Salariu minim pe economie va fi de 2.000 de lei în 2018. Cei cu studii superioare vor avea 2.300 de lei – program de guvernare

Salariul minim brut va fi diferenţiat în funcţie de studii începând de anul viitor, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020, publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Nivelul salariului minim brut în România, în următorii trei ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020, iar pentru cei cu studii superioare va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020.

‘În ceea ce priveşte salariul minim, acesta va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 32% – 34% din totalul valorii producţiei obţinute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit şi recuperarea investiţiei, primeşte 56% – 58%. Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie. În Europa, media este de 50% – 50%. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020’, se spune în document.

Potrivit programului de guvernare se va introduce contribuţia de solidaritate începând cu 1 ianuarie 2018, dar şi o taxă suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei.

De asemenea, în acesta se spune că începând cu 1 august 2017 se vor pune în aplicare două măsuri înscrise în Programul de Convergenta transmis la UE şi anume: asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru şi cei cu plata în acord, în scopul protejării şi acestor categorii de salariaţi prin prisma drepturilor de pensii şi de ocrotire a sănătăţii; îmbunătăţirea reglementării pieţei metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, în scopul reducerii substanţiale a evaziunii fiscale în acest domeniu.

‘Echitatea trebuie să fie şi pentru pensionari, alături de salariaţi şi celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va creşte în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei şi la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei’, se mai menţionează în document.

Sursa economica.net

 

/0 Comentarii/de

Cel mai bun indicator pentru retail. Vânzările pe metru pătrat sunt de 2.500 € în România şi Polonia, cele mai mici din Europa. Cehia şi Ungaria stau mai bine

România se află, alături de Polonia şi Bulgaria, la coada clasamentului european în ceea ce priveşte vânzările pe metru pătrat în retail, cu o medie de sub 2.500 de euro, de circa două ori mai puţin decât în Italia sau Franţa, arată datele companiei de cercetare de piaţă GfK. Cifrele ilustrează pe de-o parte puterea de cumpărare mică de pe piaţa locală. Pe de altă parte, arată şi cât de important este preţul pentru consumatorii din anumite ţări.

România nu este la coada clasa­men­tului european doar în ceea ce priveşte încasările pe me­tru pătrat în retail, ci şi în ceea ce priveşte salariul mediu net. Cu nici 500 de euro net pe lună, un român câştigă al doilea cel mai mic salariu din UE, după cel din Bulgaria. În Germania spre exemplu salariul mediu net este de 5-6 ori mai mare. Astfel, puterea de cumpărare a consu­matorilor locali este printre cele mai mici.

Acesta este unul dintre principalele motive pentru care vânzările per metru pătrat sunt sub 2.500 de euro, cele mai mici din Europa. Cifra de afaceri este pe metru pătrat şi se referă la suprafaţa de vânzare, nu la su­pra­faţa totală a magazinelor. Media este făcu­tă pe mai multe formate de comerţ, de la ali­mentar la modă sau cosmetice. Sunt incluse toate tipurile de comerţ care se găsesc într-un centru comercial.

Deşi salariile sunt printre cele mai mici din UE, preţurile sunt de multe ori aliniate celor din Vest, cel puţin în cazul unor unor pro­duse de larg consum alimentare sau ne­ali­mentare şi mai ales în cazul hainelor. Un raport al biroului de statistică Eurostat a ară­tat că în cazul alimentelor de bază însă, pre­ţurile din România sunt cu 38% sub media ţărilor UE. Piaţa locală ocupă penul­ti­mul loc, fiind urmată de Polonia.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

Reducerea TVA se amână cu un an, se introduce taxa de solidaritate, firmele vor fi taxate la cifra de afaceri, salariu minim în funcţie de studii

Odată cu numirea noului Guvern, PSD a modificat şi programul de guvernare. Iată cele mai importante schimbări: 

– legea pensiilor va fi gata pana la 1 octombrie 2017.  „Punctul de pensie va crește în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei și la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei. Vom corecta inca din septembrie 2017 disfunctiile din sistemul de pensii in scopul reducerii deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat, prin eliminarea inechitatilor si imbunatatirea colectarii veniturilor”, scrie în noul program de guvernare.

