Comerţul aduce 74 de miliarde de euro în economie. Micii comercianţi produc 71% din bani

Chiar dacă un singur mare retailer alimentar internațional, Kaufland, a produs singur anul trecut rulaje de peste 2,1 miliarde de euro, micii comercianți luați împreună generează încă cei mai mulți bani și au cei mai mulți angajați. În schimb, în medie, un IMM rulează de peste 700 de ori mai puțin decât o companie mare.

Comerțul (alimentar, bunuri, en gros, en detail etc.) a generat în 2015 afaceri totale în valoare de 331,8 de miliarde de lei (aproximativ 73,7 miliarde de euro), arată o ultimă analiză realizată de către Institutul Național de Statistică. Din această sumă, 70,9% au fost bani produși de către IMM-uri care au ajuns la un număr de peste 171.960, adică 99,9% din numărul total de firme.

În medie, un IMM a raportat o cifră de afaceri de 1,9 milioane de lei în timp ce întreprinderile mari au rulaje medii de 785,5 milioane de lei. 

La capitolul profit brut înregistrat, la nivelul anului 2015, companiile din comerț au realizat în total un plus de 15,4 miliarde de lei, din care 11,8 miliarde de lei au fost obţinute în întreprinderile mici şi mijlocii.

Ca medie, întreprinderile mari au raportat un profit brut de 20,8 milioane de lei, în timp ce IMM-urile au reușit un profit mediu de numai aproximativ 69.000 de lei.

Micile întreprinderi au și cei mai mulți angajați, astfel că din totalul de aproximativ 908.000 persoane angajate în acest domeniu de activitate la finele anului, IMM-urile  deţineau o pondere de 79,8% (peste 724.700 de persoane). 

În ceea ce privește investiţiile nete realizate în anul 2015, care s-au cifrat la 8,8 miliarde de lei, întreprinderile mici şi mijlocii au realizat 6,6 miliarde de lei, adică 74,4% din total. Din punct de vedere al surselor de finanțare, investițiile au fost realizate din surse proprii în proporții 92,7%; credite interne 5,1%; credite externe 0,3%; buget de stat şi local 0,1%; capital străin 0,2% și alte surse 1,6%. Pentru IMM structura pe surse de finanţare cuprinde 91,1% surse proprii; 6,3% credite interne; 0,3% credite externe; 0,1% buget de stat şi local; 0,3% capital străin și 1,9% alte surse.

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Noi credite de 50.000 euro pentru mici afaceri: Ce avantaje va oferi instrumentul micro-mezanin

Firmele mici și mijlocii (IMM) românești care au până la un an de funcționare vor putea obține credite de 50.000 de euro, fără să pună garanții, printr-un nou instrument de tip micro-mezanin finanțat din fonduri europene, a declarat, vineri, un oficial guvernamental.

Pe scurt, instrumentul micro-mezanin este o combinație între credit și equity, prin care managerul de fond va putea să intre cu părți sociale în firele finanțate.

Mihaela Toader, directoare în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a explicat, la o conferință a Consiliului Național al IMM-urilor, cum va funcționa viitorul instrument financiar pregătit în România:

  • IMM-urile care vor avea până la un an de funcționare (startupuri) vor putea obține credit de 50.000 de euro, iar întreprinderile sociale (indiferent de vechime) vor putea lua până la 500.000 de euro, cu împrumut.
  • Firma beneficiară nu va fi obligată să vină cu garanții proprii, ca în cazul celorlalte tipuri de credite, de pe piața liberă.
  • Perioada de creditare va fi de 5, 7 sau 10 ani, în funcție de cum se va decide. Micile afaceri beneficiare vor putea avea o perioadă de grație, de două treimi din perioada de creditare. În cadrul unui credit pe 10 ani, aceasta înseamnă că beneficiarii vor plăti în prima fază doar un comision pentru managementul de fond, iar apoi vor începe să plătească rate abia după 7 ani.
  • Dacă firma nu-și va mai putea achita creditul, fondul de management va prelua datoria și va lua părți sociale în firmă, deveind acționar (asociat).

”În caz de default – este un caz inerent pentru instrumentele financiare, trebuie să ni-l asumăm cu toții – intrarea fondului de management ca silent partner nu poate aduce decât lucruri bune, pentru că de regulă aceste fonduri au exprtiză și pot să imprime un anuit ritm de dezvoltare a afacerii”.

