorul agricol trebuie să devină un motor de creştere economica şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural.

Sursa capital.ro

Se modifică atestatul de producător pentru fermieri

Statul vrea să modifice atestatele de producători pentru fermierii-persoane fizice care își comercializează produsele, potrivit unui proiect de ordin comun al miniștrilor Agriculturii și Dezvoltării Regionale, scos în dezbatere publică, zilele trecute.

La prima vedere, documentul ar aduce unele simplificări pentru fermieri: atestatul nu va mai fi valabil doar un singur an cu vizare semestrială, ci va fi valabil 5 ani și va trebui vizat o dată pe an.

Atestatul de producător conţine cinci file, câte o filă distinctă pentru fiecare an, se completează anual cu datele din registrul agricol şi se vizează prin aplicarea ştampilei şi a semnăturii primarului comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Filele distincte completate trebuie să se încadreze în perioada de valabilitate a atestatului de producător” – prevede proiectul de ordin.

Noile atestate ar urma să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2018.

De asemenea, atestatele de producător eliberate până la data de 1 ianuarie 2018, pe legea veche, rămân valabile până la expirare.

Sursa startupcafe.ro

Petrecerea taxelor scăzute s-a terminat. Ministerul de Finanţe propune revenirea accizelor la combustibil la nivelul din 2016

Ministerul Finanţelor propune un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea codului fiscal care prevede revenirea euroaccizelor la combustbil ,la nivelul din 2016, după ce a constatat o scădere drastică a încasărilor în prima jumătate a anului. Veniturile prognozate în plus ca urmare a acestei creşteri a accizelor sunt de 1,1 mld. lei în 2017 şi de 3,4 mld. lei în 2018.

„Deşi în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut faţă de semestrul I al anului 2016 cu 253 mil. litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58 mil.  litri, încasările au scăzut cu 634 mil.  lei, respectiv 223mil. lei. Motivele principale au fost scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1897lei/1000 litri la 1518lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2035,4 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri, precum şi scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată”, arată Finanţele în expunerea de motive aferentă ordonanţei.

La 1 ianuarie 2017, scăderea accizelor a fost una dintre cele trei măsuri de relaxare fiscală pe care PSD nu le-ar mai fi vrut introduse, dar care au intrat în vigoare pentru că nu a reuşit să intre la guvernare în decembrie 2016.

Celelalte două măsuri au fost scăderea TVA de la 20 la 19% şi eliminarea taxei pe stâlp (de 0,5% din activele imobilizate). Readucerea accizelor la nivelul din 2016 arată tensiunea la care este supus bugetul de stat. Prin această majorare a accizelor este pentru prima dată când noua guvernare acceptă că scăderile în cascadă de taxe nu funcţionează şi trebuie făcut ceva pentru a mări nivelul încasărilor la buget.

În cazul benzinei cu plumb acciza urmează să crească de la 2.530,17 lei/tonă, respectiv 1.948, 23 lei/1000 litri la 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1000 litri.

La benzina fără plumb acciza urmează să crească de la 2.151,13 lei/tonă, respectiv 1.656,36 lei/1000 litri la 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1000 litri.

La motorină acciza urmează să crească de la 1.796,53 lei/tonă, respectiv 1.518,04 lei/1000 litri la 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1000 litri.

Finanţele afirmă că România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preţ al benzinei Euro 95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) şi al treilea cel mai mic preţ pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) şi Bulgaria (0,961 euro/litru). Când vine vorba de preţul benzinei fără taxe România este pe locul 15 în Uniunea Europeană cu un cost al benzinei mult peste ţări producătoare de petrol precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Polonia, ulgaria.

Situaţia este similară şi în cazul preţului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preţ, mult peste ţările producătoare de petrol precum Uniunea Europeană şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Italia, Polnia, Bulgaria.

În urma diminuării fiscalităţii la începutul anului 2017 s a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în preţul carburanţilor, care era oricum mai redusă comparativ cu nivelul mediu înregistrat la nivelul UE. În luna iulie 2017, taxele reprezintă 52% din preţul benzinei, respectiv 50% din preţul motorinei (în România), în condiţiile în care, în medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele cumulează 62% din preţul benzinei şi respectiv 57% din preţul motorinei.

De asemenea, ponderea taxelor în preţurile de piaţa ale carburanţilor este mai redusă în prezent în România comparativ cu alte ţări din regiune, precum Austria (60% în cazul benzinei şi 55% în cazul motorinei), Polonia (57% în cazul benzinei şi 54% în cazul motorinei) sau Bulgaria (53% pentru benzină şi 51% pentru motorină).

Ministerul susţine că diminuarea fiscalităţii a vizat reducerea preţurilor de piaţă ale carburanţilor, dar că reducerea preconizată a fost atenuată de faptul că preţurile fără taxe ale carburanţilor au înregistrat creşteri, astfel încât în prezent poderea taxelor în preţul carburanţilor este cea mai redusă din UE, fiind mult sub nivelul mediu din uniune.

Sursa zf.ro