–se introduce impozitul pe venitul global, cu deduceri. „Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF , ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. In cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite si se vor introduce mai multe deduceri care sa incurajeze economisirea, investitiile si cresterea standardelor de sanatate si educatie pentru populatie. Totodata incepand cu 2018 vom implementa procedura depunerii declaratiilor de patrimoniu”, se arată în program.

-‎ de la 1 ianuarie 2018 numarul taxelor, tarifelor si comisioanelor nu va fi mai mare de 50. „Începând cu 1 ianuarie 2018 numărul taxelor, tarifelor si comisioanelor în România nu va fi mai mare de 50. Astfel, pentru populatie vor exista cel mult 10 taxe dintre care CASS, CAS, Impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe masina, contributia de solidaritate, vignieta. Toate celelalte taxe, tarife si comisioane vor fi eliminate. Pentru agentii economici numarul taxelor fiscale si nefiscale va fi de maxim 40. Pentru a reusi ducerea la indeplinire a acestor masuri Guvernul va prezenta public, cel tarziu la 1 septembrie 2017, nomenclatorul taxelor din Romania.Totodata se vor prezenta la acea data si care sunt taxele, tarifele si comisioanele ce vor fi eliminate”, scrie în program,

– ‎reducerea TVA pana la 18% este amanata cu un an, pana in 2019.

– ‎reducere TVA pentru vânzare de locuinte – 5% pentru cele cu suprafata mai mica de 120 mp. „Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5 de TVA pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafata mai mica de 120mp), şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018”, se arată în program.

– introducerea unui impozit diferentiat pentru companii de la inceputul lui 2018‎, in functie de cifra de afaceri, ceea ce va conduce la dispariţia impozitului pe profit. „În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017. Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”, scrie în document.

-‎ scaderea contributiilor cu 4,25 puncte procentuale si eliminarea a 4 din cele 6 contributii. „Vom continua pe linia reducerii contribuțiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuții plătite astăzi. Vom rămâne așadar doar cu contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale, datorate de 20 către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârşitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22.75%. Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechităţile privind plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile”, scrie în program.

– salariul minim va fi majorat pana la 2.000 de lei in 2018 si ajunge la 2.400 in 2020. Se face si o diferentiere a salariului minim dupa studii, cei cu studii superioare vor primi 2.300 de lei in 2018. „Vom corobora și creșterea nivelului salariului minim la cel puțin 2400 lei în 2020, acesta atingând minim 50% din salariul mediu în 2020″, scrie în program.”Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020” scrie în program.

‎- se introduce taxa pe solidaritate din 1 ianuarie 2018 si o taxa suplimentara pentru produsele nocive

– de la 1 septembrie 2017 se introduce un nou sistem de colectare (splyt payment)‎

– ‎blocarea posturilor din administratia centrala si locala pana la finalul acestui an.

– toți salariații din sistemul public vor beneficia de un voucher de vacanță în valoare de 1450 lei valabil până la finalul anului 2018. Acordarea acestora se va face fie în 2017, fie in 2018 de fiecare ordonator de credit în funcție de solicitările angajaților, dar și de disponibilitățile financiare ale institutie pentru 2017, promite PSD.

-alocaţie de până la 1.800 de lei pe an, pentru fiecare copil. „Familiile vor fi încurajate să aibă si sa crească cât mai mulți copii prin acordarea a 1.600 – 1.800 lei/an pentru fiecare copil. Acesti bani vor fi dati doar pentru copii care au cel mult 10% absente nemotivate. 23 Încurajăm astfel creșterea nivelului de educație al tinerilor și totodată reducerea abandonului școlar în rândul celor care astăzi, în principal din motive financiare, se afla în aceasta situație”, scrie în program

Sursa economica.net

/0 Comentarii/de

Senat: Patronii și asociații vor putea scoate dividende din firme trimestrial, 100% din profit

Patronii și asociații vor putea scoate trimestrial dividende din firme, la valoarea lor întreagă pe perioada respectivă, potrivit unei inițiative legislative care a fost aprobată de Senat, cu amendamente, și trimisă la Camera Deputaților.