  • Managerul de fond va acorda obligatoriu consultanță firmei beneficiare, pentru realizrea planului de afaceri și întocmirea documentelor privind accesarea instrumentuui financiar.

De unde și cum vor veni banii pentru creditul mezanin

Viitorul instrument mezanin va fi finanțat din Fondul Social European – banii alocați, de Uniunea Europeană, României.

Ca mecanism, cea mai probabilă variantă este ca banii europeni să fie gestionați de Fondul European de Investiții (FEI), ca fond al fondurilor, care, la rândul său, va încheia acorduri cu parteneri din România.

Acești parteneri vor fi bănci cu istoric în instrumente equity sau companii de finanțări equity. Practic, aceștia vor gestiona toată activitatea de creditare și de consultanță în relația directă cu clienții (firmele beneficiare).

”Ne dorim ca acest nou instrument să lase mai multă flexibilitate la nivel regional. Deci fondurile de manager care gestionează fiecare regiune sau două regiuni la un loc să decidă în ce măsură acordă mai mult sprijin IMM-urilor sau întreprindeirlor de economie socială” – a spus Mihaela Toader.

Calendar de implementare- micro-mezanin

Guvernanții speră ca noul instrument de micro-mezanin să poată fi accesat de către IMM-urile românești din prima jumătate a anului 2018.

”Noi sperăm ca până la sfârșitul anului 2017 să avem notificată evaluarea ex-ante, proceduri de consultare după care să începem discuțiile cu instituțiile financiare să vedem care ar fi cea mai practică modalitate de încredințare – probabil încredințarea către FEI ca fond al fondurlor și apoi FEI să selecteze fondurile de management – este cea mai scurtă ca timp” – a mai spus Mihaela Toader.

Amînuntele legate de dobânzi și comisioane nu au fost încă stabilite, a menționat ea.

Potrivit diectoarei de la Fonduri Europene, acest instrument a fost folosit o singură dată în Europa, în Germania, în exercițiul financiar 2007-2013. Bugetul total al instrumentului financiar în Germania a fost de 83 milioane euro.

Sursa stratupcafe.ro

/0 Comentarii/de

ANRE: Creşterea tarifului la energia electrică de la 1 iulie este de 3 lei pe lună, 36 de lei pe an

„Creşterea tarifelor la energia electrică de aproximativ 8% reprezintă o medie naţională, există regiuni cu creşteri de 15%, dar şi regiuni cu 5% şi chiar una cu scăderi, dar per ansamblu este vorba despre trei lei pe lună, 36 de lei pe an”, a declarat luni Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Evoluţia descendentă a tarifelor pe piaţa concurenţială nu s-a reflectat destul de bine în facturile consumatorilor casnici, vedem încă preţuri sub cele obţinute de furnizorii de ultimă instanţă. Dar aceste lucruri depind de modul de negociere în amonte, adică dintre producători şi furnizori, a explicat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în deschiderea conferinţei „Focus Energetic”.

„Există regiuni cu creşteri de 15%, dar şi regiuni cu 5% şi chiar una cu scăderi, dar per ansamblu este vorba despre trei lei pe lună, 36 de lei pe an”, a spus Havrileţ, precizând că această sumă nu este „nici mare, nici mică”.

Referitor la evoluţia preţurilor aşteptată pentru această iarnă (de la 1 ianuarie consumatorii casnici primind energie cu totul dereglementată), Havrileţ a arătat că procentajul de 10% tarif reglementat în coşul casnic „nu a fost relevant, probabil nu va fi relevantă nici dispariţia acestuia”. La iarnă, „preţul va depinde foarte mult de aportul energiilor regenerabile în coş, care aduc scăderi semnificative, dar şi de capacitatea furnizorilor de ultimă instanţă de a obţine de la producători tarife mai mici”, a spus preşedintele ANRE.

Niculae Havrileţ a reamintit că ANRE are un comparator de tarife cu ajutorul căruia fiecare consumator poate vedea în timp real ce oferte de tarife sunt în localitatea lui la energie, iar dacă observă tarife mai bune la un alt furnizor se poate înscrie la acesta.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de