Propunerea legislativă a unui grup de 34 de parlamentari de la Putere a fost prezentată pe larg de StartupCafe când a fost depusă la Senat. Aceasta prevedea posibilitatea retragerii de dividende din firme, trimestrial, nu o dată pe an, cum se face în prezent. Propunerea legislativă ar fi permis scoaterea de dividende din jumătate din profitul realizat, pe trimestru.

În Comisia Economică a Senatului a fost introdus însă un amendament prin care s-a extins posibilitatea distribuirii trimestriale de dividende pe valoarea întreagă a profitului realizat de firmă pe perioada respectivă din an.

Prin acest amendament, propus de senatorul PNL Florin Cîțu, Legea 82/1991 a contabilitatii ar urma sa se modifice la art. 19, alineatul 3:

„Repartizarea profitului se înregisrează în contabilitate pe destinații, trimestrial și după aprobarea situatiilor financiare anuale astfel:
(…) În cursul exercițiului financiar opțional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi raportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza balanței de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării Adunării generale a Acționarilor sau Asociaților, după caz (…)”.

Inițiativa legislativă, cu tot cu amendamente, a fost adoptată de Senat cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.
Pentru a deveni lege, are nevoie să treacă și de Camera Deputaților , promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.

Reamintim că în luna martie 2017, 34 de senatori si deputati PSD au inregistrat la Senat propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.82/1991 a contabilitatii si modificarea si completarea Legii nr.31/1990 a societatilor comerciale, modificarea si completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.

Pe scurt, initiativa legislativa vrea sa ofere patronilor si asociatilor posibilitatea sa isi scoata din firme dividende, trimestrial, in cursul anului in care se realizeaza, in plus fata de prevederile legale actuale in care se pot distribui dividende in anul urmator realizarii profitului, la profiturile intregi. Practic, in prezent, un om de afaceri isi poate lua dividendele o data pe an, iar propunerea legislativa ar da posibilitatea firmelor sa faca si distribuiri in timpul anului.

Ce ar castiga oamenii de afaceri din aceasta propunere de lege

Beneficiul pe care l-ar aduce o astfel de propunere legislativa oamenilor de afaceri consta in faptul ca vor putea sa retraga mai des dividende din firma.

In prezent, dividendele se pot distribui in anul urmator realizarii profitului, dupa incheierea situatiilor financiare, in ianuarie. Dividendele pot fi incasate efectiv dupa depunerea bilantului.

Din aceasta cauza, unii dintre oamenii de afaceri se angajeaza in propriile firme, pentru a obtine venituri salariale, pentru a avea si o sursa de venit o data pe luna.

Daca propunerea legislativa va ajunge lege, acesti oameni de afaceri ar putea sa-si diminueze salariul lunar, pentru ca vor putea scoate bani din firma, sub forma dividendelor, mai des decat pana acum.

Avantajul veniturilor din dividende este impozitare mai redusa decat la salarii.

In anul 2017, impozitul pe dividende este de 5%, in timp ce la salariu este de 16%.

De asemenea, la dividende se plateste contributie la sanatate (CASS) de 5,5% in anumite conditii:

  • o persoana fizica datoreaza CASS daca obtine venituri exclusiv din dividende sau daca obtine, in paralel, si venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Pentru veniturile din dividende, CASS se calculeaza la venitul brut in bani sau in natura realizat in cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, fara plafonarea la cinci salarii medii brute lunar. Practic, plafonul a fost in vigoare doar in luna ianuarie 2017. Prin urmare, CASS se va datora in acest an raportat la veniturile obtinute din dividende in 2016.
  • daca aceeasi persoana are concomitent venituri din drepturi de proprietate intelectuala va achita CASS si pentru acestea, dar plafonat pana la suma echivalenta cu cinci salarii medii brute lunare (in 2017, este de 15.700 lei)
  • o persoana care are, pe langa venituri din dividende, si alte tipuri de venituri supuse CASS (salarii si asimilate salariilor, activitati independente, pensii, chirii, arenda, asocierea cu o persoana juridica, activitati agricole, silvicultura si piscicultura) nu va datora, de la 1 februarie 2017, CASS situatie similar celei din 2016.

La salarii, se platesc contributii la asigurarile sociale de stat, 26,3%, pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 15,8% pentru contributia datorata de angajator.

Acestora li se adauga CASS 5,5% pentru contributia individuala si inca 5,2% pentru contributia datorata de angajator.

Sursa startupcafe.ro
/0 Comentarii/de

Transformarea businessului în ultimul deceniu. Cine sunt noii lideri din economia românească

Din 66 de sectoare mari din economia locală, 39 şi-au schimbat compania lider de piaţă în ultimul deceniu. Veteranii din petrol, auto sau siderurgie – foste companii de stat – sunt de neclintit.

Cameron România, liderul pieţei de echipamente petroliere în 2016, Strabag – cel mai mare constructor local, AbbVie – cea mai mare firmă din piaţa farma, Aramis Invest – cel mai mare producător de mobilă, Deichmann – liderul lanţurilor de retail pe piaţa de încălţăminte sau WoodCo – cel mai mare jucător din brokeraj sunt companii lider de piaţă după cifra de afaceri din 2016, companii care în urmă cu un deceniu nu se regăseau între cei mai mari jucători din economie.

ZF a comparat două ediţii ale Anuarului Cei mai mari jucători din economie, din 2008 şi 2017 (care includ rezultatele financiare ale companiilor din urmă cu un an, respectiv 2007 şi 2016) pentru a vedea ce s-a întâmplat cu liderii de business din urmă cu un deceniu.

66 de pieţe din ediţia anuarului din urmă cu zece ani se regăsesc şi în ediţia din acest an, iar 39 dintre aceste sectoare şi-au schimbat liderul în ultimul deceniu. Mai mult, 12 dintre aceşti lideri sunt companii care în urmă cu zece ani „nu prindeau“ primele cinci sau zece poziţii pe piaţa pe care activează.

Kaufland, liderul incontestabil din comerţul alimentar, cu afaceri de 9,7 mld. lei anul trecut, era abia pe locul cinci în urmă cu un deceniu într-un clasament dominat de grupul german Metro. Expansiunea Kaufland şi politica de discount a reţelei de magazine au schimbat radical poziţiile de forţă pe una dintre cele mai mari pieţe din economia locală. Tot în comerţ Dedeman era abia pe locul cinci în piaţa de bricolaj, iar în aceşti ultimi zece ani şi-a câştigat poziţia de lider de piaţă, dar şi „titlul“ de cel mai mare business antreprenorial românesc. Albalact era pe locul patru în industria laptelui, dar Raul Ciurtin l-a făcut lider de piaţă şi l-a predat apoi francezilor de la Lactalis care nu reuşiseră cu LaDorna să ţintească nici măcar top trei. Köber, Holcim, Ursus, Azomureş sau Catena sunt companii care au crescut în criză şi care au venit puternic din spate pentru a deveni noii lideri ai industriilor lor.

Dintre liderii de nezdruncinat ai economiei locale se remarcă OMV Petrom, ArcelorMittal Galaţi, Automobile Dacia, grupul german Continental, şantierul naval Daewoo Mangalia, producătorul de uleiuri Bunge, liderul industriei de băuturi răcoritoare Coca-Cola HBC România, BCR – cel mai mare jucător din sectorul bancar – sau Orange, liderul de pe piaţa de comunicaţii.

Sursa zf.ro

/0 Comentarii/de

25 iulie 2017, termenul pentru plata primei tranşe din impozitul pe venit şi din contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile realizate din închirierea camerelor în scop turistic

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi reaminteşte contribuabililor – persoane fizice că, până la data de 25 iulie 2017, au obligaţia să efectueze plata reprezentând prima rată de 50% din impozitul pe veniturile din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, pentru anul 2017, precum şi din contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Definirea veniturilor

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (3) din Legea nr.227/2015, privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.

Cota şi baza de impunere

Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit. Impozitul este final şi se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale de venit.

Contribuabilii care realizează venituri definite la art. 83 alin. (3) au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, iar în cazul în care îşi exprimă această opţiune, au obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii prevăzuţi la art. 83 alin. (4) realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabileşte în sistem real, potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală.

În ce priveşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate (în cotă de 5,5% aplicată asupra bazei lunare de calcul), în decizia de impunere baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri din închirierea camerelor, situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, stabilite pe bază de normă anuală de venit sau care optează pentru determinarea venitului în sistem real, precum şi pentru cei care închiriază în scop turistic, în cursul anului, un număr mai mare de 5 camere de închiriat în locuinţe proprietate personală, menţionaţi la art. 88 alin. (3), se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 iulie inclusiv și 25 noiembrie inclusiv.

Baza lunară de calcul este diferenţa pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la numărul de luni din anul fiscal şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia.

Stabilirea obligaţiilor de plăţi anticipate pe baza deciziei de impunere

Obligaţiile de plată anticipată pentru impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală sunt stabilite de către organul fiscal pe baza declaraţiei privind venitul estimat/normei de venit şi sunt comunicate contribuabilului prin decizia de impunere.

Termenul de plată

Plata impozitului şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează în două rate egale, astfel: 50% până la data de 25 iulie inclusiv şi 50% până la data de 25 noiembrie inclusiv.
Plata impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează pe codul numeric personal al persoanei fizice care realizează aceste venituri la trezoreria unităţii fiscale în a cărei rază teritorială aceasta îşi are domiciliul.

Efectuarea plăţii

Facem menţiunea că plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale se efectuează pe codul numeric personal al contribuabililor – persoane fizice :
– în numerar sau prin intermediul POS-urilor, la trezoreria unităţii fiscale în raza căreia au domiciliul, sau
– prin ordin de plată, în conturile trezoreriei de care aparţine unitatea fiscală în raza căreia au domiciliul, sau
– prin mandat poştal, sau
– prin intermediul www.ghiseul.ro, cu ajutorul cardului bancar, prin Sistemul Naţional Electronic de Plăţi.

Publicarea normei anuale de venit

Norma anuală de venit pe anul 2017 corespunzătoare unei camere de închiriat pentru contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, este publicată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, portalul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi si poate fi accesata aici.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de

Cei mai mari trei angajatori din România sunt companii de stat. Topul firmelor statului cu cei mai mulţi salariaţi

Primele patru companii din ţara noastră, care au avut cei mai mulţi angajaţi în 2016, fie sunt companii de stat, fie companii care se află sub autoritatea statului. Poşta Română a avut anul trecut cei mai mulţi angajaţi din economie, în ciuda disponibilizărilor din ultimii ani. De altfel, majoritatea companiilor de stat cu cei mai mulţi angajaţi din România au renunţat la oameni şi nu i-au mai înlocuit, arată datele comunicate pentru ECONOMICA.NET de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Cei mai mulţi angajaţi din România lucrează la Compania Naţională Poşta Română, în ciuda disponibilizărilor făcute în ultimii patru ani, rezultă din datele centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) pentru ECONOMICA.NET. Poşta a avut, în medie, peste 24.000 de salariaţi în 2016.

În topul companiilor la care lucrează cei mai mulţi oameni urmează Compania Naţională Căi Ferate SA, Romsilva şi Complexul Energetic Oltenia, în această succesiune, arată datele ONRC, pe care le-am analizat. Toate sunt ori companii de stat, ori companii aflate sub autoritatea statului.

Cum au performat anul trecut companiile la care lucrează cei mai mulţi români 

Poşta Română a avut afaceri nete de 1,1 miliarde lei în 2016, cu 2,39% mai mari decât în 2015, şi a revenit pe profit, în valoare netă de 10,45 milioane lei, după ce în anul 2015 raportase pierdere netă de peste 33 de milioane de lei.

Compania Naţională Căi Ferate SA a încheiat anul 2016 cu afaceri nete de 1,07 miliarde lei, în creştere nesemnificativă faţă de cele din 2015. CN Căi Ferate a avut un profit net de 501,31 milioane lei în 2016, de peste patru ori mai mare decât în 2015.

Romsilva a avut afaceri nete de 1,69 de miliarde lei în 2016, cu 6,45% mai mari decât în 2015, şi un profit net de 210,15 milioane lei, cu 33,84% mai mare decât în 2015.

Complexul Energetic Oltenia a rulat afaceri nete de 2,28 miliarde lei în 2016, cu 15,36% mai mici decât cele din 2015. Compania continuă pe pierderi, dar de peste şase ori mai mici decât în 2015. Concret, CEO a avut pierderi nete de aproape 140 de milioane de lei în 2016.

ECONOMICA.NET vă prezintă clasamentul companiilor de stat şi a celor aflate sub autoritatea statului, care au avut cei mai mulţi salariaţi în 2016, realizat pe baza informaţiilor comunicate pentru publicaţia noastră de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Companiile naţionale cu cei mai mulţi salariaţi în 2016 Număr mediu de salariaţi în anul 2016 Număr mediu de salariaţi în anul 2015 Dinamica numărului de salariaţi în perioada 2016 – 2015
CN Poşta Română 24.240 de angajaţi 24.814 angajaţi în 2015 În scădere cu 574 de salariaţi
CN Căi Ferate SA 22.673 de salariaţi 21.695 de angajaţi În creştere cu 978 de salariaţi
Regia Naţională Romsilva 16.318 angajaţi 16.488 de salariaţi În scădere cu 170 de angajaţi
Complexul Energetic Oltenia SA 14.908 angajaţi 16.349 de salariaţi În scădere cu 1.441 de oameni
CFR Călători SA 12.536 salariaţi 12.514 angajaţi În creştere cu 22 de oameni
Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) SA 10.014 angajaţi 10.274 de angajaţi În scădere cu 260 de oameni
SN CFR Marfă SA 6.250 de angajaţi 6.324 de angajaţi În scădere cu 74 de oameni
SN Romgaz SA 6.102 salariaţi 6.191 de salariaţi În scădere cu 89 de oameni
Complexul Energetic Hunedoara SA 5.793 de salariaţi 6.387 de salariaţi În scădere cu 594 de oameni
SN Transgaz SA 4.665 de angajaţi 4.769 de salariaţi În scădere cu 104 oameni

Sursă tabel: ONRC

Sursă ştire: economica.net

/0 Comentarii/de

Numărul de autovehicule noi și second-hand înmatriculate în primele cinci luni s-a majorat cu 80%

Directorul tehnic al Registrului Auto Român (RAR) susține că numărul de autovehicule introduse în parcul auto din România a crescut cu circa 80%, în primele cinci luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Mult mai important, vârsta medie a acestora s-a majorat la 12 ani şi trei luni, de la 8 ani, în 2016.

„Dacă privim comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în primele cinci luni ale anului 2016, în primele cinci luni ale anului 2017, pe ansamblu, am constatat o creştere cu 80% a numărului de vehicule introduse în parcul naţional. Gradul de motorizare al românilor a crescut cu 80%, ceea ce este o cifră importantă”, a spus Cristian Bucur. Deşi, din nefericire, din declaraţia oficialului RAR s-ar putea înţelege că parcul auto naţional s-a majorat cu 80%, de fapt, acesta vorbeşte despre diferenţa procentuală dintre totalul autovehiculelor noi şi de ocazie înmatriculate în primele cinci luni din 2017 faţă de acelaşi indicator aferent anului 2016. Mai exact, luând în calcul doar autoturismele, dacă în perioada ianuarie – mai 2016 intrau în circlaţie 141.580 de autoturisme, în primele cinci luni din acest an au fost înmatriculate 251.296 de maşini, creşterea find de 77,49%. Prin urmare, gradul de motorizare nu a crescut cu 80%, ci mult mai puţin.

Mult mai important decât creşterea, e adevărat, explozivă, a înmatriculărilor este vechimea maşinilor intrate în circulaţie în acest an. Conform lui Cristian Bucur, numărul de vehicule Euro 4 s-a dublat, iar numărul vehiculelor Euro 2 şi Euro 1 a crescut de două ori şi jumătate.

„Dacă ne referim la vârstă, aceasta a crescut. Dacă anul trecut vârsta (n.n. – a vehiculelor înmatriculate în primele cinci luni) era undeva puţin peste 8 ani, în 2017 vehiculele care au intrat în primele cinci luni au avut o vârstă medie de 12 ani şi trei luni. Starea tehnică a acestora este considerată corespunzătoare la momentul intrări lor în parcul auto, dar depinde de modul în care vor fi întreţinute”, a menţionat oficialul RAR.

Bucur a precizat şi că, deşi starea infrastructurii din România poate grăbi uzura acestor vehicule, deţinătorul este cel care ar trebui să aibă discernământ şi să trimită autovehiculul la service pentru a fi reparat în cazul unui incident din suferit din cauza infrastructurii.

Conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la finele anului trecut, parcul auto naţional din România a depăşit 7 milioane de autovehicule, în creştere cu 6,21% faţă de anul anterior. Din acest total, peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti (circa 18% din total).

De asemenea, în Capitală, majoritatea vehiculelor se încadrau în categoria de vechime 6-10 ani (346.594 unităţi), urmată de cele mai vechi de 11-15 ani (301.648 unităţi) şi de cele cu peste 20 de ani uzură (195.666 unităţi).

Numărul autovehiculelor noi (0-2 ani vechime) era, în Bucureşti, la sfârşitul anului 2016, de 134.322 de unităţi, iar 104.068 dintre acestea făceau parte din categoria „Autoturisme”.

 La nivel naţional, din totalul celor peste 7,01 milioane vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 5,47 de milioane (78%) erau autoturisme, în creştere cu peste 6%, comparativ cu sfârşitul anului 2015, când au fost înregistrate 5,15 milioane de exemplare.

La 31 decembrie 2016, pe drumurile din România circulau 3,036 milioane de vehicule cu motorizare diesel (din care 2,119 milioane de autoturisme), în timp ce 3,586 milioane de maşini aveau motoare pe benzină, din care 3,339 milioane erau autoturisme.

Sursa capital.ro
/0 Comentarii/de

Insolventa firmelor: noile norme UE la procedura transfrontalieră

Procedurile transfrontaliere de insolvență pentru firme, aplicabile în Uniunea Europeană, inclusiv în România,  s-au modificat prin noi norme care au intrat în vigoare de luni.

Noile norme fuseseră propuse de Comisia Europeană în 2012 și adoptate de legiuitorii UE în 2015, a precizat executivul european, într-un comunicat remis StartupCafe.ro .

Potrivit sursei citate, obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvență.

Normele vor permite întreprinderilor să se restructureze și creditorilor să își recupereze banii cu mai mare ușurință, prin garantarea eficacității și eficienței procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanțelor, sustine CE.

Regulamentul se concentrează pe soluționarea conflictelor de competență și de legi în procedurile transfrontaliere de insolvență.
Aceasta asigură, de asemenea, recunoașterea hotărârilor în materie de insolvență în întreaga UE.

Principalele caracteristici ale noilor norme

  • Domeniu de aplicare mai larg: noile norme se aplică unei game mai largi de proceduri naționale de restructurare. Anumite tipuri de proceduri naționale de restructurare moderne și eficiente nu erau reglementate de vechile norme, ceea ce înseamnă că acestea nu puteau fi folosite în litigiile transfrontaliere. Acum va exista posibilitatea de a utiliza procedurile naționale de restructurare moderne pentru salvarea întreprinderilor sau recuperarea sumelor de bani de la debitorii din alte țări ale UE.
  • O mai mare securitate juridică și garanții împotriva „turismului de faliment”: în cazul în care un debitor se mută cu puțin timp înainte de inițierea procedurii de insolvență, instanța va trebui să analizeze cu atenție toate circumstanțele cazului pentru a stabili dacă mutarea este autentică și nu are loc pentru a permite debitorului să profite de norme mai favorabile privind falimentul. Instanța va trebui să verifice dacă debitorul nu acționează ca un „turist în scopul falimentului”.
  • Șanse sporite de a salva o societate: noile norme conduc la evitarea „procedurilor secundare” (proceduri inițiate de instanțe dintr-o altă țară a UE decât cea în care se află sediul social al societății). Acest lucru va facilita restructurarea societăților într-un context transfrontalier. În același timp, normele prevăd, de asemenea, garanții privind interesele creditorilor locali.
  • Proceduri de insolvență ale unui grup de firme: noile norme introduc un cadru privind procedurile de insolvență ale unui grup de societăți. Aceste norme vor spori eficiența procedurilor de insolvență care implică diferiți membri ai unui grup de societăți. La rândul său, acest lucru va spori șansele de salvare a grupului în ansamblul său.
  • Conectarea registrelor de insolvență: până în vara anului 2019 va exista o interconectare la nivelul UE a registrelor naționale electronice de insolvență. Acest lucru va facilita obținerea de informații cu privire la procedurile de insolvență din alte țări ale UE.

În 2012, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a regulamentului din 2000 pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a unora dintre dispozițiile acestuia, în scopul de a perfecționa administrarea efectivă a procedurilor transfrontaliere de insolvență. Propunerea a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene la 20 mai 2015 și intră în vigoare astăzi.

În 2014, Comisia a emis, de asemenea, o recomandare privind restructurarea și cea de a doua șansă. Cu ocazia revizuirii de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării de către statele membre, a devenit evident faptul că normele sunt încă divergente și rămân ineficiente în unele țări.

Acesta este motivul pentru care, în noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus o directivă privind insolvența întreprinderilor, care se axează pe facilitarea restructurării timpurii și pe acordarea unei a doua șanse.

Aceste două instrumente juridice – noul Regulament privind insolvența și propunerea de directivă – vor crea un cadru coerent de sprijinire a creșterii și a întreprinzătorilor.

Sursa startupcafe.ro

/0 Comentarii/de

A fost modificată Procedura de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale şi raportările contabile anuale depuse de operatorii economici şi persoanele juridice fără scop patrimonial

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi informează contribuabilii că, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 467/21.06.2017, a fost publicat Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 894 din 16 iunie 2017 privind completarea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 450/2016 pentru aprobarea Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale şi raportările contabile anuale depuse de operatorii economici şi persoanele juridice fără scop patromonial, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 467/21.06.2017.

Prin acest ordin a fost extinsă lista erorilor constatate, pentru care se pot face corecţii prin depunerea unui nou set de documente, cu două noi situaţii, şi anume :

– completarea eronată a codului unic de înregistrare al unităţii raportoare

– completarea eronată a indicatorilor raportaţi prin formularul Bilanţ/Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, dacă valoarea acestor indicatori poate fi dovedită de alte documente (de exemplu, act constitutiv, contracte, etc) şi acest aspect este cuprins in declaraţia pe propria răspundere privind erorile constatate.

Reamintim contribuabililor, că în cazul corectării unor erori, menţionate în procedura de la OPANAF nr. 450/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ulterior depunerii situaţiilor financiare anuale/raportărilor contabile anuale, operatorii economici şi persoanele juridice fără scop patrimonial pot depune numai la registratura unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice un alt set de situaţii financiare anuale şi documentele cerute de lege, respectiv raportări contabile anuale, după caz, care vor cuprinde informaţii corectate.

Entităţile depun situaţiile financiare anuale/raportările contabile anuale la registratura unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice în format electronic, împreună cu situaţiile financiare anuale/raportările contabile anuale listate cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, semnate potrivit legii. În acest scop, entităţile folosesc programul de asistenţă pus la dispoziţie gratuit de către Ministerul Finanţelor Publice pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin care se generează un fişier de tip PDF, având ataşat un fişier xml, care conţine datele de identificare a entităţii, precum şi un fişier cu extensia zip. Pentru situaţiile financiare anuale fişierul cu extensia zip va conţine situaţiile financiare anuale şi documentele cerute de lege, aşa cum acestea sunt întocmite de entităţi şi scanate, alb-negru, lizibil şi cu o rezoluţie care să permită încadrarea în limita a 9,5 MB a fişierului PDF la care este ataşat fişierul zip.

Concomitent, administratorul trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că documentele respective au fost retransmise ca urmare a corectării erorilor constatate, cu indicarea naturii erorii corectate, precum şi faptul că acestea reflectă realitatea entităţii raportoare. Această declaraţie pe propria răspundere se va include în fişierul zip ataşat bilanţului PDF. Un exemplar în format tipărit al acestei declaraţii va fi depus la registraturile unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, împreună cu situaţiile financiare/raportările anuale corectate.

Sursa ANAF

/0 Comentarii/de